Page 33 - Drumul_socialismului_1987_05
P. 33
'AA
Uci«fe&
Vizita prietenească de lucru
a tovarăşului Nicolae Oeauşescu
In R.S. Cehoslovacă
T o v a r ă ş u 1 Nicolae CONVORBIRI OFICIALE ÎNTRE
Ceauşescu, secretar gene
ral ai Partidului Comunist TOVARĂŞII NICOLAE CEAUŞESCU
Român, preşedintele Re
publicii Socialiste Româ SI GUSTAV HUSAK
nia, a efectuat în cursul
S I f t L G 0 i y S I i I W U I P 0 P U L A R J U D E T E A N zilei de luni, 11 .mai, o vi Luni, 11 mai, au avut le, ţările şi popoarele noas
zită prietenească de lucru loc la Praga convorbiri tre.
în Republica Socialistă între tovarăşul Nicolae T o v a r ă ş u 1 Nicolae
Cehoslovacă, la invitaţia Ceauşescu, secretar gene Ceauşescu a mulţumit pen
Anul XXXIX, nr. 9 169 MARTI, 12 MAI I 987 4 pagini - 50 bani tovarăşului Gustav Ilusak, ral al Partidului Comu tru invitaţia dc a vizita
secretar general al Comi nist Român, preşedintele Republica Socialistă Ceho
tetului Central al Parti Republicii Socialiste Ro slovacă, pentru primirea
dului Comunist din Ceho mânia, şi tovarăşul Gustav ospitalieră ce i-a fost fă
slovacia, preşedintele Re Husak, secretar general al cută, expresie a sentimen
al
CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMĂVARA publicii Socialiste Ceho Comitetului Comunist din telor dc stimă şi preţuire
Central
slovace.
Partidului
în scara aceleiaşi zile, to Cehoslovacia, preşedintele co .şi le nutresc reciproc
popoarele român şj ceho
varăşul Nicolae Ceauşescu Republicii Socialisto Ce slovac.
— f a a revenit în Capitală. hoslovace. Cei doi conducători de
La plecare şi la sosire,
La convorbiri nu parti
pe aeroportul Otopeni, cipat : partid şi dc stat şi-au ex
ÎNTREŢINEREA CULTURILOR conducătorul partidului şi Din partea română to primat satisfacţia de a se
reîntîlni şi dc a avea un
statului nostru a fost sa
lutat de tovarăşa Elena varăşii: Ion Dincă, mem nou schimb de păreri în
Ceauşescu, de membri şi bru al Comitetului Politic probleme bilaterale şi in
• Ploile care au căzut în ultima pe sînd nici un metru pătrat de teren nc- membri supleanţi ai Co Executiv al C.C. al P.C.R., ternaţionale, de a conti
rioadă au creat condiţii favorabile pen cultivat. mitetului Politie Execu prim viceprim-ministru n!
tru dezvoltarea culturilor agricole. în • Legumicultorii sînt chemaţi să ac tiv al C.C. al P.C.R., se guvernului, Ion Stoian, nua dialogul la nivel înalt,
ţioneze energic în vederea plantării şi care s-a dovedit a fi un
acelaşi timp au favorizat şi creşterea cretari ai Comitetului Cen membru supleant al Co factor esenţial în dezvol
buruienilor. Pentru ca acestea să nu întreţinerii legumelor, precum şi la va trai al partidului, precum mitetului Politic Executiv, tarea colaborării multila
dijmuiască recolta, se impune mobiliza lorificarea produselor de sezon. şi de membri ai C.C. al secretar al C.C. al P.C.R..
• O lucrare de actualitate este şi terale dintre Partidul Co
rea generală a tuturor locuitorilor sa recoltarea furajelor pentru masă verde, P.C.R., ai Consiliului de Constantin Mitea, consi munist Român şi Partidul
telor, precum şi a mijloacelor mecani destinate hrănirii animalelor sau însilo- Stat şi ai guvernului, con lier al secretarului general Comunist din Cehoslova
zate la efectuarea praşilelor manuale şi ducători ai unor instituţi * 1
zării. Printr-o bună organizare a mun al Partidului Comunist cia, dintre Republica So
mecanice Ia sfeclă, cartofi, porumb şi cii, terenurile respective trebuie elibe centrale şi organizaţii ob Român şi preşedintelui cialistă România şi Repu
şteşti, alte persoane ofi
legume. De asemenea, trebuie să fie rate cu operativitate maximă şi însă- Republicii Socialiste Româ blica Socialistă Cehoslova
ciale.
