Page 27 - Drumul_socialismului_1987_05
P. 27
NR. 9167 ® SJMBĂTĂ, 9 MAI 1987 Pag. 3
Formarea omului nou. Activitatea de populari Iile de apel, din cadrul sipă, de lipsă de grija
Plenara Consiliului judeţean înarmat cu o conştiinţă zare a legilor, cit şi de cu şantierelor, ori minelor. gospodărească, funcţiona
Cea mai mare parte a
IZIUME ' socialistă înaintată, consti noaştere a acestora este accidentelor de muncă rea necorespunzătoare a
ai Frontului Democraţiei tuie o componentă esen instituţionalizată prin De s-au datorat nerespectării pazei, ori de efectuarea
superficială a calităţii pro
cretul 408/1971 şi ea tre
ţială a politicii Partidului
rşit ile săp- Comunist Român de edifi buie realizată de către toţi normelor de protecţie a duselor, prin nerespecta-
(parţial co- şi Unităţii Socialiste care a noii orînduiri. Fău factorii de răspundere, in muncii, instructajelor for rea Legii 7/1977. De ase
'arâ numiră, rirea societăţii socialiste clusiv de către organele de male, lipsei de control din menea, destul de frecvent
uă. Melodii partea conducătorilor pro
î * lîaliU de- roi i, la 'Deva, s-a des rca şi desfăşurarea „Tribu multilateral dezvoltate pre conducere colectivă şi, în avuţia obştească a unor u-
animat * supune, aşa cum subli niocl deosebit, de către ju ceselor de producţie, nc- nitaţi socialiste este leza
ri ale unită- făşurat plenara Consiliu- nei Democraţiei“. De ase niază tovarăşul Nicolae rişti, economişti, profesori, întreţinerii instalaţiilor de tă prin încheierea unor
idcpenclenţei ‘ lui judeţean al Frontului menea, a 'fost analizată ingineri, maiştri şi alţi aeraj şi electrice din sub contracte economice fără
ritl“ * In Democraţiei şi Unităţii So Ccauşescu, secretarul ge
anat aţii şi activitatea comisiilor Con neral al partidului, nu nu specialişti, fiecare în do teran. De asemenea, in precizarea exactă a unor
menilor. Ke- cialiste. Au participat siliului judeţean al F.D.U.S mai dezvoltarea forţelor meniul său de activitate. fracţiunile comise prin clauze şi mai ales prin
« Doua me- membrii Consiliului jude pentru perfecţionarea ac de producţie şi a bazei Eficienţa întregii activi violenţă au fost favorizate neexecutarea la termenele
Interprctă * ţean al F.D.U.S. si mem
ie fapte îm- tivităţii politico-organiza- materiale — care au, de tăţi de popularizare a le în proporţie covîr.şitoare stabilite şi cu respectarea
; fruntea ţă- bri ai consiliilor locale ale torice şi sociale, in vede sigur, o importanţă hoiâ- gilor şi de prevenire a in de consumul excesiv de condiţiilor de cantitate şi
irmecul val- F.D.U.S. fracţiunilor desfăşurată nu alcool, de unde concluzia calitate, conform Legii 71/
Faţa nevă- Plenara a analizat preo rea creşterii rolului .consi rltoare — dar şi ridicarea
capodopere- cupările Consiliului jude liilor locale la înfăptui conştiinţei - socialiste a po 1.969, modificată prin Le
dai în con- porului. gea 3/1979 şi Decretul 19/
îariJor. crea- ţean. ale celor locale ale rea sarcinilor ceonomico- în acest context amintim 1986. Astfel de litigii s-au
Telesport * F.D1U.S. pentru organiza- sociale in profil teritorial.
! muzical, că una dintre formele con Cunoaşterea şi respectarea întîlnit la Combinatul si
ia politica ştiinţei sociale, este con derurgic Hunedoara, Com
ba progra- ştiinţa juridică, constituită binatul siderurgic „Victo
aC din idei, reprezentări, sen legilor - cerinţă ria" Căian şi întreprinde
ta indepen- Simpozion: „Partidul Comunist Român — timente referitoare la rea do prelucrare a lem
Documentar drept şi atitudinea cetăţe nului Deva.
partid al marilor transformări revoluţionare" în sectorul socialist al
fost» eroi nilor faţă îde lege. Con
ştiinţa juridică socialistă socială obligatorie agriculturii, ncrespectarea
icoJ literar- La Palatul culturii din ral, tovarăşul Nicolae are un rol important în decretelor 306/1981 şi 94/
BOregrafîc
Devii a avut loc, ieri, sim Geauşeseu. privind lupta procesul de formare a 1983, privind declararea
dopedia pozionul eu tema ..Parti poporului roman pentru dreptului, dar şi în res animalelor, înstrăinarea şi
dul Comunist Român — libertate, independenţă şi pectarea prevederilor legii, tomnai în cadrul „Lunii că activitatea de educa tăierea bovinelor, a De
¡Stic (color).
