Page 30 - Drumul_socialismului_1987_05

Peg. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

LA PETROŞANII

à „DIALOGUL ARTELOR“ I I

D»
Viaţa spirituală a Văii Jiului s-a meni ai muncii din unităţi economice 11,30
îmbogăţit, în aceste zile, cu noi valori şi instituţii din Valea Jiului a fost pri­ 11,35
ale cunoaşterii artistice. Sub egida Co­ lejuită de premiera piesei „Timp în doi"
mitetului judeţean de cultură şi edu­ de Dumitru Radu Popescu, prima piesă
caţie socialistă, aici s-a desfăşurat „Dia­ a acestui dramaturg pe scena teatru­
logul artelor" — temei de gînd şi de lui minerilor. 12,10
suflet pentru iubitorii literaturii şi ai Dialogul început la Petroşani a con­
Idealul nestins şi Odobescu, Duiliu Zam- Thaliei. Au participat scriitorii Dumitru tinuat la cea mai tînără mină din mu­ 13.00
ragiale şl Slavici, Haşdeu
Radu Popescu, preşedintele Uniunii
firescu şl Macedonskl, Scriitorilor, Valentin Silvestru, critic de nicipiu — întreprinderea minieră Va­
lea de Brazi — cu cadre de conducere
Cucerirea definitivă a epocal al „Daciei litera­ Theodor Aman, Ch. Tatta- teatru la revista „România literară". 11,50
Independenţei, prin noi re", amintita stare de rescu şi Mişu Popp, Sava Ion Cocora, critic de teatru la revista şi cu mineri, iar seara, după premiera 15.00
jertfe de singe, în urmă spirit a intrat in etapa ma­ Henţia, Mirea şi Nicolae „Tribuna" din Cluj-Napoca, Romulus din sala Teatrului de stat „Valea Jiu­ 19.00
cu 110 ani, n-a însemnat ximei ei eficienţe, pregă­ Crigorescu, dintre care, ul­ Diaconescu, critic de teatru la revista lui", a avut Ioc o dezbatere cu rea­ 19.15
un eveniment de conjunc­ tind şi in cele din urmă timii trei, însoţind oşti­ „Ramuri" din Craiova. fntîlnirca cu oa­ lizatorii spectacolului.
tură, ci împlinirea justiţia­ înfăptuind asaltul decisiv rea română dincolo de 19,35
ră şi firească a unui ideal pentru cucerirea Unirii şi Dunăre, au fost primii 20.15
suprem care a luminat ca Neatirnării. Se năştea ast­ noştri „pictori de front",
o stea cardinală lungul şi fel România modernă, ca­ corespondenţi nu de presă La reuniunea de la Pe­ românesc la ora actuală. conştiinţă fără dialog. Dia­
zbuciumatul drum al in re, desprinsă de zona de ci de artă, pe cimpui de troşani, care a inaugurat Răspunzînd întrebării stu­ logul este, de fapt, con­
tregii noastre deveniri is influenţă apăsată de se­ onoare. Şi incă atiţia „Dialogul artelor", au par­ dentei Diana Uiescu, cri­ ştiinţa noastră. Este ceea
torice. Cum spunea Emi culare inerţii ale „porţilor alţii, pe care nu ne ajun­ ticipat secretari adjuncţi ticul Valentin Silvestru a ce facem şi noi acum. Un
nescu, Neatirnarea re Orientului", îşi dobindea ge pagina să-f numim cu probleme de propagan­ arătat că în momentul act de conştiinţă“. Iar la
prezintă „suma vieţi dreptul natural şi istoric dar cu nimic mol puţin dă ai comitetelor de partid de faţă se poate vorbi întrebarea Dianei Iliescu:
noastre istorice". O su de a intra cu statut egal Însemnaţi in efortul lor din unităţi economice, despre o artă studenţeas­ „în ce măsură se reflectă
istoria în opera sa ? “ —
mă ce s-a alcătuit in marea familie a spiri­ înspre cultivarea acelei membri ai cenaclurilor li­ că teatrală, sincronă cu
in timp, prin rezistenţa tualităţii europene. Şi nu eroice şi încrezătoare stări terare din Valea Jiului, mişcări artistice teatrale Dumitru Radu Popescu, 21,35
a r m a t ă , prin strălu­ de spirit. E o ‘întreagă lu­ studenţi şi cadre didactice preşedintele Uniunii Scrii­
citele fapte de arme ale n me aici, cu năzuinţe şl de la Institutul de mine torilor, a răspuns: „Am 21,50
