Page 37 - Drumul_socialismului_1987_05

OHMS HEI 3»?

Îndeplinirea contractelor cu partenerii străini -
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ
preocupare majoră a meşteşugarilor

în spiritul sarcinilor tra­ termen, în continuare, a export, conform preve­
sate de conducerea parti­ produselor contractate cu derilor contractuale, nu­
dului, personal de către firmele străine". mai produse de calitate.
t o v a r ă ş u l Nicolae Cooperativa „Progresul" Muncitorul Marin Mili­
Ceauşescu, secretarul ge­ Deva exportă articole din tarii, de la presa pentru
neral al partidului, oa­ cauciuc, mai multe tipuri covoraşe auto,' ne-a spus:
S O C I A L I S M U L perativa meşteşugărească :! ACTIVITATEA DE EXPORT
menii muncii de la Coo­
„Progresul" Deva situează
în centrul preocupărilor de calitate • dinamism ® eficienţă
SHOE zi cu zi realizarea exem­
plară a producţiei destina­
ş m a i e o M S I I I I muu 1 P O P U L A R J U D E Ţ E A N te exportului. „în cele de covoraşe auto, cancio- „întreaga producţie pen­
patru luni şi mai bine de curi — conice, cu miner şi tru export este coordonată
o decadă din an — arăta plate, —, şpacluri mari şi cu atenţie pe fluxul de
loan Moţ, vicepreşedintele mici ş.a. Toate aceste pro­ fabricaţie, hi realizarea ei
Anul XXXIX, nr. 9 170 MIERCURI, 13 MAI 1987 4 pagini - 50 bani * • cooperativei — ne-am în­ duse, apreciate de parte­ contribuind cei mai har­
deplinit prevederile la nerii străini, sînt fabricate nici lucrători. Spre exem­
export în proporţie de în cadrul secţiei de arti­ plu, la presa la care lu­
110 la sută. Contractele cole tehnice din cauciuc crez eu, ceea ce este va­
condusă
de
(S.A.T.C.),
¿AHPANIA AGRICOLA DE PRIMĂVARĂ încheiate cu partenerii noş­ Elisabeta Costan. Am dis­ labil pentru toate utilajele
conducătoare din secţie,
tri din Austria şi din An­
glia au fost onorate la cutat aici cu muncitori cu trebuie acordată o aten­
ţie sporită respectării cu
La întreţinerea culturilor prăşitoare - termen, în condiţiile sta­ îndelungată experienţă în B. CORNEL
bilite. De asemenea, avem
producţie .şi cadţ'e tehnice
asigurată baza materială despre eforturile colecti­
necesară executării la vului pentru a livra la (Continuare in pag. o 2-a)
participare numeroasă, lucrări de calitate!
ETAPA REPUBLICANĂ A FORMAŢIILOR
Marţi, vremea foarte incinta sediului unităţii şi Elena Şindea şi alţii.
