Page 29 - Drumul_socialismului_1987_05

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMĂVARA

Mai multe forţe umane şi mecanice

antrenate zilnic la lucrările de sezon!
Imjdim hmoo»;

In majoritatea unităţilor Chimindia. în aceste zile treaga suprafaţă pe mem­
agricole din C.U.A.S.C. De­ aici se recoltează plantele bri cooperatori şi chior
va se acţionează - în aceste pentru masă verde, lucra­ începînd de astăzi (sîmbătă
zile cu răspundere pentru re la care sînt antrenaţi — n.n.) vom începe praşi­
finalizarea erbicidării pă- mecanizatorii Alexandru la manuală şi la această
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C ioaselor, la întreţinerea - Bob, cu combina de recol­ cultură“.
culturilor prăsitoare, recol­ tat, loan Cîzu şi Grigore La C.A.P. Şoimuş erbi­
S I A l C 0 I U S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N tarea furajelor, masă ver­ Cherecheş, la transport: In­ cidarea păioaselor o efec­
de şi în legumicultură. Ast­ ginera Florica Henţ, şefa tuează, cu două maşini,
fel, la C.A.P. Hărău, me­ fermei nr. 1, preciza că au mecanizatorii Sorin Şonfă-
canizatorul Nicolae I-Ioc- fost eliberate de masă ver­ lcanu şi Mihai Vasiliu.
Anul XXXIX, nr. 9 168 DUMINICĂ, 10 MAI 1987 4 pagini - 50 bani man, care a fost ajutat în de 15 ha, suprafeţe pe ca- însă ritmurile de lucru la
permanenţă de soţia sa, această lucrare trebuie să
Sofia, şi de cooperatorul sporească, deoarece supra­
Adrian Olar la prepararea C.U.A.S.C. DEVA faţa semănată cu grîu şi
erbicidului şi alimentarea orz pe caro mai trebuie
Toate pîrghiile progresului tehnic - maşinii, a reuşit să finali­ aplicat tratamentul chimic
chimic
tratamentul
zeze
împotriva , buruienilor este
contra buruienilor la ' grîu re s-a început administra­ destul de mare.
rea îngrăşămintelor orga­
„Aşteptăm acum să se
acţionate energic, responsabil, eficient şi orz pe întreaga suprafa­ nice (mecanizatorii Gelu mai zvînte terenul — ară­
ţă cultivată. La rîndul său
— preciza Petru Dalie, Bob, Octavian Sav, Flori- ta Aurel Luca, preşedinte­
preşedintele cooperativei, că Florea ş.a.) urmînd ca le unităţii — şi vom în­
Pentru actuala etapă do nalizei-bilanţ a activităţii pările „la zi" şi intenţiile — mecanizatorul Gavrilă în flux să se treacă la arat, cepe praşila mecanică la
dezvoltare economico-so- de creaţie tehnico-ştiinţi­ din viitorul apropiat ale Caşvan a încheiat rebilo- pregătit patul germinativ sfecla de zahăr şi rebilo­
cială a patriei — cea mai fică desfăşurată în anul chimiştilor din Orăştie re­ natul I al cartofilor pe toa­ şi însămînţarea porumbu­ natul I la cartofi. Mecani­
dinamică şi mai complexă 1980, analiză efectuată vi­ feritoare la asimilarea, di­ te cele 20 ha plantate. A- lui în cultură dublă. zatorii I-Ioria Cuteanu şi
din întreaga istorie a ţării neri, 8 mai, Ia Casa de versificarea şi moderniza­ poi, amîndoi mecanizatorii După ce au încheiat er­ loan Racz au utilajele pre­
noastre" —, Congresul al cultură din Deva. In ma­ rea gamei de repere din au trecut la întreţinerea bicidarea cerealelor păioa- gătite pentru a intra la
XlII-iea al partidului a terial s-au făcut referiri materiale plastice necesare cepei, reuşind ca pînă ieri se pe întreaga suprafaţă lucru imediat ce terenul
.stabilit sarcini de marc concrete la rodul cerce­ industriei de automobile, să încheie praşila pe 30 ha. cultivată, mecanizatorii, Ti- permite“.