Înaintaşilor dar şi, deopo­ suferinţe, cu eforturi şl Petroşani, autori de cărţi plecat întotdeauna, în o- 22,00
trivă, prin cultivarea aces­ BMMD impliniri, cu speranţe şl din Valea Jiului, un nu­ pera mea, de la documen­
tui ideal pînă la perpe­ bucurii. O lume fericită, meros public iubitor el tul istoric. în romanul
tuarea sa, prin credinţa e cituşi de puţin o intim- căci, in pofida oricăror literaturii. Reuniunea, des­ „Muntele", Dromichete e-
niciodată veştejită in drep­ plare că epoca dobindirii eşecuri personale, oricind chisă de prof. Constantin liberează pe regele străin 20,00
tatea sa, intr-un cuvînt, independenţei coincide cu posibile, ea şi-a văzui îm­ Nelega, vicepreşedinte al învins. Acest lucru e con­ 20,20
printr-o stare de spirit întiia noastră mare ello- plinirea nestinsului Ideal Comitetului judeţean de semnat de istorie. Legea 20,35
prielnică marilor înfăp­ rescenţă culturală: cerul comun al cărui cult l-a cultură şi educaţie socia­ morală se dovedeşte mai
tuiri. Iar această stare de vast al spiritualităţii eu­ transmis apoi urmaşilor. listă, s-a desfăşurat ca un puternică decît legea să­
spirit, mereu vie şi . azi, ropene c luminat acum Pentru noi, cel de azi, dialog viu între invitaţi şi biei. în piesa „Două ore
este rodul culturii româ­ india dată nu de o stea Neatirnarea şi Unirea sint oamenii muncii, dialog de pace", scrisă acum zece
neşti care s-a aliat din- izolată, ci de strălucirea cele două flăcări sacre pe precedat de o suită de ex­ ani, cu ocazia aniversării
totdeauna in consens cu unei constelaţii româneşti. care avem datoria să le puneri în cadrul cărora centenarului independen­ 21,05
idealurile întregului popor. O înfiorare de respect, de păstrăm nestinse, aşa cum Dumitru Dem lonaşcu a ţei, am pornit de la o Infor­
Pentru a rămine doar in admiraţie şi nostalgie te le-am primit. Ele vin de relevat activitatea cena­ maţie apărută într-un ziar
limitele veacului trecut, e cuprinde cind te gîndeşd foarte departe, din gene­ clurilor literare din Valea al vremii. Eram la Bis­
la îndemîna oricui obser­ că au fost contemporani raţie in generaţie şl din Jiului, Petrişor Ciorobea, triţa cînd am citit acea 21,50
vaţia că o dată cu dobin- şi solidari pe frontul su­ conştiinţă in conştiinţă, şl directorul Centrului de li­ ştire. Cele două armate — 22,00
direa conştiinţei de sine premului ideal naţional ne justifică existenţa in- brării Hunedoara-Deva, s-a DUMITRU RADU POPESCU turcii şl românii — s-au
a culturii româneşti, o da­ Alccsandri şi Kogălnicea- confundabilă printre cele­ referit la modernitatea ro­ oprit pentru două ore din
morţii dintre cele două u
tă cu generaţia paşoptiş­ nu, Eminescu, Maiorescu lalte popoare ale lumiij manului „F“, secretarul li­ din alte ţâri, ca cele din luptă pentru a-şi aduna
tilor, o dotă cu programul şi Creangă, Coşbuc, Ca- RADU CIOBANU terar al Teatrului de stat Statele Unite ale Ameri-
„Valea Jiului" Petroşani a cii, Argentina etc. „Stu­ linii ale frontului. Deci,
stăruit asupra relativită­ denţii noştri au înfiinţat piesa a pornit de la. acest
CONSFĂTUIRE ţii în universul operei lui cel dintîi studio de carâ- anunţ consemnat In pre­ Dl
Dumitru Radu Popescu, gialeologice de la Timişoara, Un
DE LUCRU Ion Mircea — la anumite unde prezintă colaje şi e- să. Două ore de pace, ta);
două ore în care luptătorii
similitudini din creaţia a- xegeze din opera lui I. h. s-au decis să fie... oameni. lean
Dra;
Recent, s-a desfăşurat
la Timişoara consfătuirea cestui scriitor şi literatu­ Caragiale, dovedesc profe­ Personajele, chiar dacă rflşi
Püd
de lucru a Asociaţiei scrii­ ra universală, iar Mihai sionalism şi au un reper­ sînt fictive, vorbesc. Vor­ Un
