Page 28 - Drumul_socialismului_1987_05
P. 28
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 167 ® SïMBÂTÀ, 9 MAI 1987
Pag. 4
© VIND casă trei camere,
bucătărie (curte), dependin
ţe, apă curentă (zonă nede-
molabilâ). Orăştie, informa
ţii telefon 41443, după ora 18.
(2/251)
© VIND apartament două
MANIFESTĂRI DEDICATE ÎMPLINIRII camere, decomandate, con
fort I. Deva, strada Mineru
r A 110 ANI DE LA CUCERIREA ŞTIRI DIN R.S. CEHOSLOVACĂ ANIVERSĂRI lui, bloc 41, telefon 15199.
(17931)
INDEPENDENTE! DE STAT A ROMÂNIEI © Anual, in R.S. Ceho mintim optimizarea trans © MHNE, cînd po cerul 9 VIND casă, garaj. Brad,
f _ _ slovacă se alocă In medie portului de gaze şi gestiu vieţii tale străluceşte a 18-a strada Trandafirilor, nr. 29,
BEIJING 8 (Agerpres). vcr.sităţii care studiază 4 la sută din venitul na nea sistemului de transport stea, dragul nostru Darului telefon 50609. (17932)
Tlberlu-lNlarius, tata şi întrea
© VIND Dacia 1 100. Deva,
— La ambasada Româ limba română. ţional pentru dezvoltarea şi de utilizare a gazelor ga familie îţi urează sănăta telefon 14101, orele 10—19.
(17933)
niei din Beijing s-a des ştiinţei şl tehnicii. Potrivit care asigură realizarea u- te, noroc şi împliniri în via © VIND urgent Dacia 1 300.
ţă. „La mulţi ani 1“
făşurat o adunare festivă, ROMA. 8 (Agerpres), — prevederilor celui de-al nei economii anuale de (17022) Deva, telefon 22509, orele 17—
în cadrul căreia a fost pre- Cu prilejul aniversării Vlll-lea cincinal (1986- 200 milioane coroane. • DRAGULUI nostru Chl- 21. (17931)
© VIND Dacia t 300, stare
lentată o expunere cu a 110 ani de la cucerirea 1990), aportul concret al rilă Nicodim din Deva, la bună. Hunedoara, strada Car
împlinirea virstei de 50 ani
privire la importanţa zilei independenţei de stat a ştiinţei şi tehnicii la solu © in cursul celui de-al îi dorim multă sănătate şl ităţi, nr. 10. (9/256)
de 9 Mai în istoria pa României a avut loc, în ţionarea problemelor eco Vlll-lea plan cincinal de „La mulţi ani !“. Familia.
(17927)
triei şi au fost înfăţişate oraşul italian Caserta, sim nomice se va solda cu dezvoltare a. economiei © CU prilejul împlinirii PIERDERI
realizările poporului ro pozionul dedicat luptei se venituri in valoare de mi R.S. Cehoslovace (1986 — virstei de 50 ani şi al pen
mân în anii construcţiei ■ culare a poporului român nimum 150 miliarde co 1990), industria naţională sionării, familia Paea urează O PIERDUT legitimaţie de
socialiste, politica externă pentru unitate şi indepen roane. Peste 60 de insti va produce 4 523 de ro dragului ior Mane Cornel din serviciu, pe numele Dumbra
Brânişca, sat Rovina, multă
activă promovată de parti denţă naţională. tute de cercetări ale Aca sănătate, fericire şi un căl va Uie, eliberată de E. M.
Deva. o declar nulă.
dul şi statul nostru, iniţia La sediul primăriei din demiei Cehoslovace de boţi şi manipulatori in duros „La mulţi ani !“ (17028)
tivele secretarului gene Caserta au fost inaugurate Ştiinţă şi aproximativ 40 dustriali, urmind ca, pină (17897) $ PIERDUT legitimaţie nr.
