Page 3 - Drumul_socialismului_1987_05

? NR. 9 161 © VINERI, 1 MAI1987 Pag. 3

Marile demonstraţii antifasciste şi
ELEVIZ1UNE La 2 Mai, întregul nos­ revoluţionar al secreta­ din judeţ pentru creşte­ deosebite, după cum ti­
antirăzboinice de la 1 Mai 1939 tru popor sărbătoreşte rului general al partidu­ rea continuă a producţiei nerii au participare acti­

tNERI, 1 MAI Ziua tineretului. Anul a- lui, tovarăşul Nicolae de cărbune, minereuri fe­ vă la efectuarea lucrări­
în confruntarea cu timpul, de membru al Comitetului eesta, sărbătorirea tinerei Ceauşescu, care şi-a con­ roase şi neferoase, ener­ lor din actuala campanie
Mai muncitoresc generaţii coincide în mod sacrat întreaga viaţă gie electrică, metal, ma­
olor) sensurile adinei ale senti­ Naţional Antifascist încă de fericit cu aniversarea a triumfului idealurilor ge­ agricolă de primăvară, la
uncitorcşti voinţe mentelor de unitate, de la crearea acestuia, de mili­ teriale de construcţii, rea­ activitatea de cercetare-
lite Snî^ un gîntl luptă revoluţionară împotri­ tant recunoscut pentru rea­ 05 de ani dt la crearea neroase ale socialismului, lizarea unor producţii proieclare şi în alte do­
olor) lizarea Frontului Unic Mun­ organizaţiei revoluţionare păcii, dreptăţii şi echităţii înalte vegetale şi anima­ menii.
incertul primăve- va fascismului, pentru pace, de tineret — Uniunea Ti­ în lume. -
l (color) pentru libertate şi indepen­ citoresc în cadrul breslelor, liere, domenii în care or An de an, organizaţia
esenc animate denţă exprimate cu 48 de de conducător al Comisiei neretului Comunist şi a Marile transformări do- ganizaţia judeţeană a U- judeţeană, organele şi or­
olor) ani în urmă, la 1 Mai 1939, centrale de refacere a U- 30 de ani de la înfiinţa­ bîndite de poporul nos­ niunii Tineretului Comu­
uzi ea de pronie- rea Uniunii Asociaţiilor nist şi-a asumat angaja­ ganizaţiile municipale, o-
idă (color) de masa largă a demon­ niunii Tineretului Comunist Studenţilor Comunişti din tru, sub conducerea parti­ răşeneşti şi comunale, ce­
nstind Ziua Mun- stranţilor revărsaţi pe stră­ — şi-au pus puternic am­ dului, în întregul proces mente mobilizatoare. le din întreprinderi şi
l prin muncă zile Capitalei, precum şi în prenta, găsindu-şi o strălu­ România — momente cu constructiv, profund revo­ Pârtiei pînd Ia acest o- instituţii, conduse îndea­
olor) alte centre ale ţării, şi-au cită confirmare in acţiunile o semnificaţie deosebită luţionar, încorporează or­ fort conjugat, tinerii ju- proape de organizaţiile
ntă ţara în sur­ doved t deplina concordan­ memorabile de la 1 Mai in lupta poporului nostru de partid, iniţiază un vo­
:
ioare (color). pentru dreptate socială şi
or ram muzical ţă cu cerinţa imperativă a 1939. libertate naţională. Aceas­ lum important de acţiuni
l clor ic istoriei acelor ani şi a ani­ La activitatea politică des­ politico-idcologice şi cul­
le.v lor care ou urmat. In isto­ făşurată de comunişti in tă aniversare a avut loc ZIUA TINERETULUI tural-educative consacra­
bum de Mai ria patriei noastre, a parti­ bresle, o contribuţie deose­ şi se reverberează în tot te formării tinerei gene­
Jlor) dului comunist, a mişcării bită au adus tinerii comu­ anul 1987, în toate mu­ raţii în spiritul cultivării
î aripile muzicii muncitoreşti, revoluţonare şi nişti trimişi de partid să nicipiile, Oraşele şi comu­
dor) nele patriei, într-o atmos­ ganie patosul şi iubirea deţulul nostru, în numai respectului faţă de va­
lipul nou al ţării democratice din România a lucreze în cercurile cultu­ feră de puternică anga­ de patrie ale tineretului, 3 luni şi jumătate din a- lorile materiale şi spiri­
artele plastice fost scrisă atunci, cu litere rale ale acestora. Printre jare, de muncă creatoare tuale ale societăţii —*
i România socia­ do aur, una din paginile aceştia s-a numărat în pri­ dăruirea sa neţărmurită nul curent au executat muncă, patrie, partid, a