.... .Ptf/MAVA/TA torilor. La consfătuire au Barbu — la semnificaţia toriu selectiv. Vă pot spu­ besc prin idei, prin cuvin­ tel) ;
participat tovarăşii Dumi­ unor titluri ale pieselor ne că studenţii pregătesc tele reale ale epocii, con­ nia
Aco
Hor /oioc - 0în Ar-o cu/oc, pentru cor tru Radu Popescu, pre­ dramaturgului, ca şi la cele mai bune brigăzi ar­ semnate în documente, dar tem
tistice din ţară, acestea
oV~ copii/>r c/oircr voci c-jzoAz. şedintele Uniunii Scriito­ probleme generale privind au devenit chiar modele rezonînd profund şi înăl­ lău
rilor din R.S. România, valorile literaturii române. ţător în prezent". Ei-
Ventori/c iirr¡c/¿roo : prof. Alexandru Bălăci, Şi tot ce a urmat a fost pentru multe formaţii de „Dialogul artelor" de la rai)
 _ cu, director, Nicolae Dra- sebi opera scriitorului, în şi instituţii“. ţa spirituală a municipiu­ rul)
I '■ Allçyr+if o - /OOn Fi/ip vicepreşedinte, Traian Ian- dialog viu, vizînd îndeo­ gen din unităţi economice Petroşani a îmbogăţit via­ de
goş, prim-redactor şef ad­ toate compartimentele sale — Ce citiţi, Dumitru lui cu noi Valori educa­ pin 2
Seci
junct al ziarului „Scînteia". — proză, dramaturgie, e- Radu Popescu ? tive. Organizatorii au rea­ rul)
turi
lizat o admirabilă comu­
de
întrebării
adresate
fa -m<y-vo-ro o - o if St pv -c/t/-/y*>c a-n - '/e-r- zif A fost dezbătută activita­ seistieă şi poezie. Mihai Barbu, scriitorul a niune de gînd şi de su­ torc
Valentin Silvestru a fă­
tea desfăşurată de scrii­
m m torii din zonă, sarcinile cut cunoscută deschiderea răspuns: „Mai multe reci­ publicului pentru lectura Seal
lăre
stimulând
flet,
interesul
rCsc
tesc. Orice recitire este ca
(Rei
maturgiei lui Dumitru Ra­
în perioada următoare. Cu
Ai-nñ+m-rd a ve-nit si ^ă-du rea cr-n-ver-z/t ce stau în faţa asociaţiei spre regia modernă a dra­ şi o carte nouă. Recitesc o bună, pentru dramaturgia cui,
vit'L acest prilej, cuvinte de du Popescu, rezonanţa a- piesă Shakespeare, consi- de valoare, cu reale ros­ (Stc
apreciere s-au făcut la a- cesteia în universalitate —- derînd-o, totodată, o pie­ turi în formarea gustului BAI
— t — ; - aml
-M-- - C dresa creaţiei literare din stăruind asupra piesei „Pă­ să nouă. Prin această re­ pentru frumos la toate RAi
tn.fh-rote jm no-dr-tori. rj„.rà-/>càjp-uişbo-1 judeţul nostru, a scriito­ durea cu pupeze", jucată citire instaurez un dialog vîrstele. sus.
rilor hunedoreni membri la Tokio. Un loc distinct a cu autorul şi chiar cu o vei
uml
ai asociaţiei. ocupat condiţia teatrului cultură. Nu poate exista DUMITRU VELEA
L U f t ” Gli­
sa
•t-me pt/rn ra-a/-/->•' Ani
par
tofrenu! (ev **♦*//J Cil;
„TIMP ÎN DOI“ de Dumitru Radu Popescu Fel!
l-Il
SI*
Si ro ■ vm-1» -ti-a; Premieră la Teatrul de rilc sale, îşi aşteaptă so­ ţul iese clin casă. Apare litate şi fantastic, cu o tnci
Si bă-lom-oi tm-ma-nT-a ; stat „Valea Jiului" Petro­ ţul, pe Silviu, un inginer Horia. Cu acest personaj tensiune morală şi socială Ma­
şani; „Timpîn doi"de Du­ conştiincios privind dato­ se introduce fabulosul, extraordinară. în regia lui cii
„Al
.0 M_ _ _ u _ _ L _ _ . _ _ T _ _ _ _ _ _ _ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - i-0 -r- - - - - - mitru Radu Popescu. Pen­ ria sa socială şi profe­ fantasticul. Discuţia este Nicolae Gherghe, teatrul
nai kt joc, fxji io joc , Să / t ţ - j v - n e , v e ,
ti rùn. tim, Să tiri.aim Si l/v-iof-ca fk-ma-ni-a, tru prima oară publicul din sională. în singurătatea firească şi nefirească. E- petroşănean realizează o
'Cp. j ' municipiu are ocazia să sa, Emilia trăieşte drama milia începe să aibă pen­ premieră de bun augur.