grabnic încheiată acţiunea de erbicidarc mînţate cu culturile stabilite. Pionieri români şi ce nia, Miliai Nicolae, adjunct că.
a cerealelor păioase. • Sarcini importante revin lucră hoslovaci au oferit tovară de şef de secţie Ia C.C. al în cadrul convorbi
• O dată cu efectuarea praşilelor, o torilor ogoarelor în privinţa organizării şului Nicolae Ceauşescu şi P.C.R., Constantin Oan- rilor, tovarăşul ' Nicolae
raţionale a păşunatului şi realizării in cea, adjunct âl ministru
atenţie deosebită se cere acordată res tovarăşei Elena Ceauşescu Ceauşescu şi tovarăşul
tegrale a indicatorilor de plan în sec lui afacerilor externe, Cor Gustav Ilusak au proce
pectării densităţilor prevăzute la fiecare torul zootehnic, cît şi a bunei gospodă frumoase buchete de flori. nel Pînzaru, ambasadorul
dat la o informare reci
cultură, cit şi completării tuturor go riri a fermelor şi incintelor unităţilor Erau prezenţi însărcina Republicii Socialiste Româ procă privind preocupările
lurilor existente în fiecare tarla, nelă- agricole. tul cu afaceri ad-interim nia în R.S. Cehoslovacă.
al- Republicii Socialiste actuale şi de viitor .ale ce
Cehoslovace la Bucureşti Din partea cehoslovacă lor două partide, ţări şi
Agenda de lucru a la sediu venim doar du Dunca, Letiţia Bcdea, Sa şi membri ai ambasadei. tovarăşii : Vasil Bilak, popoare, realizările obţi
cooperatorilor, mecaniza pă ce se înserează. bin Lucaci, Elena Căinanţ membru al Prezidiului, nute de România si ce
torilor şi specialiştilor La această dată, două şi alţii. De remarcat că în secretar al C.C. al P.C.C.. hoslovacia în construcţia
din comuna Brăni.şca este. din cele mai importante acest an Unitatea şi-a a- Ladislav Gcrle. vicepre socialistă. în înfăptuirea
în aceste zile, încărcată. lucrări din agricultură — sigurat in întregime nece T o v a r ă ş u 1 Nicolae şedinte al Guvernului R.S. hotărîrilor Congresului ai
Se lucrează la erbicidarea est-.“ vorba' de administra sarul de răsaduri pentru Ceauşescu, secretar gene Cehoslovace, Erantisek Sal- NlIJ-lca ai P.C.R. şi. res
cerealelor păioase, la în rea erbicidului la cereale toate culturile. In fiecare ral al Partidului Comunist da, şeful cancelariei pre pectiv, ale Congresului a'
treţinerea culturilor de păioase şi prima rebilo- zi la activitatea din legu Român, preşedintele Re şedintelui R.S. Cehoslova XVH-lea al P.C. din Ce
sfeclă — cultură cc ocu naro a cartofilor — sînt micultura iau parte un publicii Socialiste Româ ce, Jaromir Johanes, ad hoslovacia.
pă 30 de ha — la rebilo- încheiate. Se cuvine să mare număr de coopera nia, a fost salutat, la so junct al ministrului afa
narea cartofilor, la plan menţionăm aici hărnicia tori. De asemenea, merită sirea şi plecarea clin Fra Dc asemenea, au fost
tarea în câmp a răsaduri şi răspunderea cu care au relevat faptul că toate lu ga, pe aeroportul inter cerilor externe al R.S. Ce examinate stadiul relaţii
lor ş.u., activităţi ce pre crările se efectuează la naţional Ruzync, de tova hoslovace, Erantisek Ciad, lor bilaterale, precum şi
supun o bună organizare un înalt nivel calitativ, răşul Gustav Husak, se adjunct de şef de .Secţie căile extinderii în conti
a muncii, mobilizarea tu COMUNA ceea ce creează condiţii cretar general al Comite la Ç.C. al P.C. din Ceho nuare a colaborării si con
turor forţelor umane şi BRĂNISCA pentru obţinerea de pro tului Central al Partidu slovacia. Jan Papp, amba lucrării româno-ceboslo vo
mecanice. ducţii mari în acest an. lui Comunist din Ceho sadorul R.S. Cehoslovace ce.