tă (color) memorabile. Referindu-se la mele rînduri tinăra revolu­ a întregului tineret, care, pentru înălţarea ţării, lucrări în economie în ataşamentului profund fa­
n pionieresc* muie ţionară Elena Ceauşescu împreună cu toţi oamenii pentru făurirea propriu­ valoare de peste 4,6 mi­
pentru ţară semnificaţiile majore ale muncii acţionează cu dă­ lui său viitor. lioane lei, realizînd, pî- ţă de idealurile generoa­
:
dor) acestei autentice filo de s- (Petrescu), militantă activă ruire şi pasiune revolu­ se ale socialismului şi co­
isenc animate torie, tovarăşul Nicolae pentru organizarea unor ţionară pentru înfăptuirea Tineretul hunedorcan — nă la această dată, 48 la munismului.
>lor) Ceauşescu arăta ; „Un mo­ programe culturale cu ca­ hotărîrilor Congresului al mineri, siderurgişti, c- sută din planul anual, cu însufleţiţi de înalta în
lejurnal ment culminant al rolului racter pronunţat revoluţio­ XITI-lea al partidului de nergeticicni,. constructori, o depăşire de 8 la sută credere pe care partidul
anină de mal luptei populare conduse de nar, in vederea educării lucrători din agricultură, faţă de angajamentul a- secretarul său general, to­
dor) partid in acea perioadă îm­ tineretului muncitor in spi­ edificare a societăţii so­ din ramurile industriei sumat. O contribuţie deo­ varăşul Nicolae Ceauşescu,
»tec de 1 Mai (eo- potriva politicii de fascizare ritul unităţii de luptă, pen­ cialiste multilateral dez­ uşoare, din toate dome­ sebită la obţinerea aces­
•). Spectacol cul- voltate şi de înaintare a niile de activitate — a- tor rezultate au avut-o o acordă tinerei genera­
ral-artistic a ţării şi pentru apărarea tru Interesele fundamen­ României spre comunism, ţii, continuînd glorioasele
mint românesc, independenţei naţionale il tale ale poporului. a orientărilor şi indicaţii­ niversează ziua generaţi­ organizaţiile municipale tradiţii revoluţionare ale
igânul nostru constituie marea demonstra­ Marile demonstraţii de la ei sale cu rezultate deo­ Hunedoara şi Deva, cele
»lor) ţie antifascistă din 1 Mai 1 Mai 1939 au evidenţiat cu lor de inestimabilă valoa­ sebite în muncă, în ac­ orăşeneşti Uricani, Lu- înaintaşilor, mobilizaţi de
Im artistic (i*o- 1939. desfăşurată sub sem­ toată claritatea puternicul re teoretică şi practică tivitatea de formare şi peni, Vulcan, Călan şi Si- măreţele perspective ale
): „Un petic de ale secretarului general educare comunistă, revo- meria, ca şi cele comu­ viitorului comunist ai pa­
•a _ producţie a nul unităţii de acţiune în­ ecou pe care l-a avut în al partidului, tovarăşul triei, tinerii judeţului
sel de filme cinci tre comunişti şi socialişti". conştiinţa poporului român Nicolae Ceauşescu. luţionar-patriotică a tu­ nale Teliuc. Ghelari, Bal- Hunedoara, alături de în­
lejurnal Colaborarea dintre mem­ viguroasa acţiune desfăşu­ turor tinerilor. Prin între­ şa, Luncoiu de Jos, Măr-
ud liliacul va-n- brii partidelor şl organiza­ rată, ani in şir, de către Sărbătorirea Zilei tine­ cerea utecistă, parte in­ tine.şti, Tomcşti şi Zam. tregul tineret român, se
ri (color), ţiilor muncitoreşti a avut o partidul comunist, pentru relului constituie un mi­ tegrantă a marii între­ Organizaţiile U.T.C. ini­ angajează să muncească
manţe şi melodii nunat prilej pentru a o- ceri socialiste naţionale, ţiază un mare număr de cu ardoare şi tenacitate
neuita* importanţă decisivă pentru demascarea cu toată ener­ magia activitatea plină masa largă de tineri adu­ zile, săptămîni şi deca- spre a se dovedi la înăl­
organizarea cu succes a nu­ gia a esenţei antipopulare
li ATA . .MAI meroase acţiuni de luptă şi antinaţionale a fascis­ de eroism şi sacrificii, ce o contribuţie impor­ de record în producţie, ţimea exigenţelor pe care
munca fără preget şi înal­
partidul le pune în faţa
icreţe revoluţio- antifascistă şi antirăzboi­ mului, a agenturii hitleris- tul exemplu de patriot tantă la efortul colective­ care se soldează de fie- întregului popor.
