Page 4 - Drumul_socialismului_1987_05
P. 4
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 161 • VINERI, 1 MAI 1987
Adunarea festivă
din Capitală „Expo-ind ’87“ Expoziţia creaţiei ştiinţifice
şi tehnice hunedorene
(Urmare clin pag. 1) preţuire au fost salutaţi to
varăşul Nicolae Ceauşescu
nor întreprinderi şi insti şi tovarăşa Elena Ceauşescu, Ieri dimineaţă, în pre La Casa de cultură din Staţiunea de cercetare şi
tute de cercetări, repre ia ieşirea din Palatul spor zenţa membrilor birou municipiul Deva s-a des EXPO-AGRO 1987 producţie pomicolă din
zentanţi ai vieţii noastre turilor şi culturii. Miile rilor comitetelor jude chis expoziţia intitulată Geoagiu etalează noile
ştiinţifice, alţi oameni ai dc bucurcşteni aflaţi pe ţean şi municipal Deva „Expo-agro 1987". în ca nieia pământului. înlr-un soiuri create în ultima
muncii din Capitală. platoul central, ca şi de-a ale P.C.R., ai comitete drul acesteia sînt pre stand special sînt pre vreme, ca şi contribuţia
în sală se aflau mem lungul principalei alei ce lor executive ale consi zentate, prin panouri şi zentate produsele indus sa la dezvoltarea cerce
bri ai Comitetului Centrai străbate Parcul Tineretu liilor populare judeţean grafice, realizările cele triei mici realizate dc tării ştiinţifice şi tehni
al partidului, ai Consiliu lui, au scandat cu însu şi municipal, ai consilii mai de scamă obţinute cooperativele agricole eh' cii agricole. Bogate sînt
lui de Stat şi ai guvernu fleţire „Ceauşescu — de lucrătorii ogoarelor producţie din Boş, Orăş şi standurile asociaţiilor
lui, reprezentanţi ai unor P.C.R. !", „Ceauşescu şi po lor judeţean şi municipal din judeţul nostru în tie, Brad, Deva şi alte economice intercoopera.
instituţii centrale, unităţi porul !”. ale sindicatelor, a repre înfăptuirea sarcinilor le. „Plafar" Orăştie ex
economice şi social-cultu- Cei prezenţi purtau dra zentanţilor organizaţiilor noii revoluţii agrare. U- pune o gamă largă de tiste cu profil horticol
rale, activişti de partid şi pele ale partidului şi sta de masă şi obşteşti, a u- produse, dintre care mul din Deva şi Sîntandrei.
nor conducători dc în
de stat, generali şi ofiţeri, tului, portrete ale tovară treprinderi şi a unui larg nităţile ce aparţin Trus te sînt creaţii noi. In O gamă bogată de pro
duse expun întreprinde
tului judeţean al S.M.A.
oameni ai muncii din în şului Nicolae Ceauşescu şi public, în municipiul De şi întreprinderii pentru spectoratul silvic jude rile de industrializare a
treprinderi bucureştene. tovarăşei Elena Ceauşescu, va s-au deschis patru execuţia lucrărilor de ţean prezintă tehnologia laptelui şi cărnii, pre
Erau prezenţi şefi ai mi pancarte pe care se aflau expoziţii ale creaţiei teh- îmbunătăţiri funciare ex intensivă pentru sporirea cum şi întreprinderea de
siunilor diplomatice acre înscrise calde urări la a- nico-ştiinţifice, care înfă pun o seamă de dispo randamentului păduri bere din Haţeg. De ase
ditaţi la Bucureşti, mem dresa partidului şi a se zitive create în ultima lor, ca şi metodele fo menea, o largă paletă
bri ai corpului diploma cretarului său general. Co ţişează cele mai noi rea vreme pentru recondi- losite pentru punerea în
tic, corespondenţi ai pre ruri reunite interpretări lizări în domeniul mate de produse — peste 30
sei străine, oaspeţi de pe cîntece revoluţionare şi riilor prime, maşinilor şi ţionarea pieselor ce pot valoare a păşunilor al — expune întreprinde
pine, o gamă diversă dc
ste hotare. patriotice. Această atmo instalaţiilor, industriei u- fi refolosite, ca şi o sca fructe şi alte bogăţii ale rea de morărit şi pani
şoare şi cooperaţiei meş
ficaţie din Deva.
