Page 31 - Drumul_socialismului_1987_05
P. 31
MR. 9 168 • DUMINICĂ. 10 MAI 1987
Pag. 3
Solemnitatea depunerii de coroane şi jerbe Magazin cuitural-istoric : ţţQ
I O Minerii din sectorul l
} I al l.M. Paroşeni, con- ?
■LEVIZIUNE
de flori cu prilejul Zilei de 9 Mai de la cucerirea Independenţei ţ cuş, continuă să se men- (
1 dus de sing Remus Be- I
. // i ţină în fruntea hărniciei I
ETNICA, 10 MAI
Evenimentele aniversate municipal ale U.T.C., con popular municipal, consi de stat a României' j între sectoarele do pro- î
lcx | la 9 Mai de poporul ro siliilor judeţean şi muni liilor judeţean şi munici ţ ducţlc ale Văii Jiului. De
mica copiilor : mân, pe care glorioasa is cipal ale pionierilor, re pal ale sindicatelor, co In organizarea Cabinetu ţă în judeţul Hunedoara" l la începutul anului, ei
TelcTllmotcca de torie naţional;! le consem prezentanţi ai organizaţi mitetelor judeţean şi mu lui judeţean pentru activi — muzeograf principal I au extras peste plan mal
lozdan (color). nează cu litere de aur ■— I mult de 5 500 tone de
Ticul maro ho- lor de masă şi obşteşti, nicipal ale U.T.C., Inspec tatea ideologică şi politico- Maria . Vîrtopean ; „Răz
elst“. Episodul 3 împlinirea a 110 ani de cadre de conducere din toratului judeţean de in educativă, ieri s-a desfă boiul de independenţă ( cărbune O La Petroşani
n cununa eînte- la obţinerea Independen întreprinderi şi instituţii, terne, Centrului militar şurat la Deva magazinul ilustrat în arta plastică" ^ s-a redeschis, renovat şi
iul rom&ncsc. ţei de stat a României şi numeroşi oameni ai mun judeţean, întreprinderii e- cuitural-istoric „110 ani de — muzeograf principal modernizat magazinul
Muzică populară a 42 de ani de la victoria cii din municipiul Deva, lectrocentrale Deva, Cen la cucerirea Independenţei „Lucoris", cu raioane de
bum duminical asupra fascismului — au pionieri şi şoimi ai patriei. tralei minereurilor Deva, de stat a României". Lucia Rondoleanu ; „Re l produse din inox, cristal
irţlal color) prilejuit, ieri dimineaţă, Au participat veterani din T.A.G.C.M., I.M.C. Deva, flectarea eroismului din ’ şi porţelan. La intrare, o
S. Cehoslovacă la Deva, o caldă şi emo războiul antifascist. I.T.A., Comitetului vete- Au participat activişti Războiul de independenţă ţ expoziţie cu produse
chiderca progra- de partid, activul cultura] l semnificative invită cum-
tlui. ţionantă solemnitate : de După intonarea Imnului ’ rănilor din războiul anti din Deva, oameni ai mun în literatura naţională"
lejurnal punerea de coroane şi jer de Stat al Republicii So fascist. Pionieri şi şoimi cii din întreprinderile şi — prof. Cornel Cisniaş şi . părătorii, promiţînd un
ra mea uzi. Do- be de flori la cimitirele cialiste România şi a Im ai patriei au depus jerbe „Creaţii muzicale . inspii a- 1 comerţ modern, civilizat
mentar (color) eroilor români şi sovietici nului de Stat al Uniunii şi buchete de flori. instituţiile municipiului. \ • Jachete, fuste şi veste
itnrca Romănlcl care şi-au jertfit viaţa în Republicilor Socialiste So Ofiţeri de la Centrul S-au prezentat următoa te din Războiul de inde l din catifea pentru femei,