însemnătate pentru crea­ tărilor şi aplicaţiilor lor Petru Filip a relevat stră­ Tot în grădina de legu­ borPancs şi Gheorghe Cor- Tot la Şoimuş s-a mai
ţia tehnico-ştiinţifică — practice în domeniile eco­ daniile şi reuşitele (ex­ me se aflau la datorie e- nea, coordonaţi de Mitică recoltat şi rapiţa de pe
domeniu hotărâtor pentru nomice prioritare ale ju­ trem de lăudabile — n.n.) chipa de cooperatoare con­ 14 ha, lucrare pe care au
promovarea. progresului deţului nostru — minerit, ale cadrelor tehnico-ingi- dusă de Maria Bud, care Popescu, inginerul şef al
tehnic, perfecţionarea ac­ nereşti / de la I.M. Barza recolta spanacul. Livia C.A.P. Banpotoc, au trecut efectuat-o cu coasele coo­
tivităţii productive, ridi­ pe linia extracţiei, trans­ Brehar, inginerul şef al la rebilonatul I al cartofi­ peratorii Dan Irimie, Al-
carea ei la cote superioa­ Pe marginea portului şi valorificării cooperativei, menţiona că lor. Pînă ieri, cei doi au buţ Gropcan, Francisc Lo-
re de calitate şi eficienţă. minereurilor, Stejărel Giur­ au fost livrate pînă acum executat lucrarea pe 20 ha rinez, Ianoş lleş ş.a. Odată
eliberată, pe suprafaţa res­
■Aceste comandamente ma­ analizei activităţii giu — de la I.M. Orăştie la Agrocoop peste şapte din cele 30 ha prevăzute. pectivă s-a însămînţat în
jore i-au angajat pe in­ de creaţie — a subliniat necesitatea tone de spanac. „Cum sfecla a răsărit fru­ mod operativ porumb.
ginerii, proiectanţii, cer­ tehnico-ştiinţifică antrenării în mai mare Erbicidarea păioaselor mos — sublinia inginerul
cetătorii, specialiştii, pe măsură la activitatea de s-a încheiat şi la A.E.I. şef — am împărţit în­ MIRCEA LEPADATU
toţi cei cu înclinaţii şi in­ în anul 1986 creaţie tehnico-ştiinţifică n
teres pentru nou şi mo­ tinerilor ingineri, a sta­ • — • — • — •----------------»
dern în sectoarele lor de giarilor, iar Dănilă Mate
muncă la acţiuni şi efor­ siderurgie, energetică —, — de la I.M. Lupeni — a toare aşezămintelor de cul­ începînd din 1980, pînă in 1
prezent, au fost pregătite •
tură din celelalte oraşe ale
turi stăruitoare, la iden­ dar şi în celelalte, au foşt accentuat asupra întăririi judeţului, precum şi din pentru u fi semănat* *;, în |
tificarea. şi aplicarea unor evidenţiate preocupările şi conlucrării specialiştilor comunele care au promovat prima etapă cu plante do
soluţii deosebit de valo­ izbînzilc unor colective, c.a din unităţi economice si­ pentru această etapă. nutreţ, to de hectare te- • *
ren.
roase în procesele de pro­ acelea ale I.C.I.T.P.L.C.I.M. milare, pe teme comune I • astAzi, etapa RE­ • EXPOZIŢIE FOTODOCU-
ducţie, cu efecte econo­ Deva, C.S. Hunedoara, In­ de cercetare şi de materia­ PUBLICANA IN FESTIVA- MENTARA. Casa pionierilor • RECUPERĂRI.. In ora- '
mice considerabile. stitutul de mine Petroşani, lizare a ideilor tehnice I LUL NATIONAL „CINTA- şl şoimilor patriei din şui Orăştie a fost organizată, 9
REA ROMÂNIEI“. Casa do
cu sprijinul deputaţilor con-
Deva, în colaborare cu Fi­
Ca urmare a preocupă­ I.M. Hunedoara, I.R.E. De­ propuse ca invenţii sau cultură, sala „Arta“ ţl Pa­ liala Deva a Arhivelor Sta­ sillului popular şl al corni- '
rilor existente şi măsuri­ va, I.M. Barza, I.P.I-I. De­ inovaţii. I latul culturii din Deva, sînt, tului, a organizat o emo­ tetelor de cetăţeni, o amplă 9
foto-
ţionantă
expoziţie
lor adoptate în unităţile va, au fost relevate şi u- Alţi participanţi la dez­ astăzi, gazdele etapei repu­ documentară pe tema „110 acţiune de recuperare a .