în zori“, partid al marilor transfor unitate naţională"; Ovidiu ea oglindind poziţia clasei educaţtoi juridice", ci zi de ţie juridică va trebui în cretului 692/1973 privind
e a studiou- mări revoluţionare din Popescu, inspector şcolar : muncitoare, a ţărănimii, a zi, în mod sistematic, pe dreptată mai sistematic registrul agricol, a Legii
Uin al Tele- patria noastră, conducăto ..Semnificaţia istorică a intelectualităţii şi a celor localităţi şi unităţi socia spre combaterea alcoolis 59/1974 privind fondul
itomâne în
:<» cu Mî- rul operei de făurire a so mai'ilo: demonstraţii anti lalţi oameni al muncii fa liste, precum si în grupuri mului. funciar,Legii 4/1970 pri
L parării Na- cietăţii socialiste multila fasciste şi antirăzboinice lă de lege, avînd un rol de oameni ai muncii, ori Un număr de infrac vind organizarea produc
Prima parte teral dezvoltate şi înain de la 1 Mai 1.03!)"; Traiân important în respectarea pe cartiere, pînă la discu ţiuni în dauna avutului ţiei .şi a muncii în agri
uşoară ro- obştesc au fost înlesnite
.V (color) tare a României spre co Creţ. secretai al Comite conştientă, liber consimţi ţii individuale se. materia cultură sau Legii 4/1974,
ii. munism" Au luat parte tului judeţean al U.T.C. : tă a dreptului, cit şi în lizează în scăderea numă ori favorizate prin înca privind atribuţiile consilii
membri ai eoniiteteloi ju ..F.poea Nicolae i Ccauşescu lupta împotriva celor ce-1 rului persoanelor trimise drarea în funcţia de ges lor dc conducere şi a factori
dfiSteÆSiâièüír-.. deţean şi municipal de, perioada celor mai glo încalcă. în judecată sau condamna tionar, contrar Legii 22/ lor de răspundere au de
partid Deva. ai comitete rioase împliniri din isto in judeţul Hunedoara, te în trimestrul 1/1987, fa 1969, a unor persoane ne- terminat, In unele unităţi,
lor executive ale consilii ria patriei, de afirmare sul) conducerea organelor ţă de aceeaşi perioadă a corcspunzătoare sub aspec să nu se obţină producţii
Iul 'u'iilri;!) ; lor populare judeţean şi plenară a tinerei genera şi organizaţiilor de partid, anului .1986. Evidenţiem tul pregătirii profesionale, le planificate la toti in
;i cina (Ar- municipal, activişti de se desfăşoară o amplă faptul că a scăzut şi nu menţinerea în funcţie a dicatorii.
J'AlîA: Ciu- partid şi ai organizaţiilor ţii ca puternică forţă so activitate educativă pentru color care au avut lipsuri Cunoaşterea şi respec
xlcrn A) ; cială. implicată activ în mărul actelor de indisci în gestiune, sau nccfectua- tarea legilor de către fie
parfum do de masă şi obşteşti, cadre devenirea socialistă a tă formarea şi dezvoltarea plină,al celor care au în
— li) ; de conducere din unită conştiinţei juridice socia călcat Decretul 400/1981, rca -recepţiei cantitative şi- care cetăţean reprezintă o
(riac’iira) ; ţile economieo-soeiaie ale rii''; loan Frăţilă, directo liste a maselor, în scopul calitative a produselor, o.bligalior' îndeplinirea ei
i cina (cns- municipiului. rul Filialei judeţene a Ar ori Legea 5/1965. încălcîndu-se dispoziţiile contribuind la apărarea;
jA NI: sa- hivelor Statului : ..întări apărării cuceririlor revolu Din analiza dosarelor
(l’aring); Au prezentat comuni ţionare ale poporului. O 2230/1969 şi II.C.M. demnităţii şi vieţii celor
umstanţo a- cări :. Constantin Purci- rea mişcării muncitoreşti contribuţie importantă la soluţionate rezultă că să- 941/1959. In unele cauze ce muncesc, la dezvoltarea
N'oiemhrio); ican, directorul Cabinetu din judeţul Hunedoara du formarea si afirmarea con vîrşirea infracţiunilor a aceste nerespectări do lege şi apărarea proprietăţii
aur — so fost favorizată de neres-
irea); cu- lui judeţean pentru activi pă făurirea Partidului Co ştiinţei juridice socialiste so conjugă şi cu neînde- socialiste, la întărirea or
roa (Cullu- tatea ideologică şi pol i- munist Român". a cetăţenilor, alături dfc or pectarca dispoziţiilor le plinirea controlului opera dinii şi disciplinei, la asi
X: Colierul tico-cducativă : „Partidul Parte integrantă a ma ganizaţiile de masă şi ob gale de către anumiţi fac tiv curent, conform Legii gurarea liniştii publice.