!m artistic (color), luptele pentru libertatea vietice, în acordurile so militar judeţean, luptători pendenţă" — prof. Gheor- sarafane şi veste din re-
întec in zori“, şi independenţa patriei. lemne ale Imnului Eroilor din gărzile patriotice, pio rele comunicări: „110 ani ţ Ion pentru adolescente,
oductie a Studiou- de la cucerirea Indepen ghe Bercca. t ccmpleuri de vară din
de Film al Te- La solemnitate au luat şi ale Marşului funebru nieri au făcut de gardă Au recitat elevele Aura
lzlunll Române în parte membri ai birourilor de Chopin, au fost depu la monumentele eroilor denţei-de stat a României" } tercot şl halate de baie
labornre cu Ml- comitetelor judeţean şi se coroane de flori înca români şi sovietici. — muzeograf principal , Buliei şi Claudia Târlea, 1 pentru copii — iată doar
terul Apărării Na- municipal de partid, ai | cîteva dintre ncile mo-
nale, realizat Sn drate în eşarfe tricolore şi în încheierea solemni Rodica Andruş ; „Ecoul de la Liceul „Decebal"
îdlourlle Centru- comitetelor executive ale roşii din partea Comitetu tăţii, garda de onoare, for Războiului de independen- Deva. . i dele aflate în fază fi-
:
do Producţie Ci- consiliilor populare, jude lui judeţean Hunedoara mată din luptători ai găr i nală de execuţie n ate-
matografică „Bu- ţean şi municipal, ai con \ fierul de creaţie-proiec-
•eştl“. Ultima par- al P.C.R. şi a Consiliului zilor patriotice şi tineri
siliilor judeţean şi muni popular judeţtan, Comite din formaţiunile de pre l tare al F.P.I.P.S. Brad, în 4
îo pe aleea tl- cipal ale sindicatelor, ai tului municipal de partid gătire pentru apărarea pa i vederea asimilării în fa- -
•ctll 1 (color) comitetelor judeţean şi Deva şi .a Consiliului triei, a prezentat onorul. „Ziua veteranilor“ 1 bricaţie • Consecvenţa
Muzică uşoară, \ sătenilor din comuna
lejurnal i Brănişca pentru creşte-
ihlderea progra- Ieri, în municipiul De de partid, loan Fraţilă, ’ rea aportului lor la rea-
lul.
va a avut loc sărbătorirea directorul Filialei Deva a ţ Uzarea sarcinilor din pro-
NI, 11 MAI „Zilei veteranilor". Orga Arhivelor Statului, Dumi ( gramul de a utoa,provizia- 4
nizată de Consiliul muni ^ nare teritorială şi-a găsit, ||
ejurnal cipal de educaţie politică tru Susan, veteran al ce
iţa economică şi cultură socialistă, mani lui dc-al doilea război
:aur lolclorlc (co-
I ‘ < J festarea se integrează în mondial, elev sergent în
înaltă da ciclul acţiunilor dedicate „Detaşamentul Păuliş". Ho
le tu(ă de vllto- ! E C R A N >
naţlunli zilei de 9 Mai.' rea Sîna, elev la Liceul
rlnercţc fără bă Emoţionanta evocare a „Decebal". Loredana Ba-
iete. Reportaj ---------------------------------------\
rn in serial, reunit foşti luptători pe labuc, pionieră la Şcoala
i răspîntla timpu- frontul antihitlerist, ca generală nr. 1, locţiitor
r“. Producţie a în aceste zile, o nouă şi e- r
diourilor amcrl- dre de partid din ilega- al preşedintelui Consiliu . locventă ilustrare. Prin L
le. Episodul 2 gâlitate, activişti de partid lui Naţional al Organiza \ rcamenajarea unui vechi V
ejurnal. şi de stat, tineri partici i grajd şi popularoa cu r
hldcrca progra- ţiei pionierilor şi şoimilor 1 10 000 puicuţe ouătoare,
panţi pe marile şantiere patriei, Dănilă Moldovan.