fierului vechi şi hîrtiei. S-au
blicane a întrecerilor forma­
industriale, în institutele nele lipsuri şi neajunsuri, bateri — Ştefan Oană, ţiilor artistice ale pionie­ ani de la cucerirea Inde­ colectat pînă în prezent 25 •
de cerceta're-proiecfarc şi au fost supuse atenţiei o loan Munteanu şi Gheor­ I rilor ţl şcolarilor. Partici­ pendenţei de stat a Româ­ tone fier vechi' şl 5 tone |
pă peste 200 de formaţii
niei“. Sînt, prezentate foto­
de învăţământ superior din seamă de măsuri vizînd ghe Gheorghişor, de la artistice şi interpreţi indi­ copii după documente care liîrtie. Acţiunea continuă.
judeţ, în celelalte sectoa­ dinamizarea şi îmbunătă­ I.C.I.T.P.L.C.I.M: Deva, I viduali, din şcoli generale, reflectă diplomaţia româ­ • GOSPODARI VREDNICI.
re economice, în anul 1986 ţirea activităţii de creaţie Ottmar Kheill, de la I. M. licee şi caso ale pionierilor nească în slujba indepen­ Preocupaţi de traducerea
efortul
întregului
au fost aplicate peste 80 tehnico-ştiinţifică din ju­ Barza, Romulus Sîrbu, de I şi şoimilor patriei. denţei, al transilvănenilor, în viaţă a prevederilor
popor,
Programului unic, cetăţe­
de tehnologii noi, s-au a- deţ, racordarea ei mai ra­ la I. M. Petroşani — au • MONTAJELE LITERAR- implicit al Iiunedorenilor, nii comunei Balşa se stră­
simiiat şi introdus în fa­ pidă şi mai hotărâtă la propus — şi au rugat să I MU ZIC ALE IN ÎNTRECERE. pentru sprijinirea războiului duiesc să-şi asigure în între­
bricaţie 2087 de produse, cerinţele producţiei. se transmită organismelor Casa de cultură a sindi­ de independenţă, eroismul gime necesarul de legume.
catelor din Călan (orele 9
ostaşilor români în lupta
In acest scop,, peste 100
au fost depuse la Oficiul Dincolo de acestea a centrale competente — I —11) şi Casa de cultură a pentru ncatîrnarea patriei. do familii şi-au amenajat
de Stat pentru Invenţii fost apreciat nivelul ridi­ măsuri de scurtare a du­ • sindicatelor din Petroşani solarii pentru producerea
(orele 17—19), vor găzdui
•
şi Mărci 88 cereri de bre­ cat al dezbaterilor, dia­ ratei de materializare a 1 astăzi faza judeţeană a în­ DATE NOI TERENURI RE­ de răsaduri şi pentru obţi­
nerea de roşii, vinete ş.a.
ARA­
CIRCUITULUI
vete de invenţie, cu 40 mai logul deschis, curajos . în­ ideilor de invenţii şi ino­ I trecerilor formaţiilor de BIL. în satul Aurel Vlaicu,
mult decât în 1985, s-au tre ceea ce este şi ceea vaţii, mai , mult discernă- • montaj litcrar-muzlcal. I.a la Voievoda, pe Valea Gcon-
giului şi în satul Cigmău,
întocmit dosare pentru 215 ce trebuie şi poate să fie mînt în studierea dosa­ •I Petroşani participă formaţii­ la -Viuţa, continuă lucrările
creaţia tehnico-ştiinţifică, le de gen din Valea Jiului, de. redare în circuitul a-
inovaţii, indicele de crea­ relor şi acceptarea sau iar Ia Călan cele aparţlnă- gricol a unor noi suprafeţe.