• COLECTIVUL schimbului
ral al partidului, pre o expoziţie de grafică şi de Institute ale Academi la slirşitul cincinalului vii „U“, Fabrica de oxigen, u- 77 J03, pe numele Băeşii Mar
cel, eliberată de C. S. Hu
şedintele Republicii, tova o expoziţie de carte social- ei Slovace de Ştiinţe parti tor, adică in 1995, numă rează multă sănătate şi „La nedoara. O declar nulă.
răşul Nicolae Ceauşescu. politică românească. La cipă la găsirea unor solu rul acestora să ajungă ia mulţi ani 1“ colegului lor (5/245)
loc dc cinste se află nu Jurăscu Dumitru, cu ocazia
•A fost organizată, de ţii moderne şi eficiente 6 800. Roboţii industriali pensionării. (4 /247)
asemenea, o expoziţie de meroase lucrări ale tova destinate unităţilor econo produşi de economia ceho © AZI, cînd prinzi în păr ÎNCHIRIERI
carte cu lucrări ale secre răşului Nicolae Ceauşescu, mice de producţie. Cer slovacă sini destinaţi atît a 12-a garoafă, mama, tata,
fraţii, cumnata şi nepoţelul
© DE închiriat cameră mo
tarului general al Partidu preşedintele Republicii So cetătorii cehoslovaci lu pieţei interne, cit şi expor îţi urează, dragă Vasiliniuc bilată (separată), pentru 1—2
lui Comunist Român, pre cialiste România. Gheorgluţă Nicoleta, din tinere încadrate. Deva, te
şedintele Republicii, tova De asemenea, au fost crează la aproximativ 30 tului. Potrivit prevederilor Hunedoara, multă sănătate şl lefon 15012. (17922)
să-ţi fie dramul vieţii plin
răşul Nicolae Ceauşescu, expuse lucrările ştiinţifice de programe ştiinţifice şi cincinalului in curs, pen de flori. (10/255) © PRIMESC în gazdă o per
şi ale tovarăşei academi ale tovarăşei academician tehnice de importanţă ma tru procesele de producţie soană încadrată. Deva, telefon
(17929)
20419,
;
cian doctor ing ner Elena d o c t o r inginer Elena joră pentru economia na ale industriei mecanice vor VÎNZÀRI
Ceauşescu. De asemenea, Ceauşescu, tipărite în Ita ţională. Rezultatele con fi realizate 1 900 de ate
au fost prezentate lucrări lia. Sînt prezentate, tot crete ale acestor cercetări liere tehnologice automa © VIND urgent şi conve SCHIMBURI
de istorie şi social-pol'- odată, cărţi de istorie, e- aplicate in producţie in tizate, iar pină la siirşi- nabil casă patru camere, în DE LOCUINŢE
tice şi din alte domenu, o conomice,, literatură şi cursul cincinalului trecut tul următorului cincinal călzire centrală (gaze), garaj
(grădină). Hunedoara, strada
© SCHIMB apartament două
serie de publicaţii româ artă. Stejarilor, nr. 42. .Informaţii camere, proprietate persona
neşti. (1981—1985) au adus eco 2 430, in interiorul cărora la nr. 41 sau Deva, telefon lă Făgăraş, cu similar De
O MOSCOVA 8 (Agerpres). nomiei naţionale importan vor funcţiona peste 5 000 11518, după ora 10. (17023) va. Relaţii, Deva, telefon
SOFIA 8 (Agerpres). — — Sub auspiciile Asocia te venituri. Dintre ele a- de roboti industriali. © VIND ARO 10 nou. Lada 16442. (17926)
© SCHIMB apartament două
In cadrul manifestărilor ţiei de Prietenie Sovieto— 1 500 neagră. Valea Sîngcor- camere, Dccebnl, central, cu
ce au loc în Bulgaria pen Române, la Moscova a giului, nr. 14. (17920) apartament 3—t camere, pre
© VIND ARD 213 Diesel.
tru sărbătorirea celei de-a avut loc o adunare con Hala Mare, telefon 20180. pre ferabil aceeaşi zonă. Deva,
110-a aniversări a procla sacrată aniversării a 110 LUCRĂRILE SESIUNII CONSILIULUI fix 994. (17909) telefon 23570, orele 17—20.