(Cueca l'ă-
A: Toate Comunist Român — partid nifestărilor politico-ideo- şteşti, o au organele Mi tori de conducere şi con 5/1970. Pentru a nu fi des ioan' retegan,
— serla i : al marilor- transformări logicc şi cultural-educati nisterului de Interne, pro trol. De pildă, încălcarea coperiţi, unii gestionari au procuror şef
•ei (Mlue- revoluţionare din patria ve consacrate aniversării curatura şi justiţ-'a, aso Decretului 400/1981, prin recurs la mijloace de co al Procuraturii judeţene
ASA: Căia-
(Muncito- noastră"; Adriana Rusu. a (iii de ani de la făuri ciaţia juriştilor, comisiile prezentarea la serviciu sub rupere a organelor de cen Hunedoara,
Ni'. Tunase directorul Muzeului jude rea partidului, simpozio de judecată, instituţiile de influenţa alcoolului, a fost tral financiar. preşedintele organizaţiei
#
aule l-ll ţean: „Concepţia P.C.R., a nul se înscrie între acţiu învăţământ, cultură, sănă favorizată de lipsa de con Avutul obştesc este de judeţene Hunedoara
AD: prun- seori lezat prin acte dc ri
şi ardelenii secretarului său geno- nile reuşite. tate, presa ctc. trai la poartă, ori în să- a Asociaţiei juriştilor
■ ; ORA.ş-
Jînzelo sus
creţul epa-
Bătălia din 0 „recompensă“ pentru constructorii de maşini
■a); G1COA- Mi MPÀ nui AGRICOLĂ bli »RM ÎVARÀ
idarea (Cn- (Urmare din pag. 1) care prestează şi alte .lu vans cu onorarea unei co
); • HAŢEG: * * . ? » < V . *-v ' :'••• *.
! al do- crări importante pentru menzi pentru I.R.E. laşi.
itAZI : o conduc sînt policalifi- întreprindere. „Aceste pro Ca şi colegii noştri clin
CACAN: Toii factorii — implicaţi cu răspundere caţi, interesaţi direct de duse de tehnică nouă, cum sectorul mecanic, nc-ara
( — seriile
) cultură): realizarea zi de zi a co lc numim noi — arăta c o n c e p u t şi finali
Grăbeşte-te în buna desfăşurare a lucrărilor de pe ogoare menzilor lansate în fabri maistrul Ioan Drăghici — zat fâteva dispozitive şi
I); li.IA : caţie. Pentru a ne'uşura sînt asimilate de colecti ştanduri de probe, cu im
(Cumlua);
Acţiunea (Urmare din pag. t) feotuarea primei praşile la munca, a creşte produc vul nostru în ultimul plicaţii directe asupra pa
Minerul). cu echipa condusă de Si- tivitatea, calitatea şi efi timp, cu sprijinul nemij rametrilor de funcţionare
sfeclă şi rebilonarca car mion Bărdan plantează cienţa în producţie am locit al specialiştilor labo a produselor tehnice, a
Se acţionează la rebilona- tofilor, întrucât ploile că varza de vară. Activitatea realizat, cu eforturi pro ratorului S.C.P., condus creşterii eficienţei econo
ÆOLEI rea cartofilor, lucrare ce zute în ultima vreme au este coordonată cu compe prii, o seric de scule şi de ing. Vlădimir Hristea. mice.