mă de metode şi tehno
Au răsunat solemn a- sferă de sărbătoare era teşugăreşti, agriculturii logii menite a spori rod- pădurilor hunedorene. TRAIAN BONDOR
cordurilc Imnului de Stat întregită de cîntece şi dan şi prelucrării produselor
al Republicii Socialiste suri din bogatul nostru agroalimentare, invenţii
România. folclor, de momente core lor şi inovaţiilor. în frumosul şi primi „INVENTICA - ’87" combustibili, energie e-
grafice şi sportive.
Tovarăşul Constantin Ol- Tovarăşul Nicolae Manifestarea răspunde torul hol al Casei de cul lectrică, materiale, ma
teanu, membru al Comi Ceauşescu şi tovarăşa Elena imperativelor majore sta- tură din Deva s-a des terii prime.
tetului Politic Executiv al Ceauşescu au răspuns cu chis expoziţia noului — noului din acest impor Nicolae Panţa, Liviu
C.C. al P.C.R.. prim-secre- prietenie emoţionantelor „Inventica — ’87", care tant sector este deosebit Ţintea, Matei Stoica, cu
tar al Comitetului munici manifestări ale locuitorilor „TEHNO-IND. '87" reuneşte creaţiile celor de mare. Vom menţiona noscuţi animatori pe tu-
pal Bucureşti al P.C.R.. Capitalei. mai merituoşi inventatori numele celor care şi-au rîmul noului la I.E. De
primarul general al Capi şi inovatori din minerit, pus semnătura pe cele va prezintă realizările lor
talei. a deschis adunarea. Prin întreaga ei desfă bilite de Congresul al siderurgie, energetică, mai multe şi interesante recente în vederea creş
Despre semnificaţia Zilei şurare, manifestarea pri XlII-lea al partidului construcţii, din proiecta lucrări: dr. ing. Vasile terii producţiei de ener
dc 1 Mai a vorbit tovară lejuită de sărbătoarea pentru actualul cincinal re şi cercetare, din alte Zamfir, dr. ing. Ion Ma gie electrică, iar inven
şa Lina Ciobanu, membru muncii a pus pregnant în în domeniul cercetării domenii ale producţiei idan, dr. ing. Kovacs Io- tatorii proiectanţi şi con
al Comitetului Politic E- lumină hotărîrea de ne tehnico-ştiinţifice, orien materiale din judeţul szef, dr. cioc. ing. Ilie structori ing. Ioan Popa,
xecutiv al C.C. al P.C.R. clintit a tuturor oameni tărilor date de tovarăşul nostru. Constantincscu, dr. ing. dr. ing. Alexandru Pop,
lor muncii din patria noas Nicolae Ceauşescu, pri Vizitatorii au prilejul ing. Cornel Demian, ing.
Adunarea festivă a luat tră, a întregului popor de Dumitru Fodor, maistrul
sfirşit într-o atmosferă en a acţiona, strîns uniţi în vind introducerea cu ra să aprecieze invenţiile şi Nicolae Sîrb ctc. Vasile Malincenco, ing.