(17917)
© VIND casă, gaze. Deva,
mării independenţe^ de ani de la proclamarea in ECONOMIC SI SOCIAL AL O.N.U. strada O. Densusianu, nr. 2. © SCHIMB apartament pa
stat a României! Lectora dependenţei de stat a (17923) tru camere Ploieşti cu aparta
tul de limbă, literatură şi României. naţiunile; unite 8 Politica discriminării ra © VIND casă, anexe (gră ment Deva. Informaţii De
civilizaţie românească din Au participat membri (Agerpres). — La sediul siale şi, în primul rînd, dină). Simeria, strada Coş- va, telefon 13937. (17915)
O SCHIMB apartament trei
cadrul Universităţii „Kli ai conducerii centrale a din New York al Naţiu cea de apartheid, consti buc, nr. 3. (I7913)' camere Craiova cu similar
« VIND Dacia 1 310. Hu
ment Ohridski", din Sofia, tuie un anacronism peri nedoara, telefon 14762. Deva. Informaţii Deva, ' Ai.
A.P.S.R., un numeros pu nilor Unite continuă lucră (17908)
Plopilor, bloc G 2, etajul 2,
a organizat o seară cul blic. rile sesiunii Consiliului culos pentru pacea şi se © VIND Dacia 1 300. D“va, apartament 25 şl Craiova, te
turală. Cu -acelaşi prilej, la Economic şi Social al curitatea internaţională . şi telefon 13711. (17905) lefon 51335. (17910)
StanduL de carte româ editura „Moskovski Rabo- O.N.U. (E.C.O.S.O.C.). oslo în totală • contradicţie © VIND Fiat •! 300, stare oer- © SCHIMB garsonieră con
nească social-politică şi cii“, unde s-a desfăşurat • Luînd cuvîntul In ca cu aspiraţiile popoarelor fectă. Deva, telefon 22486. fort I, centrul civic, bulevar
dul Corvin, nr. 10, bloc G 1,
(17900)
istorică a prezentat, la adunarea, a fost organizat drul dezbaterilor cc au loc de a se dezvolta liber şi «a VIND casă, încălzire cen etaj S, apartament 108, Hu
loc de frunte operele un' stand de carte social- în prezent în legătură cu , independent, de a folosi trală. Hunedoara, strada Bra nedoara, cu apartament cen
tral — 2—3 camere.
t o v a r ă ş u l u i Nicolae politică şi istorică româ problema discriminărilor toate energiile lor în sco zilor. nr. 15 (lingă spital (1/219)
contagloşi).
(17857)
Ceauşescu, secretar gene nească. La loc. de frunte rasiale, • delegaţia română pul propăşirii economice © VIND Dacia 1 300, albă, © SCHIMB garsonieră con
ral al Partidului Comunist sînt prezentate lucrări a prezentat poziţia ţării şi socialo. 50 000 km, vizibilă „jn spate fort i contra apartament 2—3
camere. Hunedoara, bulevar
Român, preşedintele Re din gîndirea social-politică noastre privind necesita Au fost exprimate spri le restaurantului „Transilva dul Dacia 19, bloc G 3, apar
nia“, In 9—10 mai. Deva. te
publicii Socialiste Româ a tovarăşului Nicolae tea intensificării acţiuni jinul şi solidaritatea mi lefon 17954. (17923) tament 45. (0/240)
® VIND fotolii colţ „Oana“
nia. Ceauşescu, secretar gene lor O.N.U. şi ale tuturor litantă a ţării noastre faţă noi. Deva, telefon 12781.
Au fost expuse lucrări ral al Partidului Comunist statelor membre pentru de lupta dreaptă a po (17901) COMEMORARE
ştiinţifice ale tovarăşei a- Roiţiân, preşedintele Repu punerea în aplicare, neîn- poarelor din Africa şi în © VIND MoskvicI 408 după ® DUIOASE amintiri, pios
cademician doctor inginer blicii Socialiste România, tîrziată, a obiectivelor ce primul rînd a poporului R.K., cu piese de schimb, omagiu memoriei, unchiului
motor, grup complet, direcţie
drag, preotul MICLEA RO-
Elena Ceauşescu. A avut şi lucrări ştiinţifice ale lui de-âl doilea Deceniu namibian pentru lichida ş.a. Hunedoara, telefon 17870. ‘ MUL, de la al cărui deces
(2/250)
loc, cu acest prilej, un ,t o v a r ă ş e i academi al Naţiunilor Unite pen rea apartheidului, pentru 9 VIND casă, gaze. Hune se împlinesc şase luni. cu
program cultural-artistic, cian doctor inginer Elena tru combaterea rasismului independenţă şi dezvoltare doara, strada Popa Şapcă, nr. adîncă durere, nepoata Co
cii ia Mlelea.