frumoasă a „chemat" la a fermei zootehnice. Pe Bine se prezintă lucru­ ARTISTICE ALE PIONIERILOR Şl ELEVILOR DIN LICEE
lucru în cîmp un mare lingă faptul că se vede rile şi în ferma legumi­
număr de locuitori ai sa­ imediat spiritul gospodă­ colă, unde s-a încheiat
telor. In drumul nostru resc în privinţa ordinii .şi plantatul în cîmp al verzei Evoluţiile de calitate — rod al pregătirii temeinice
spre comuna Dobra am curăţeniei, terenurile din timpurii şi de vară, gu-
avut prilejul să constatăm jurul adăposturilor, înain­ lioarelor, tomatelor şi cas­
acest lucru întîi la Veţel, te neutilizate, acum au traveţilor. Acum legumi­ a elevilor şi cadrelor didactice
unde tarlaua din preajma fost cultivate cu plante cultoarele din echipele
Termocentralei Mintia era furajere şi pomi fructi­ conduse de Sidonia Pre- •Duminică s-a încheiat o publicană a constituit o triouri, duete instrumen­
împânzită de oameni care feri. secan, Letiţia Opreau şi etapă de intense străda­ caldă pledoarie pentru e- tale, proc-um şi unii so­
ieşiseră la prăşitul manual Dacă pină aici numai Angelica Dorea, — coordo­ nii, depuse de-a lungul ducaţia muzicală a elevi­ lişti — Aida Tolgy (pian),
al sfeclei. Asemenea as­ lucruri bune, considerăm nate îndeaproape de bri­ ediţiei a Vl-a a Festiva­ lor şi nu numai a lor. care a prezentat chiar o
pecte am mai întîlnit şi că la plantarea legumelor gadierul loan Şindea şi lului’ naţional „Cântarea Ambianţa aparte şi acus­ compoziţie proprio —
la Le.şnic. Săcămaş ş.a. • în cîmp, unde sînt cam inginera Leontina Rada, României" — de cadre di­ tica bună a sălii festive „Dansez cu păpuşile".
Cînd am ajuns la Lă- întârziaţi, cooperatorii din şefa fermei, executau lu­ dactice şi elevi, care a a Palatului culturii au fa­ Georgiana Bălănică (pian).
pu.şnic, munca pe ogoa­ Lăpuşnic trebuie să ac­ crările de .întreţinere a relevat locul important o- vorizat interpretări de Ştefan Moţăţăianu (pian),
rele cooperativei agricole ţioneze cu hotărâre pen­ legumelor. cupat de şcoala hunedo- calitate, care au eviden­ Moise Costa (clarinet),
din localitate era în toi. tru (a încheia lucrarea îu • Dacă lucrările în cîmp reană — reală pepinieră ţiat preocuparea co există Gyongi Gyorfi (vioară)
în tarlaua „La frasin", perioada prevăzută. se desfăşoară aşa cum am în .şcoli pentru descope­ ş.a., care au interpretat
cooperatorii efectuau pra- arătat, în schimb o notă de afirmare a unor valori rirea şi punerea în valon- cu siguranţă şi sensibili­
şila manuală la sfecla fu­ proastă pentru conduce­ de creaţie şi interpretare tate partiturile respective
rajeră. în fruntea lor re­ COMUNA rea cooperativei — ne Li s-au alăturat interpreţi
marcăm pe Viorica Zare, DOBRA referim îndeosebi la Sil­ de la C.P.S.P., şcolile ge­
secretarul organizaţiei de viu Olaru, preşedinte şi nerale nr. 1. 3 Deva. O
partid pe unitate. Printre evoluţie plină de căldură,
cei mai avansaţi cu lu­ O activitate bine orga­ la inginerul Adrian Micuţ, un text muzical înţeles cu
crarea. — ţinea să arate nizată am întîlnit şi la şeful fermei zoo-tehnice, oferit interpreţii instru­
Mania, Cibu, preşedintele C.A'.P, Dobra. După ce a dar şi la ceilalţi membri artistică — în ansamblul re a autenticelor talente. mentali do la Şcoala ge­
cooperativei — se numără încheiat pna-şila mecanică ai consiliului de condu­ noii spiritualităţi a pa­ Remarcabilă este pasiu­