tuziastă. de puternică an jurul partidului, al secre piditate şi fermitate în inovaţiile realizate de La panourile rezerva Stelian Popescu, îşi pre
gajare patriotică. Partici tarului său general, pen producţie a rezultatelor specialişti şi cercetători, te siderurgiei se disting zintă invenţia destinată
panţii au aclamat, din tru îndeplinirea exempla cercetării, a noilor cuce ingineri, tehnicieni, maiş invenţiile şi inovaţiile accelerării ritmului dc
nou. cu înflăcărare pen ră a obiectivelor stabilite riri ale ştiinţei şi tehni tri şi muncitori de la I.M. lui Gheorghe Stanca, ing. construcţie pe şantierele
tru gloriosul nostru partid pentru acest an şi pe în cii moderne — coordo Lupeni, T. C. I. T.P.M. II. Bereczky Iosif, ing. Ma dc locuinţe, asigurării
comunist şi secretarul său nate esenţiale în înfăptui Petroşani, I. P. C. Valea frumuseţii şi durabilită
tregul cincinal, pentru în rea programelor de dez Jiului, I.C.I.T.P.L.C.I.M. tei Charciov, ing. Gheor ţii acestora.
general, tovarăşul Nicolae făptuirea neabătută a is voltare economico-socia- Deva, I.M. Barza, I.M. ghe Pogca, maistru Flo- în ansamblu, expoziţia
Ceauşescu, care, cu înţe toricelor hotărîri ale Con lă a patriei. Hunedoara, Institutul de rian Giurca, subinginer noului — „Inventica —
lepciune şi cutezanţă re gresului al XlII-lea al mine Petroşani, — toate Aurel Toma — aplicarea ’87" constituie o poartă
voluţionară, călăuzeşte ţa P.C.R., pentru transpune La Sala sporturilor din avînd drept rezultat con noutăţilor tehnice din larg deschisă spre mai
ra şi poporul spre orizon rea în viaţă a Programu Deva, în cadrul expozi cret sporirea producţiei acest domeniu fiind pîr- bine, mai util, mai efi
turi tot mai luminoase de lui de edificare a socie ţiei „Tehno-ind. ’87", ma de cărbune şi minereuri ghii directe în sporirea cient în cele mai impor
civilizaţie şi progres, spre tăţii socialiste multilateral joritatea unităţilor indus complexe pentru econo producţiei de metal, de tante domenii de activi
comunism. dezvoltate şi de înaintare triale din judeţ îşi pre mia naţională. Şirul pro economisire a unor în tate practică.
zintă din cele mai noi
în continuare, toţi cei a României spre comu şi mai semnificative rea motorilor şi căutătorilor semnate cantităti de G. IGNAT
prezenţi la adunare au a- nism, pentru împlinirea lizări de creaţie proprie,
sistat la spectacolul festiv aspiraţiilor fundamentale
dedicat Zilei de 1 Mai. de libertate, progres şi materializate sau în curs
Cu calde şi însufleţite pace ale tuturor naţiuni de introducere în pro
manifestări de dragoste şi lor lumii. ducţie. Prin olanşe, de
sene şi fotografii, grafice
şi machete de maşini şi
instalaţii (unele in func
ţiune) sînt relevate preo
şi
Cinstire muncii cupările stăruitoare ale
deosebite
reuşitele
unor colective de creaţie
tehnico - ştiinţifică, este
reflectată larga cuprin
(Urmare din pag. 1) pe eminentul conducător al dere a maselor la aceas
partidului şi al ţării. Faptele
naţională, în lupta de vea lor de muncă — din adîn- tă activitate.
curi a poporului nostru curile de cărbune şi mine De apreciere şi interes
pentru libertate şi suverani reuri, de pe vetrele nestinse se bucură exponatele
tate, pentru afirmarea sa de plămădire a metalului, prezentate de C.S. Hune
liberă şi independentă între de pe magistralele luminii, doara şi C.M. Valea Jiu
naţiunile lumii. de pe schelele noilor zidiri lui, C.M. şi T.A.G.C.M.