(17018)
susţinut de studenţii -uni- Ceauşescu. şi discriminărilor rasiale. de sine stătătoare. II, telefon 17036. ' (3/248)
Imigranţi, căraţi-vă acasă în Franţa. în legătură cu proporţii alarmante • ■ —
este concluzia unor dezba
aceaşta, se citează decla
Clar şi fără menajamente. Acum, cînd criză socie
tăţii „tuturor posibilităţilor" se adînceştc inexorabil, raţia unui deputat fran teri iniţiate, în acest do
imigranţii au devenit mai mult ca oricînd adevărat’ ţa, Belgia, Italia) au ară cez : Fără să renunţăm la meniu, la Bruxelles, în ca
paria într-o lume care sc face că uită ce anume le turcii. îi urîm pur şi tat că terenul ideologiei caracterul de ţară primi drul C.E.E. Sc apreciază
datorează : faptul că mult lăudata prosperitate occi simplu" — a declarat re rasiste nu cuprinde numai toare — menţiona a- că o asemenea situaţie
dentală (de care însă, pe drept cuvînt, ne putem în vistei „Stern" unul dintre anumite grupuri, ci s-a cesta — nu putem totuşi este generată, în primul
treba ciţi dintre membrii societăţilor respective bene membrii mişcării extre extins. („L’Humanite" — lăsa Franţa să devină un rînd, de fenomenele de
ficiază cu adevărat) a fost înfăptuită şi prin munca miste, după un alt asa Franţa). loc de refugiu. Legea îi criză economică şi socială
braţelor lor, considerate astăzi. de prisos. In nume sinat similar. ^ va proteja numai pe străi din ţările vest-europene,
roase ţări capitaliste — între care Statele Unite, Seria de crime comise ★ nii cu adevărat demni de grupurile de extremă
Franţa, Elveţia, Danemarca, Marea Britanic, Suedia împotriva imigranţilor în Există, în Franţa, un încredere. dreaptă aeţionînd cu pre
Franţa sau revoltele care
— au fost adoptate legi severe de „control al Imigra întreg ansamblu de măsuri Fără îndoială că atari dilecţie în acest cadru ge
ţiei“, în baza cărora mulţi dintre „oaspeţii nedoriţi" au izbucnit în cartierele- juridice şi administrative . poziţii deschid larg por neral do nemulţumire îm
sînt expulzaţi sau ameninţaţi cu expulzarea. Au fost ghetou din mai multe vizîncl scoaterea afară a ţile arbitrariului. „Care potriva muncitorilor imi
buni cit timp asigurau o Sursă ieftină dc braţe dc oraşe britanice — pentru a străinilor din această ţară dintre străini — se în granţi, deşi în rindul a-
muncă. Acum, că e criză, afară! Pe cine să intere nu aminti decît două ţări — relevă, intr-un articol, treabă publicaţia . algeria cestora sc înregistrează o
seze dramele acestor oameni, cine să se intereseze de — au pus, de asemenea, în publicaţia algeriană „Re- nă — sînt demni de în rată a şomajului mult
respectarea drepturilor lor umane fundamentale în lumină acuitatea şi actua voiution Africaine". Cau credere şi care nu sînt ? mai ridicată.
aşa-zisa lume a „tuturor drepturilor ?". litatea problemei recru zele adoptării unor astfel Se va menţiona oare acest De asemenea, se apre
descenţei rasismului.