tivitate a crescut la 20,5 ingineria tehnologică, miş­ respingerea lor, priorităţi
carea inovatorilor şi in­
la sută. faţă de 11,1 la ventatorilor într-un judeţ în aprovizionarea tehnico-
sută în 1985. ca Hunedoara, puternic anaterială şi dotarea cu
Am spicuit din infor­ industrializat, cu mare instalaţii, aparatură şi in- I.P.S.R.u.M. Deva, sec­
marea prezentată de ing. pondere în economia na­ ţia reparaţii. Tineri din
Gheorghe Mihai, preşedin­ ţională şi cu un potenţial DUMITRU GHEONEA echipa condusă de Iacob
Rus repară braţul unul
tele Comisiei . judeţene a uman creator considerabil. - excavator de mare capa­
inginerilor şi tehnicienilor în acest context, Rodica citate, destinat exploată­
Hunedoara, în cadrul a­ Munean a punctat preocu­ (Continuare in pag. a 3-a) rilor la. cariere.
Vorba îi era domoală de artă. Directorul de marmurei de la Banpo- lui. Pentru că mai binele
dar sigură, gesturile hotă- astăzi qJ celei mai mari toc. La un moment dat am şi frumosul fac parte intrin­
rîle. Explicaţiile erau pro­ unităţi de acest profil din fost chiar ameninţaţi . cu secă din munca de fieca­
funde, temeinic argumen­ ţară nu este altul decit desfiinţarea. Dar ne-am re moment a oamenilor de
tate şl vizau o largă di­ omul care în 1955 aducea bătut pentru existenţa a- aici. Numai aşa s-a ajuns
versitate de preocupări de la Bucureşti proiectul, cestei unităţi, ne-am lup­ ca -in prezent calităţile
ale oamenilor unităţii. La actul de naştere al uni­ tat cu îndîrjire cu greu­ marmurei de Alun şi Ge-
deschiderea expoziţiei ju­ tăţii cunoscută in prezent tăţi şi dificultăţi de tot oagiu, de Ruşchiţa sau
deţene de creaţie telmico- Moneasa să fie mult a-
ştiinţilică, de la Sala spor­ preciate în Spania, Italia,
turilor din Deva, inginerul NOUL — o deviză Olanda, în S.U.A., Mexic,
Boris Răileanu, directorul sau Anglia, ca să ne rezu­
întreprinderii „ Mar mura" măm doar la o parte din
Siineria, prezenta cele mai pentru astăzi, partenerii externi ai între­
recente reuşite în do­ prinderii. In acest fel oa­
meniu, făcea cunoscute, menii de aici şi-au pus
de fapt, împlinirile unui pentru mîine semnătura la multe din
lung drum al căutărilor. marile zidiri ale socialis­
Sint rezultatele fireşti ale mului, între care şî me­
unei adevărate lupte de în toată ţara şi pe multe felul. Nu ne-a ‘ fost uşor. troul bucureştean. Şi nu
promovare a ideilor nova­ meridiane ale globului Unii au venit, alţii au ple­ este deloc uşor să dai căl­
toare, de găsire a unor drept ,,Marmura" Sime'- cat. Cine a prins însă dra­ dură unui bloc de marmu­
noi căi şi soluţii în for­ ria. goste de ,,Marmura" a ră de 15 tone, cum nu
marea şi educarea oame­ - Îşi aminteşte cu nostal­ rămas. Iar cea mai mare este uşor să pui suflet,
nilor. Iar la amintita expo­ gie, dar şi cu vădită plă­ realizare a noastră, cu să dai frîntură de suflet
ziţie, cu justificată ' mîn- cere m o m e n t e l e mai care efectiv ne mîndrim, fiecărui produs ieşit pe
dric au fost prezentate ele­ importante ale deveni­ este formarea peste ani a poarta întreprinderii. Cu
mente sculpturale de mare rii î n t r e p r i n d e r i i . acestui colectiv competent, toate acestea, ne-am con­
fineţe destinate noului ,,Am început timid, cu un cu mare putere de dărui­ vins că la „Marmura" Si-
centru civic ăl Capitalei, simplu atelier de gatere. re, într-o . permanentă şi meria acest lucru se rea­
alte şi alte lucrări de Mai sint încă şi azi oa­ asiduă competiţie pentru lizează zi de zi.
mare complexitate, pe meni in întreprindere care mai bine, mai Irumos". VALENTIN NEAGU
oare cu dificultate, le-ai pot povesti multe despre Nu este nici o exage­
putea detaşa de lucrările transportul cu carele a rare în vorbele directoru­ {Continuare în pag, a 3-a)