în calitatea ce o au, ca în perioada următoare slovacia, preşedintele Re în Republica Socialistă T o v a r ă .ş u 1 Nicolae
organe locale ale puterii muncit mecanizatorii Eu- întreţinerea culturilor tre publicii Socialiste Ceho România. Ceauşescu şi tovarăşul
şi administraţiei de .stat, gen Mîrza, Dâulică Bu- buie să se intensifice. în slovace, de membri şi Gustav Husak au abor
consiliile populare trebuie dulea şi Augustin Ţie — acest scop, atît consiliul ■membri supleanţi ai Pre Tovarăşul Gustav liu- dat, de asemenea, în ca
să sc implice cu cea mai care au efectuat o lucrare popular cît .şi conducerea zidiului C.C. al P.C. din sak a salutat, în numele drul convorbirilor, unele
mare răspundere în orga de bună calitate. A înce cooperativei trebuie să se Cehoslovacia, de secretari conducerii de partid şi de probleme actuale ale vie
nizare;! şi buna desfăşura put prima praşilă meca preocupe mai mult de mo ai C.C. al P.C. din Ceho stat a R. S. Cehoslovace, ţii politice internaţionale
re a lucrărilor de întreţi nică la sfecla de zahăr, bilizarea la muncă a tu slovacia, de membri ai vizita tovarăşului Nicolae în legătură cu rezulta
nere a culturilor. Rcferin- lucrare ce o efectuează turor locuitorilor satelor guvernului, ai Prezidiului Ceauşescu, manifcstîndu-şl tele vizitei, ale convorbiri
du-so la modul cum se ac mecanizatorul Mircea Voi- — factor liotărîtor în rea Adunării Federale, de alte lor purtate între cei doi
ţionează în acest sens. Pe ca. Inginerul şef al eoo- lizarea unor producţii a- persoane oficiale. convingerea că aceasta va conducători dc partid şi dc
tru Oprcan, primarul co perativei agricole do pro- grieole superioare. Au fost de faţă amba- contribui la întărirea pe stat a fost adoptat un
munei, sublinia : ducţic. Lucian Albu. sub- mai departe a conlucrării Comunicat Comun, cău
— Desfăşurarea în cele linia ; TRAIAN BONDOR (Continuare în pag. a 4-a) prieteneşti dintre partide- şe dă publicităţii.
mai bune condiţii a acti — Ne străduim să ei'ec -
vităţii din agricultură ne tuăm toate lucrării« la
preocupă în cel mai înalt timp şi la înalt nivel ca Eforturi susţinute pentru finalizarea tuturor
grad. litativ — condiţii esenţiale
— Ce sarcini şi-a asu pentru obţinerea de pro
mat în acest sens consi ducţii superioare la hec lucrărilor la termenele contractate
liul popular ? tar. Am început şi prima
— Organizarea ireproşa praşilă manuală a sfeclei, Pe raza judeţului nos tă prin fapte nc-am edifi ţelăria electrică nr. 2, ca lucru. S-a termina', demo
bilă a activităţii, mobili îa care am mobilizat un tru, lucrările dc construc- cat în cursul documentării zanul recuperator de .120 larea economizorului .şi a
zarea la muncă a tuturor mare număr do coopera ţii-montaj şi reparaţii la pe platformele industria t/h, turbogeneralorul APT început demolarea preia-
locuitorilor satelor comu tori. centralele termice indus le din C.S. Hunedoara si 12 şi turbogeneratoru! călzitoi'ului şi a ţevilor
nei. In fiecare seară, bi O activitate intensă se triale le execută colecti G. S. „Victoria" Călău, ASL 12, reparaţii care au descendente. Termenul fi
roul executiv, împreună , desfăşoară în ferma legu vele brigăzilor nr. 3 —- punctele fierbinţi în care fost încheiate, rcspcctind nal pentru întreaga lucra
cu conducerea cooperati micolă coordonată de E- Hunedoara şi nr. 4 — Că- se află concentrate princi cu stricteţe termenele con re este 15 septembrie a.c.,