Aurelia Stanciu, Măria pe şase hectare cultivate cere — referitoare la mo­ triei. în organizarea In­ nea unor oameni ai cate­ nerală nr. 4. C.P.S.P Hu­
Ciul şi alţii. cu salată, mecanizatorul dul cum arată şi este gos­ spectoratului şcolar jude­ drei inimoşi, care nu pre­ nedoara — Remus Nimii-
în „Băltiţă", o tarla din Nicolae Lungu, a intrat podărită incinta sediului ţean, Consiliului judeţean cupeţesc timp şi efort peag (pian), instructor Ma­
apropierea sediului. unită­ ia rebilonatul cartofilor, unităţii şi a fermei zoo­ al Organizaţiei pionierilor pentru a face educaţia fia florvath, Ciaudia Brî-
ţii, mecanizatorul Petru lucrare pe care, marţi, o tehnice. şi a Comitetului judeţean muzicală şi deopotrivă a neţ-Monica I.azăr (pian la
Ciroza rebilonă cartofii. efectua pe ultimele hec­ La C.’A.P. Roşcani, coo­ al U.T.C., la Deva s-a des­ canaliza înclinaţiile copii­ patru mîini), ,instructor A-
Era asistat de Gheorglie tare din cele 40 plantate. peratorii Gheorglie Andră- făşurat întrecerea republi­ lor pc drumul dificil ol driana Cheţe, Şcoala ge­
Ta.şeov, inginerul şef al Concomitent, Adrian Flo- şesc şi Siminic Muntean, cană a formaţiilor artisti­ performanţei artistice. Prin nerală iAincoiu de Jos -
cooperativei. can efectua- tratamentul împreună ou Petru Mir- ce corale, folclorice, de asemenea oameni, prin Alina Iii.şcuţn (pian), in­
Remarcabil este modul chilmic eu sare de metil- cea, preşedintele unităţii, teatru, brigăzi şi montaje tinerii lui, judeţul a fă­ structor Mania Braşovca-
în care conducerea unită­ amină. semănau sorgul cu atela­ literare, recitaluri de poe­ cut paşi reali într-un do­ nu, Liceul „Decebal" De­
-
ţii acţionează pentru re­ jele. în -incinta sediului zie, muzică clasică şi u- meniu de care se bucurau, va — Adriana Radu (plan).
darea în circuitul arabil Mi-rcea Jivan, inginerul cooperativei pe uin teren şoară, coregrafie ete. 207 cu ani în urmă, doar cen­ Liceul materna tică-f ¡zică
a tuturor suprafeţelor de şef al unităţii, care toc­ redat în circuitul agricol, formaţii şi interpreţi in­ trele culturale ale ţării. Petroşani — Dan Frişca
teren. Astfel, i-ara văzut mai venise din cî.mp sub­ Dorica Trif, Mariana Cim- dividuali au evoluat în O prezenţă frumoasă în (chitară clasică).
la lucru pe mecanizatorii linia : „Am verificat so­ poneri, Victoria Magda, faţa juriului republican, întrecere au avut elevii în etapa republicană
Ştefan Pop şi Ionel Sacotă, lele cultivate cu cereale Aurelia Trif, Valentina bucuirindu-se de aprecie­ Şcolii generale nr. 8 De­ au evoluat un număr în­
care pregăteau patul ger­ păioase .şi plante prăşitoa­ Vinţan şi Viorica Opraan rea publicului şi a spe­ va, îndreptăţiţi să aspire semnat de formaţii cora­
minativ pe o suprafaţă re, pentru a urmări sta­ plantau răsadurile de ro­ cialiştilor. la locuri bune în , clasa­ le huncdorenc. O manie­
unde Pe trişor Ciisnic se rea de vegetaţie şi depista şii, ardei, castraveţi, ră­ mentul juriului republi­ ră modernă de interpro-
pregătea să însămînţeze eventualele goluri în cul­ saduri rezultate din pro­ Caldă pledoarie can. Pot fi amintite: or­
borceag. Despre ce teren turi, în vedereia comple­ ducţia proprie a unităţii. chestrele claselor V—-Viii I.UCIA LICIU,