Intr-un asemenea context politic, se intensifică ■ de măsuri sînt multiple, lucru în buletinul de iden ciază că muncitorii ' imi
rasismul, s-a creat o adevărată- psihoză xenofobă, fe Referindu-se la cauzele subliniază revista, men- titate sau în permisul de granţi, mai ales cei tineri,
nomen întîlnit în marea majoritate a ţărilor capita acestei situaţii, raportul co ţionînd, în acest sens, şedere ? Şi, desigur, va întîmpină serioase dificul
liste cu mari mase de imigranţi; provocîndu-le astfel, misiei de anchetă- relevă „exasperarea datorată cri fi necesar să se ştie cine tăţi în ceea ce priveşte
acestora noi traume psihice, noi frustrări, determi- că sosirea, în Europa oc zei economice", lipsa de este „în afara legii" şi cine accesul lor la cultură sau
nînd apariţia a noi discriminări... cidentală, a noi imigranţi interes pentru a se acorda nu. Probabil că va fi su posibilitatea de a urma di
s-a produs pe fondul cri un statut de egalitate în ficientă o simplă alterca ferite instituţii de învăţă-
zei în ţările-gazdă. Există drepturi pentru străini, ţie pentru ca un imigrant, mînt, în condiţiile în care
-
Imigranţii, rasismul şi şomajul o relaţie directă între re şomajul, agitaţiile rasiste care se apără împotriva aceste state au ele înşele
în 1984, parlamentul propice de manifestare crudescenţa rasismului, a- din întregul Occident. Şi unei provocări, să fie con probleme serioase cu ca
(vest-european) de la Stras- pentru extrema dreaptă, rheninţarea fascistă şi con astfel, „Imigranţii care au siderat în afara legii, şi tegoriile sărace ale pro
bourg • a adoptat hotărî- în ultima perioadă, o se diţiile economice din ce în jucat un important rol e- deci condus cu forţa la priei populaţii, cu ocupa
rea de a se crea o comi ric de evenimente au con ce mai grave, care au conomic şi social, asigu- frontieră". „Nu este greu rea forţei de muncă
sie care să se ocupe de dus la evidenţierea unei atins „un prag critic". Pe rîrid dinamismul unei so de prevăzut — conchide autohtone. Pentru a ilus
recrudescenţa curentelor situaţii dramatice. Astfel, acest fundal se situează cietăţi care se vrea demo revista — la ce . abuzuri tra f e n o m e n u l dc
de extremă dreaptă. După lichidarea unui tînăr turc, esenţa, rădăcinile răului cratică şi care au con vor duce astfel de pre „respingere a imigranţilor",
ce a procedat la o serie la Hamburg (R.F.G.), de — a constatat Robert tribuit la prosperitatea a- vederi". publicaţia vest-germană
de anchete, comisia a către elemente extremiste Chambeiron, vicepreşedin cestei societăţi sînt pe •Ar „Sttutgarlcr Zcitung" re
ajuns- la concluzia că se a creat un adevăraţ . şoc te ăl Comisiei de anchetă punctul de a fi azvîrliţi in prezent, în Europa levă că integrarea „mun
semnalează un puternic val în rindul opiniei -publice a .parlamentului (vest- afară". occidentală se manifestă citorilor oaspeţi" se face
de xenofobie şi intolerant c[Ln. '.această ţară,' „ţ-am, li european). Revista îşi exprimă în tot mai mult xenofobia şi cu tot mai multă dificul
ţă ui ceea .ce priveşte co chidat pe\ evrei în urmă cu Reprezentanţii unor or grijorarea faţă de soarta extremismul de dreapta tate, accentuîndu-se, în
munitatea imigranţilor, peşte 40 de arii; Vom face ganizaţii ale muncitorilor celor aproximativ 800 000 cu accente rasiste, în u- paralel, xenofobia în rîn-
oare a creat un teren acelaşi lucru, astăzi, cu imigranţi (în R.F.G., Fran de algerieni care trăiesc nele ţări ajungîndu-se la dul vest-germanilor.
COLEGiUl DE REDACfiE ; Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumi tru Gheonea, liberiu Istrate (redactoj $ef). Lucia Elena Licîu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Nicolae TirCob. I 44065 1
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA! 2 700 Deva. str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane! 11275, 12157, 11585. Telexi 72288. TIPARUL i Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 275.