vei agricole, analizează lena Juncu. Unitatea a li lan, din cadrul Antrepri palele forţe ale celor două tractuale. Dc asemenea, însă ritmurile înregistrate
cum se desfăşoară lucră vrat pînă acum 17 000 le zei de montaj şi reparaţii brigăzi. calitatea lucrărilor este zilnic dc. cei ce muncesc
rile şi stabileşte progra gături de ceapă verde, centrale termice Nord-Hu- sub directa îndrumare n
mul de activitate pentru 1 700 kg pătrunjel, precum nedoara. CINtmmt Vili • mVQLTARS MENS1VA j maiştrilor Dumitru Strîm-
a doua zi. Sintem prezenţi şi o însemnată cantitate — Faptul că şi noi con bcanu, Petru David. Mitică
zi de zi în cîmp, acolo de spanac. In aceste zile tribuim la succesele unor Covaliu şi a şefului de
unde se munceşte. Prac se lucrează la plantarea colective muncitoreşti din echipă Iosif Ornboly ga
tic, activitatea consiliului tomatelor, activitate la ca mari unităţi economice ale Avxnd desfăşurat în fa garantată. Acestea au fost rantează înfăptuirea anga
popular s-a mutat în cîmp. re se evidenţiază Neli judeţului — combinatele ţă graficul cu eşalonarea executate de formaţiile jamentului asumat (lucra
siderurgice Hunedoara şi lucrărilor executate dc la coordonate dc maiştrii Şte rea să fie predată benefi
PRIMA PRAŞILĂ LA SFECLĂ Că'lan, Uzina electrică Pa- începutul anului, ing. Oc fan Marin şi Marin Ciii- ciarului cu două săptă
roşeni, întreprinderea me tavian Mărgineanu, şeful va, do echipele conduse mâni mai devreme). Adi
La Cooperativa agricolă gareta Niţă şi mulţi alţii. canică Orăştie — este 0- brigăzii nr. 3 Hunedoara, de Ioun Drapac, Mircea că, să aducem o comple
de producţie din Cristur Se desfăşoară în ritm in norant şi, în acelaşi timp, preciza: „Colectivul nos Dulii, Ioan Scorobcte, Cos- tare devizei noastre de,pî
se acţionează cu o puter tens .şi rebilonarea cartofi ne obligă foarte mult — tru a preluat în execuţie, tică Co.şlaru, Nicolae Mic nă acum, în sensul ca toa
nică mobilizare de forţe lor, lucrare ce o realizea aprecia Vasile Cucercnco, prin contract cu C.S. Hu Păun. Acum, centrul dc te lucrările să fie finali
umane la întreţinerea cul ză mecanizatorul Gheor- inginerul şef al A.M.R.G.T nedoara, câteva lucrări im greutate al activităţii s-a zate la termen şi, mai
turilor prăsitoare. Ieri, li ghe Beteag. Erbicidarea Nord - Hunedoara. Con portante pentru buna mutat în Valea Jiului, la mult, chiar înainte de
mai 19117, la efectuarea cerealelor păioase se a- ştienţi de aceasta, ne-am funcţionare a centralelor U.E. Paroşeni, unde a în termenul planificai".
primei pra.şile la sfeclă au propie de sfîrşit. Suprafa stabilit ca deviză a mun electrotermice proprii. Ast ceput reparaţia capitală a „Aceeaşi ambiţie îi ani
luat parte circa 50 dc ţa ocupată cu porumb a cii noastre finalizarea tu fel, în cele patru luni ca cazanului nr. 2 de 230 mă şi pe cei co alcătuiesc
cooperatori. Printre cei fost repartizată pe forma turor lucrărilor la terme re an trecut dc la înce t/Ji şi modernizarea came colectivul brigăzii nr. 4
mai harnici se numără ţii şi pe membri coopera nele contractate şi la înalţi putul anului am încheiat rei focarului. Şi aici a- C.'ălan". Maistrul Mihm
Vna Nagy, Terezia Bc- tori, în aceste zile u-rmînd parametri calitativi. patru reparaţii capitale vem oameni destoinici, co MIRCEA DIACONU
elelii, Margareta Borodi. să înceapă prima praşilă Despre modul în care la instalaţia dc termofica- ordonaţi dc sing. Titlu:
Marioara Dorodici, Mar manuală. această deviză este onora re a C.E.T. II. pentru o- Preda, şeful punctului de (Continuare in pag. a 2-a)