! aici s-a înfiinţat o ade-
naţionale de muncă pa-, într-o atmosferă de pu ^ vârâtă microfermă avi- ^
triotică, oameni ai mun ternică încărcătură emo l colă. • Unul dintre oa-1!'
cii din unităţile şi institu ţională, purtătorii crava / menii de marcă ai I.T.A. L
ţiile municipiului, pio telor roşii cu tricolor au 1 Deva - Nicolao Ţepeş — V
nieri. oferit flori veteranilor, ţ aflat pe meterezele acti- ţ
1 'luciul (Patria) ; t vităţil acesteia de la în-1!
}&te la cină (Âr- Despre semnificaţia vic i-au omagiat cu căldură ) ceputurile întreprinderii ?'
iNEDOARA: Clu-
(Modern A) ; toriei asupra fascismului pe cei care şi-au vărsat ) — anul 1953 —, după ce j
3 cu partum de şi „Zilei independenţei sîngele pentru pămîntul ^ lucrase patru ani in ace- \
(Modern — B) •
nea (Flacăra) ; României" au vorbit tova scump al patriei, şi-au l laşi domeniu la Tg. Mu- hi
>ete la cină (Cas- Pionieri şl şoimi ol patriei depun jerbe de (lori Ia monumentul eroilor din răşii Aron Pîrva, secretar dat viaţa pentru libertate ? reş, Slatina şi Craiova, a
dtroşani: Sa- Deva - Foto N. GHEORGHIU ) ieşit, la începutul aces*
astră (Parîng) ; al Comitetului .municipal şi independenţă.
i circumstanţe a- ^ tel luni, la pensie. Con-
> (7 Noiembrie) ; i ducerea unităţii, colegii
■F -le aur — se- I l-ou sărbătorit cu căldu-
:• -ca) ; LU-
e. (Cultu- NOUL — o deviză pentru I ră, i-au apreciat hărnî-
JLCAN: Colierul Toate pîrghiile progresului tehnic ^ cia, conştiinciozitatea şi
oaze (Luceafă- i onestitatea în muncă,
LONEA: Toate
sus — seria I : astăzi, pentru mîine (Urmare din pag. 1) I.C.P.M.II. Petroşani, Ale inginerilor şi tehnicienilor, > ¡-au urat sănătate şi la
epavei (Mlnc- xandru Mărginean şi a relevat, pe lîngă unele ţ mulţi ani, ceea ce-i do-
stiula : Aven- ^ rim şi noi • Rumeguş ^
Ontario (Munci- (Urmare din pag. 1) economice din ţară, o a- strumentar tehnic adecvat Gheorghe Bogdan, C. S. realizări şi cîteva gînduri
;ANINO ASA : Că similat gaterul diamantat. a activităţii de cercetare- Hunedoara, Laurean Ma şi iniţiative de viitor, care • (desigur,, pentru iarnă !)f
ii ectrlc (Muncito- proiectare, asigurarea în să propulseze mai puter \ se poate strîngc dînd la J
1RICANI : Tănase „Am fost al doilea in Au fost posibile toate nea, C.T.E. Mintia şi alţii
— seriile I-1I giner in unitate, sublinia acestea prin muncă şi mai mare măsură dc re — reuşitele în domeniu ar nic activitatea de creaţie 1 curăţat o haină de bla- f
); BRAD: l’run- efort, prinlr-o continuă viste de specialitate cu putea fi stimulate în mod tehnico-ştiinţifică, iar Ni nă la centrul de profil |
rolul şl ardelenii Sevastiţa Pănescu şi pot noutăţile pe plan mondial corespunzător, ideile ar fj colao Jurca, membru al ţ al C.P.A.D.M. Deva, stra-
roşie) ; GURA- spune că am trăit intens pregătire şi perfecţionare i da Avram lancu. între*
Recorduri, lauri, toate momentele mai im profesională, prin luptă cu în diferite sectoare indus mai numeroase, mai va Biroului executiv ai Con
(Minerul) ; O- inerţia şi cu sine deopo triale, economice etc., crea siliului judeţean al sindi 1 băni; pentru slaba caii-1
: Toate pînzele portante ale acestei între rea în unităţile economice loroase, eficienţa lor — 1 tate în curăţarea haine-1
a 1: Secretul epa- prinderi pe care am clă trivă, prin afirmarea unui mult mai mare, avan ta- . catelor, a informat despre
:ria) ; Bătălia din dit-o peste ani conform spirit înnnoitor, a unui om mai mari ale judeţului şi jele generale ale produc realizările şi locul jude \ lor de iarnă nu ar trebui ,
[Flacăra) ; GEOA- nou. Şi, străbătind astăzi în institutele dc cercetare- ţiei — considerabil sporite. ţului nostru in competiţia v să-i ia şi pe ei cu... i
1: Evadarea (ca glodurilor şi aspiraţiilor întreprinderea, văzindu-i proiectare a unor breve- naţională — avînd un in i „frig"? • ...Şi liliacul?