dată c:u rezultate
care
lor de oameni ai muncii
ră îti lipoca de. nică. incercînd să denatu­ mului în România, pentru
r (parţial color) reze caracterul şl semnifi­ salvgardarea integrităţii şi
lex caţia tradiţională ale zilei suveranităţii naţionale. in
mai. Ia sfîrşlt de de 1 Mai, autorităţile au condiţiile in care Germania
itămînă (parţial
or) preconizat organizarea in nazistă ameninţa tot mai
^tămîna politică acea zi o manifestaţiei mult suveranitatea şi inde­ Laudă hărniciei
lejurnal breslelor ca o „sărbătoare pendenţa naţională a mul­ Campania agricola de primăvara
Ziua tineretului a muncii naţionale", ca un tor ţări, pacea şi securita­
>lor) prilej de a demonstra aşa- tea lumii, în momentele de
ni artişti«; (co- zisa „unitate de interese” încordare extremă cînd pentru mai frumos
•) : „Declaraţie de dintre regim şi masele popu­ trupele Wermachtului — după Muncă intensă, cu bune
¡iRoste“. Premieră
^roducţie a di­ lare. Comuniştii, în cola­ invadarea. Cehoslovaciei — Casa, .blocul, strada, car­ şi Brad, în celelalte ora-
ac filme Trei borare cu socialiştii, au ajunseseră deja la frontie­ tierul, satul, oraşul în care - şe, in majoritatea comune­ rezultate, in fermele
lejurnal reuşit să răstoarne acest rele României, mareo de­ trăim şi muncim le vrem lor şi satelor judeţului.
imăvnra şlaRăre- plan, să transforme radical monstraţie de la 1 Mai 1939 Vom argumenta eu cîteva
(col or). caracterul şi conţinutul de­ a dat expresie hotărîrii fer­ mereu mai frumoase. Le legumicole
monstraţiei, să adune nu­ me a clasei muncitoare şi a vrem şi ni le facem. Prin cifre : pină în ajunul zilei
WBoejimmmBsm mai in Bucureşti peste 20 000 întregului popor român de munca noastră, prin hăr­ de 1 Mai s-au amenajat
de oameni ai muncii sub a se împotrivi războiului nicia noastră, depusă pe în municipii, oraşe şi co­ In fermele legumicole ale In cele două ferme po­
lozincile de bază ale luptei urzit de Germania hitleristă, şantierele bunei gospodă­ mune mai bine de 330 000 A.E.S.C.1I. Deva se desfă­ micole, toate lucrurile de
revoluţionare şi democra­ oricărei aventuri războinice riri, ale continuei înfru­ metri pătraţi de spaţii .şi şoară în această perioadă sezon se află, de aseme-i
: Domnişoara Au- tice, antifasciste şi antirăz­ menite a pune sub semnul museţări a localităţilor ju­ zone verzi, au fost plan­ o activitate laborioasă la nea, la stadiile planifi­
’atria); LvaUurea boinice. Acţiuni cu un con­ întrebării integritatea terito­ deţului. taţi peste 351 000 pomi, ar­ pregătirea terenului, plan­ cate. In toamna preceden­
basc pc Victoi ţinut asemănător au fost rială a ţării, independenţa tă şi în această primă­
IU UO.\HA : Şi anul acesta, o dată bori şi arbuşti ornamen­ tarea şi însămînţarea le­
uliii (tern — pregătite şi organizate, con­ şi suveranitatea naţională a cu primele zile primăvăra- tali, s-au curăţat şi repa­ gumelor în cîmp, recol­ vară s-au executat plan­
posibil., iubire — comitent, de comunişti şi in României. Pc străzile Capi­ rat mii de metri lineari do tarea şi livrarea lor spre tări de pomi pe 75 ha,
I-1J {.Modern — alte centre ale ţării — la talei, din mii de piepturi, au tice, am întîlnit mii şi mii cu aceasta, suprafaţa to­
Ua albastra (I la- de oameni, tineri şi pensio­ trotuare, alei, străzi, dru­ pieţele judeţului.