este vorba ? Despre a su­ tării lor imediate, în aşa Mai aflăm că tot în a- pentru educaţia (dirijor Octavian Negren- M1NEL BODEA
prafaţă de 25 de ari — fel, îneît nici o palmă de muzicală nu) şi II—IV (dirijor EH-
preciza preşedintele coo­ teren să nu rămână ne­ ceastă primăvară s-au li­ sabeta Mesaroş), cvintete, (Continuare in pag a 3-a)
perativei —- redată în cultivată". vrat din solari-ile unităţii Pentru şcoala hunedo-
circuitul arabil prin des­ A început şi aici pră­ membrilor cooperatori din reană, pentru factorii e-
fiinţarea unor drumuri şită manuală la sfecla fu­ sat, precum şi pieţei, pe­ ducaţiomali judeţeni, evo­
inutile, îngustarea altora rajeră, printre cei mai ste 9 000 fire de răsaduri luţia formaţiilor şi inter­
la limita prevăzută şi alte harnici cooperatori numă- de roşii, ardei şi vinete. preţilor instrumentali de
lucrări de acest gen. Lu­ rîndu-se Iosif Suba, Su- muzică cultă, o forma­
cruri bune am văzut si în sana Ticul-a, Petru Oprean, MIRCEA LEPĂDATU ţiilor corale în etapa re-

Cu paşi siguri pe drumurile

şi podurile din judeţ

Există părerea, confir­ condiţii cit mai bune. pe cele de interes turistic,
mată de altfel de realita­ De altfel, activitatea noas­ unde reparăm îmbrăcămin-
te, că judeţul Hunedoara tră de bază o constituie ţile asfaltice, toaletăm
are, în general, o reţea tocmai întreţinerea, repa­ pomi, curăţăm şanţuri,
de drumuri bine pusă la rarea, construcŢa şi .mo­ plantăm noi pomi pe ali­
punct, • în majoritate as­ dernizarea drumurilor şi niamentele din raza noas­
faltate pînă în fiecare podurilor din judeţ. tră de activitate (Au fost
oraş .şi centru de comună. —• Iarna lungă şi grea deja plantaţi 12 000 de
De o bună parte din a- a acestui an a dăunat poimi fructiferi, care se
cesto drumuri se ocupă multor drumuri. cer protejaţi de către tu­
Direcţia judeţeană de — Cu atît sarcina noas­ rişti, automobiiişti, cetă­
drumuri .şi poduri Deva, tră este mai complexă, ţeni). Aceste lucrări tre­
care.se bucură de apre­ buie să lc terminăm în
cieri pentru activitatea ce mai importantă. îu a-est cursul lunii mai.
o desfăşoară. • an avem de executat îm- —■ Concret, ce drumuri
brăcăminţi noi din beton
— Vă rugăm, tovarăşe asfaltic şi beton de ci­ se vor moderniza pe lun­
director Titus lonescu, să ment pe 15,5 kilometri, gimea de 15,5 kilometri,
vă referiţi, pe scurt, Ia precum şi un însemnat despre care ne spuneaţi
coordonatele principale din volum de reparaţii capi­ mai înainte ?
această perioadă ale mun­ tale, caim.ar fi pe tronsoa­ —- în principal — mo­
cii colectivului pc care-1 nele dc cîte doi kilome­ dernizarea a cîte doi ki- I.C. Orâştie. ¡.a o maşină modernă tic prelucrat prin
conduceţi. tri între Teliuc — Ghe- clcclrocroziune, loan Arsa execută lucrări de mare com­
i.ivs.u.u.M. neve. plexitate. JEl este recunoscut prin competenţa profesiona­
Si ruiignrul constantin — Administrăm 1 590 lari şi Hăşdat •— Haţeg. Intervlu realizat de lă, iar Icfcul IU clobînclii în întrecerea socialistă pe sec­
l’nnuitc, umil dintre pri­ kilometri de drum jude­ De fapt, reparaţiile au DUMITRU GHEONEA ţia sculărie este încă un argument al hărniciei sale.
cepuţii meseriaşi din ţean şi ne străduim să-l început pe toate drumu­
secţia reparaţii. Foto N. GHEORGHIU
întreţinem, continuu, in rile judeţului, îndeosebi (Continuare in pag. a 2-a)