ut tură); HAŢEG: noastre. Am venit ca sta toteci. Pentru îmbunătăţirea şi
merge mal de- giar in '58 şi, deşi sint oamenii şi ceea ce ei au stimularea activităţii de dice de creativitate supe a-nflorit. în parcuri, gră- j*
uacla) ; BRAZI : reuşit să clădească aici în cadrul dezbaterilor rior indicelui mediu pe \ dini şi,., pe Cetatea De- ţ
î răgaz; CALAN: din Dolj, niciodată nu mi-a creaţie tehnico-ştiinţifică
Otllla — seriile părut rău că am ajuns la peste ani este realmente — repetăm, pertinente şi am reţinut şi alte idei ex ţară —, a apreciat că ^ vei, de unde coboară zii- |'
isa de cultură) : greu de crezut că s-o por interesante — s-a expri freamătul creator din în t n c, cu braţele pline co- fe
:
\ : Grăbeşte-te Simeria". Si femeia care nit de la un atelier cu mat părerea, confirmată primate de cei care au / pii, tineri şi adulţi, fără )
-Iureşul) ; II.IA : este astăzi şeful comparti citeva zeci de muncitori. de altfel de practică, dc luat cuvîntuî, idei-forţă treprinderi şi institute,
arcmlu (Lumina) : mentului programare şi ur care, materializate, vor din celelalte "sfere ale pro ţ cel mai elementar bun |
rtl : Acţiunea Aşa este însă ! realizările în producţie, şi ^ simţ pentru integritatea "
zul" (Minerul). mărire a producţiei ne „Numai o trainică şi determina, incontestabil, ducţiei este în măsură să
spune cu exactitate ziua, perpetuă legătură de su anume că acolo unde con impulsuri dinamice în do propulseze continuu tot l frumosului, acolo unde I
luna, anul cind au avut ducătorii Unităţilor acordă mai sus. valorile inteli / este. Oare nimeni dintre,
flet a făcut posibil acest sprijin şi vădesc interes meniu în anul curent şi
loc evenimente mai impor lucru. Numai prin sădi în continuare în întreg a* genţei tehnice şi ştiinţifi ţ cei care trebuie so ve-
EMEAÎ tante în viaţa şi activita rea şi cultivarea noului in pentru activitatea de crea cest al optulea plan cin ce hunedorene. ^ gheze la aceasta nu
tea oamenilor de aici. gind şi laptă, a răspun ţie tehnico-ştiinţifică — cinal. S-a propus iniţierea Aceasta reclamă, între. t vede, nu aude ? • în I
şi l.M. Barza, I.M. Hune / zona Brădăţel, unde o .