mi CfWC»»«'« . ..
se întîlneaseă — pe sce­ timpului. Discuţia cu sine tru el mai multe nume, Un spectacol de acurateţe
na teatrului minerilor din şi, în cele din urmă, cu să fie femeia, poate fata regizorală şi interpretati­
Valea Jiului — ru perso­ Horia nu este altceva de­ morgana. Dar Emilia co­ vă în care Mihai Clita,
nalitatea creatoare a scrii­ cît o revoltă împotriva mite un act necugetat pe sobru, raţional (Silviu) se r
torului Dumitru Radu Po­ timpului, un nu al natu­ care Silviu, ia reîntoarce­ întîlneşte fericit în rol cu fi se
pescu. rii umane, îndeosebi femi- re, şi-l asumă (ca dintr-o Gabriela Bellu (Emilia), suf
Hai la JOC , Să ju- câni Cu tah' să a* Prin cele patru titluri tînăra actriţă care are rat,
it vai f. moñ, nt IC -ySmTa -?o si o o - pă -râm şansa unui rol de comple­ sec
— „Timp in doi" sau CRONICA DRAMATICĂ rati
Arinyâvarxy <y uenif Vin cocori din depărtări - „F.M.S.M.L.O." sau „Ho- xitate, reuşind împreună te
Si pddurea a-nutrrif; Si no-aduc satuAjt lor ; ria" sau ’ „Lapte de pasă­ să fie vioara întîi a pie­ piu
/nj/oresc pomi roditori, £indunt/e/e -au sosit nine, spus timpului. In mare dragoste pentru so­ sei. De altfel, cele patru cell
Xtntă.n cr/np pnWp/teton. Si pdeic cuikunf cu spor. re" — autorul îşi propune ţie), chcmînd miliţia. Dar personaje ale piesei -t-Vio­ 22
Refrenul:
-.*• Ptj/vnul : ./// ; ; să lumineze eîte o idee, convorbirea telefonică cu la constatarea faptului, nu ria (căruia îi dă sub­ lat
soţul se amestecă replicile
doi
să marcheze cite un act în
U" ffoî /o joc, hai /o joc, Prin Crôd.’/h a înftorit se poate înregistra nimic stanţă tînărul actor Nico­ bre
să rifunti vestía; zrondojinji mu/r iutii desfăşurarea piesei sau lui Horia, ca un vis al
Ho/ /O JOC să jucăm. chiar să pună accentul pe Emiliei, sau, poate, tea­ ~ Horia nu există — iar lae Vîrtan), Lucuţa (Ni- I,
Cu toă sd o* bucuram. fpnft/uie si bujori, miliţianul mulţumeşte pen­ eolae Gherghe) — au o anu­
Jfrălucise, mi, Vc Ctj/ori I cîte un personaj. „Timp in mă a lui Silviu. In discu­ va
# c intăm, si st/yoăm ■ Refrenul: doi" se referă la proble­ ţia cu soţul, acasă, ea îi tru glumă. me pluralitate, reuşind să va î.
să Irb/dfoă A/mănio Kt spune că trebuie să se Din această clipă piesa se învăluie într-o aură de noro;
it om p mari ,nt rtqăm P/uouri hor'ñjce ,din ZOri, mele sentimentale ale li­ mare efect artistic şi es­ izolai
prrty fry o opărănn f nei familii. Acţiunea se despartă, că se va căsă­ devine mai dramatică, atît de p;
/Tro n luncă si-n c?mp/i; personajele cît şi specta­ tetic. înalţi
. tn uzină ,mui>k<’tg>ri desfăşoară într-un spaţiu tori cu Horia, prietenul soare
tduç ţări’ avutir real-fantast. Are loc o in­ din copilărie al lui Sil­ torii nu ştiu dacă fapta, Premiera petroşăncană socto
• k m* fc’/ r enot. . . vazie a fantasticului în viu. Pe fondul probleme­ crima, s-a petrecut sau e propune un subiect care- tonsil
cotidian, a mitului. în real. lor profesionale mari ale doar în ' închipuire. Dra­ invită la adincă reflecţie Cil kl
Aïoli
Se prezintă „bucătăria" soţului, totul pare o glu­ ma pricinuită de Cronos şi largă dezbatere. Tulin
unei familii în care soţia, mă. Fără să dea impor­ dă substanţă âcestui joc
Emilia, singură cu gîndu- tanţă acestei glume, so­ serios şi subtil dintre rea­ V. DUMITRIU