Ca-n filme (cas- Timişoara, Galaţi, Oradea, fost scandate, minute în şir, muri. — La această dată — tală a livezilor pomicole
ITItOŞANl: 1)0111- Brăila, Tirgu Mureş, in Va­ lozincile : „Vrem România nari, femei şi bărbaţi, co­ ridieîndu-se la 175 ha. De
Aurica (1’aring); lea Jiului, Baia Marc etc. liberă şi independentă !", pii, care în orele lor li­ în luna aprilie, declarată arăta inginerul Radu Bo- menţionat că accentul s-a
statuii de aur Pregătirea şi desfăşurarea „Vrem respectarea graniţe­ bere munceau pentru ca „Luna bunei gospodăriri şi log. directorul unităţii —
mbrle); Bă;alia în toate fermele noastre pus pe speciile deficitare
3ra (Unirea); l.U- marii demonstraţii de la lor !", „Jos războiul hltie- zonele verzi, terenurile de înfrumuseţării localităţilor", în judeţul nostru, adică
Misterele marilor 1 Mai 1939 au fost puter­ rist !”, „Să ţinem piept a- s-a acţionat cu multă rîv- ne aflăm în grafic cu lu­
ii) ; vulcan : nic marcate de activitateo gresorului !". joacă, părculcţele, pomii pe cireşi, vişini şi caişt".
ea (Luceafărul); ornamentali, parcurile să nă si la primenirea arte­ crările de sezon. Mai Iată că legumicultorii
; Stop cadru la remarcabilă a tovarăşului Evenimentele de la 1 Mai relor de circulaţie, a celor exact, au fost plantate şi
Minerul) ; ANI- Nicolae Ceauşescu, care 1939 din ţara noastră au îmbrace haina minunată a însămînţate în cîmp 120 deveni au început, cu rit«i
: Clipa de răgaz făcea parte din comisia constituit o dovadă a ma­ primenirii de primăvară. turistice în primul rînd, va timp în urmă, să eu«
oresc); UK1CANI: s-au reamenajat împrej­ ha cu ceapă, 60 ha cu ră- leagă primele roade al®
(II t; t e r. a t) ; conspirativă de organizare turităţii clasei muncitoare, a Am scris despre cei mai muiri, au fost reparate şi dăcinoase şi 18 ha cu
Luptătorul cu a sărbătoririi acelei zile. capacităţii poporului ro­ harnici, le-am lăudat efor­ muncii lor, acum lucriii*
(Steaua roşie); Discernămîntul său politic, mân, a forţelor sale revolu­ turile. zugrăvite faţade, s-a dat varză timpurie şi de vară. du-se din plin la recolta«
E : Şapte băieţi dîrzenia şi intransigenţa re­ ţionare şi progresiste de a înfăţişare nouă, de frumos De asemenea, mai avem
engăriţă (Patria); O autentică întrecere rea spanacului, salatei şi.