o execută tractoriştii loan favorizat creşterea buruie tenţă de Mihaela Baciu,
Buda. şi Crăciun Danrian. nilor. economista de fermă. în ...în cele patru luni şi
:
linlca, in- C.A.P. G'igmău are în grădina de legujne a / CINCINALUL VIU ■ DEZVOLTARE INTENSIVA •) aproape o decadă trecute
ora a, mu- clin acest an, colectivul a-
i va găzdui cultură - 30 i de ha cu . car ÎN GRĂDINIŢE C.A.P. Geoagiu — cum ne
nă a for- tofi. cinci ha. ou sfeclă DE LEGUME — spunea loan . Rob, ingine teiierului de construcţii-
eo ale pio- şi 00 de ha cu porumb, ACTIVITATE INTENSA rul şef al cooperativei — ; maşini al I.R.E. Deva şi-a
blarllor. dispozitive de. largă între Ele sînt de mare impor depăşit producţia marfă
cultură — în această unitate însă s-a încheiat cultivarea ce buinţare. Dintre membrii tanţă pentru economia na cu 13 la sută, producţia
ţraficc ■ şi întreţinerea cul-turilor n-a Atît ia Aurel Vlaicu, pei pe 30 de ha şi semă- formaţiei, pentru iniţiati ţională şi vizează, cu pre
început, deşi sfecla a ră cit şi în ferma C.A.P. narca rădăcinoaselbr. ' în va, spiritul de echipă, hăr cădere modernizarea şi e- netă (trei luni) cu 14,7 la
i— d rama sărit. Se i)U tea trece şi la Geoagiu există echipe per sută, productivitatea cu
ţi artistice. aceste zile se lucrează la nicia şi competenţa de ca fieientizârea instalaţiilor
rebilonarca cartofilor. Con manente de legumicultori, plantarea verzei de vară, re dau dovadă, merită să energetico. Beneficiarii 2 100 lei pc om al muncii,
Ivă a Pa- ducerea cooperativei are care au încheiat plantarea din cele opt ha destinate fie evidenţiaţi îndeosebi a redus cheltuielile mate
I — niuzl- datoria să ia măsuri ur noştri, respectiv I.R.E.-uri- riale la 1000 lei produc
Jă. muzică în cîmp a verzei timpu acestei culturi rcalixîn- Ionel Ciniponer, Angliei le din ţară, sînt satisfă
gente pentru n începe c- rii. La C.A.P. Aurel Vlai- du-se, pînă acum, trei ha. Pctrescu şi Nicolae Radu". cuţi dc calitatea produse ţie marfă, obţinînd econo
mii de circa 130 000
Un aport substanţial la lor livrate, de felul in lei. Sînt, intr-adevăr, fap
îndeplinirea sarcinilor ce care le onorăm comenzile te de muncă frumoase.
revin atelierului îl au şi încheiate". „La ce lucraţi Dacă landurile dc faţă
membrii formaţiei c'e rea în această lună?" — l-am vor fi înţelese ca o „re
Irageril din
lizează producţia de apa- întrebat pe Lcuşor Me- compensă" pentru acest
18, 73, 55, rataje şi relee, ai echipei drea, şeful echipei de e- harnic colectiv, mulţumi
concluse de Vasile Gorcca, lectricieni. „Sîntein în a- rea va fi şi a noastră.
i’: 76, 79,
.83, 4, 24.
de cîşti-
lei, din Primim la redacţie o
, report la ţat subsolul blocului. Pe
scrisoare lungă, bine ar spesele locatarilor, bine
gumentată, semnată de înţeles... Dar, noi, locata
locatari dc .la parter şi e- rii, n-avem nici o vină
tajul. I ale blocului D, bu pentru cele ce se întîm-
levardul Decebal, din De DAR O REZOLVARE piă cu subsolul blocului
va. Ne scriu despre . ne
vremea v~ TREBUIE GĂSITĂ, •în care locuim. Ni s-a pro
)u accasti cazurile care le au cu sub mis că s-ar putea ca o vi
nilul, eu solul blocului, care este TOTUŞI...
Cu totul inundat cu ape murdare, danjeră să vină şi anul
ailaza se acesta. Dacă noi, locata
lol cu ca care degajă un miros urît sil formate din cadre com rii, vom plăti, fireşte. Dar
să. Vîntul ctc. petente — proiectanţi, con aceasta nu este o soluţie
la mode- structori, tehnicieni etc. —
ul nordic, Oamenii scriu redacţiei definitivă...
m i n i m e după cc au bătut la mul care au constatat adevă Dar o rezolvare a situa
între zero te alte uşi: G.I.G.C.L., rul sesizării. Dar proble
le, izolat ma nu a fost rezolvată... ţiei de la blocul D tre
pe văi şi T. A. G. C. M., Consiliul buie găsită totuşi. Prin e-
Ie local se popular municipal etci Am — Dimpotrivă — ne forturilc tuturor celor care
imă. Tem- văzut la asociaţia de loca spune tovarăşul Aurelian
:ime vor tari răspunsurile primite. dc câţiva ani promit, dar
!re 12 şl Marele, administratorul a- nu s-au implicat încă în
îorolog de c.A.P. Geoagiu. In tarlaua „ba grajduri" se erblcldează ultimele suprafeţe de Li se dă dreptate locata sociaţiei de locatari. Abia rezolvarea ci.
roncenco). păloase. Mecanizatorul loan Miliăllă verlilcă reglajul corect al dluzelor. rilor, se promit măsuri. .anul trecut a fost trimisă
Au fost constituite coini- o vidanjeră, care a cură G. IGNAT