Aflăm astfel că prima dez derii la ţă de bunul mers de schimburi de experien multe altele, cîteva atri
azi : vremea voltare a avut loc în 1960, al treburilor s-a putut ajun doara, I.C.l.T.P.L.C.I.M. bute, plastic formulate de 1 parte din colectivul Brî—'
acălzl. Cerul va Deva, C. S. Hunedoara, ţă pe domenii dc activitate, ^ găzii geologice complexei
bll. Vîntul va a doua linie tehnologică ge aici“. Sint cuvintele eventual pe teme dc cer Ştefan Costea, de la l.M.
tb pînă Ia moda- de prelucrare o marmurei inginerului Petru Pop, năs T.R.E. Deva sînt doar câ cetare, organizarea în ju Hunedoara — unitate eu i Veţel caută noi zăcămîn-
redominînd din a sosit in '68. Tot atunci cut Io Utoi, satul de la teva asemenea exemple foarte bune rezultate, sin } te de minereuri — prin |(
vestic. Tempe- deţ a unui concurs de in 1 galerii de cercetare •*,
minime la noap- s-a pus în funcţiune şl poalele carierei. A copilă pozitive — munca de cer struire rapidă — cu par gura cu o brevetotecă pro
fi cuprinse între atelierul de confecţii de rit in atmosfera specilică cetare, de inginerie tehno ticiparea unor specialişti prie, cu oameni inimoşi şi ^ formaţiile de mineri con*
şl 7 grade, iar dale mozaicale. In paralel acestei munci, a prins dra logică, dc invenţii şi ino i duse dc Nicolae Bratu
xime între 17 şi de la O.S.I.M., editarea activi, care acţionează du
i. Diminua, tzo- s-a dezvoltat un atelier de goste pentru ea, sentiment vaţii se desfăşoară intens, unui ghid al inventatoru pă un bioritm al creaţiei } şi Manole Dan raportea-
văile dio zona cloplitorie, altul mecanic... ce „nu păleşte niciodată". ordonat, cu consecinţe fa 1 ză depăşirea sarcinilor '
ă se va semnala De la o singură carie vorabile asupra producţiei lui şi inovatorului, desfă tehnico-ştiinţifiee —, res aferente perioadei care
Izolat ceaţă. O spune cel care astăzi şurarea diferenţiată a în pectiv; strădanie, compe
ră, astăzi întreprinderea este secretarul comitetului materiale. De asemenea, i a trecut din acest an cu
iute : vremea se deţine nu mai puţin de de partid şi şeful atelieru s-a considerat că, prin în trecerii pe judeţ, respectiv tenţă. etică morală şi pro , 1,9 Io sută şi, respectiv,
zl uşor. Cerul unităţile economice sepa fesională, transpiraţie in
riabll, temporar şapte asemenea unităţi, in lui cariere Valea Mure ţelegerea la întreaga di rat de institute, participa \ 21,1 la sută. in alt punct,
npă-amlaza, oînd maî multe judeţe ale ţării. şului. mensiune a importantei telectuală, bun simţ în tot ^ Io Vorţa, sondorii eon
or cădea averse' Întreprinderea şi-a dezvol Noul este deviza ce l-a rea la acţiunile din dome ceea ce faci, ii duşi de maistrul de fo-
o. în zonele mai tat o activitate de con- călăuzit permanent şi care activităţi de creaţie teh
apovlţâ şl nin- nico-ştiinţifică de către niu şi a cadrelor de con Fie ea aceste atribute ^ raj Liviu Tomuţa, au rea*
’înt moderat din' strucţii-montaj marmură în azi constituie o latură e- toţi conducătorii de între ducere etc. să-i caracterizeze în înalt i lizat un plus de 193 m,
nordic, cu in- toată ţara, şi-a construit senţială a activităţii or ^ Calde felicitări acestor
ri locale pînă la’ singură maşini de şlefuit ganelor şi organizaţiilor prinderi şi institute de pro- In cuvîntuî său dr. ing. grad pe- toţi cei care cau
ră. Local ceată. Alexandru Pop, de la tă, ¿ăscsc şi aplică noul. ^ harnici căutători de co-
>log de serviciu în flux, de tăiat, iar în cola de partid, a tuturor comu iectare-cercetare — Irimie ^ mori I
asgyak). borare cu unele unităţi niştilor din întreprindere. Roman, C.C.S.I.T.P.S.M. I.P.H. Deva, vicepreşedin modernul, progresul în
Petroşani, Maria Molnar, tele Comisiei judeţene a muncă, în viaţă.