irie (Flacăra) ; voluţionară pe care le pro­ organiza lupta împotriva şl primăvară zonelor de plantate în solarii 10 ha cepei verzi. Iar aceste roa­
ru-BAi: Căsfito- base în numeroase împre­ fascismului şi a pregătiri­ pentru mai frumosul car­ agrement, pentru ea în zi­ cu roşii şi opt hectare eu
•cpetiţle (Casa de jurări pină atunci, expe­ lor reacţiunii internaţionale tierelor în care locuiesc am de sînt din cele mai bo­
; HAŢEG : un lele sărbătorii de Mai să ardei, culturi la care, în gate. La spanac, de pildă,,
Ia cină (Da- rienţa pe care o aducea pentru un război imperialist. înregistrat la Hunedoara, ne simţim ca în cea mai prezent, se execută lucră­ faţă de 160 tone, cit erai
BAZI : Cu cârţi- tinărul comunist în calitate Dr. MIRCEA VALEA în Valea Jiului, la Deva
faţă; CA LAN : minunată primăvară. rile de întreţinere. Sîn- planul la perioadă, s-aiî
irele Iubiri — so- Vom mai menţiona o ci­ tem, în acelaşi timp, a- recoltat şi livrat în judeţul
I (Casa de cul-
SIMERIA ; Spar- fră, care vă aparţine în vansaţi cu pregătirea te­ nostru, dar şl în alte ltf
seriile I-II (Mu- totalitate dumneavoastră, renului în cîmp pentru judeţe din ţară, peste 350;
il.IA : Salaman- stimaţi cititori, harnici lo­
f.umlna); GHE- tomate, castraveţi şi faso­ tone. Au mai fost livrat©
îubirea arc multe cuitori ai judeţului nostru i le. Doresc să relev că în 40 tone de salată verde-
seriile I-Tl (Mi- în primele patru luni, nu­ toate fermele legumicul­ şi peste 150 000 legături
mărul orelor de muncă de­ torii noştri şi-aa făcut cu de ceapă verde, ritmul li­
pusă pentru mai frumosul răspundere şi hărnicie da­ vrărilor crescând de la o*
aşezărilor în care trăim toria, o subliniere 'n plus zi la alta.
este mai mare de 1 208 000. meritînd colectivul fermei „Avem baza materială
Da, peste un milion două- nr. 3, condus de inginerul
sute de mii de ore aţi asigurată şi toţi lucrătorii
i intervalul 1—S muncit cu sapa, cu grebla, Dorin Giura Nistru, pen­ din fermele unităţii sini)
I : Vremea se va tru modul în care îşi or­ hotărîţi — sublinia, în în­
treptat, „ ..cil va cu hîrleţul, pentru ca
>il. Innourări mai „strada, cartierul, oraşul ganizează munca în fle­ cheiere, directorul asocia­
ite la sfîrşltul in- care zi. ţiei — să muncească în con­
ai, cînd local vor nostru să fie cel mai fru­
iloi, care vor a- mos, mai întinerit“. Şi o „Tot în această primă­ tinuare cu toată răspunde­
raracter de aver- vară — completează Liviu rea şi priceperea pentru
iţlte de descăr- , faceţi în continuare cu tot Ghirca, inginerul şef al u-
ctrlce. Vîntul va mai multă tragere de ini­ a realiza şi depăşi sarci­
aii la moderat, mă. nităţii — aici au fost nile de plan aferente a-
sificări în partea produse opt milioane fire
a Intervalului de O laudă în plus hărniciei nului 1987, contribuind in
m/h. Temporatu- pentru mai frumos, la de răsaduri. Din acestea, acest mod la buna apro­
îime vor fi cu- două milioane sînt pentru vizionare cu legume )L
ntre 4 şi 10 gra- ceasul cînd, iată, armin­
cele maxime Sn- Circa lti 000 de lire «lin diverse plante ornamentale vor fi plantate în spaţiul creat denii întîiului de Mai nevoile proprii ale unită­ fructe a localităţilor ju-
1 23 grade. (Me­ între blocurile 5 şi 8 de pe bulevardul Deccbal din Deva. Sub îndrumarea Inginerilor ne-au bătut la uşă... ţii noastre, iar şase mili­ deţului"
de serviciu : Verglllu Burtea şi Francisca Cristea de la sectorul gospodărie comunala şl loeativă a
îcenco). Consiliului popular municipal se acţionează eu forţe sporite pentru finalizarea aces­ oane sînt destinate uni­
tei zone. GH. NEGREA tăţilor agricole din judeţ". MIRCEA LEPÀDATU