Sărbătoarea Zilei de 1 Mai şi din brazdele în care Deva, „Mecanica" şi „Chi
constituie, aşadar, un mi se zămisleşte hrana ţării — mica" Orăştie, I.P.I.C.C.F.
nunat prilej de a releva cu sînt materializarea obiecti şi I. J. P. I. P. S. Deva,
deplină mîndrie patriotică velor stabilite de Congresul I.P.E.G. Deva, I.E. şi
drumul lung de luptă şi al XlII-lea, sînt omagiul I.R.E. Deva, I.M. Barza,
muncă, de îzbînzi şi împli cald şi sincer al strădanii I.M.C. Deva şi I.A.C.R.S. începînd de ieri, în lo 80 de produse noi, mo
niri . parcurs de poporul lor din cel de-al doilea an Hunedoara, de alte uni calul Galeriilor de artă EXPOZIŢIA dalităţi variate de valo
nostru sub flamură roşie şi al actualului cincinal adus tăţi industriale din judeţ de pe bulevardul Dece- CU PRODUSE rificare a materialelor
tricoloră, de a aduce un la sărbătoarea intîiuluî de — dovadă a eforturilor bal din Deva, s-a des recuperabile.
cald omagiu secretarului Mai. depuse pentru înnoirea chis expoziţia cu produ ALE INDUSTRIEI Cea mai mare parte a
general al partidului, tova Un 1 Mai al celebrării si modernizarea produc se ale industriei uşoare UŞOARE industriei uşoare hune
răşul Nicolae Ceauşescu, şi muncii, al demnităţii faptei. ţiei. hunedorene. dorene este creaţia glo
de a exprima gîndurile şi Elogiu acestei _ vremi şi Dintr-un grafic suges HUNEDORENE rioasei „Epoci Nicolae
sentimentele de respect şi vremii viitoare care apropie tiv se desprinde că în Expun aici întreprin Ceauşescu", ca urmare a
preţuire cu care oamenii evenimentul politic al anu primul an al actualului derea de confecţii Vul dialogului secretarului
muncii . hunedoreni — mi lui — Conferinţa Naţională cincinal, în judeţul nos can, fruntaşă pe ţară în I.C. Vulcan ne prileju general al partidului cu
neri, siderurgişti, energeti- a partidului — de inimă, de tru au fost realizate 3 936 întrecerea socialistă pe ieşte constatarea îmbucu minerii şi siderurgi.ştii
cieni, constructori, lucrători cuget, de faptă. Intru mă de obiective do creaţie primul trimestru, între rătoare că gradul de în hunedoreni. Exponatele
ai ogoarelor, alături de în reţia faptei, laudă mîinîî'şi tehnico-.ştiinţifică, prin prinderea de tricotaje noire a producţiei de- etalate sînt răspunsul
tregul popor, îl înconjoară minţii, sub ramură de pace. tip lînă şi Fabrica dc . păşeşte 64 la sută pe pri colectivelor unităţilor dc
contribuţia a 100 672 de încălţăminte Hunedoara, mul trimestru al anului.
muncitori,- maiştri, teh Ţesător ia de mătase De Standul întreprinderii de industrie uşoară din ju
DIN PARTEA CONSILIULUI DE STAT nicieni, ingineri şi sub- va, întreprinderea „Vi tricotaje Hunedoara, ale deţul nostru la cerinţele
de
tovarăşul
formulate
ingineri, economişti, e- dra" Orăştie, întreprin cărei produse au depăşit Nicolae Ceauşescu, se
C O M U N I C A T levi şi studenţi, cadre derea de tricotaje Petro-' demult graniţele ţării, cretarul general al parti
didactice. Apreciind rea şani, întreprinderea ju impresionează prin di dului, faţă dc industria
în legătură cu folosirea autoturismelor lizările obţinute, subli deţeană de producţie in versitate şi fantezie. Ţe- românească şi, totodată,
niem că puternicul po săloria de mătase Deva o dovadă dc cinstire cu
proprietate personală în zilele de 1—3 mai 1987 dustrială şi prestări de
tenţial de creaţie tehni- servicii, Uniunea jude etalează nu mai puţin realizări deosebite a Zi
în zilele de .1—-3 mai rul de înmatriculare, cu co-.ştiinţifică din judeţul ţeană a cooperativelor de 14 produse noi, iar lei de 1 Mai.
1987, autoturismele pro-, soţ sau fără soţi al auto- nostru trebuie mai mult meşteşugăreşti. unităţile U.J.C.M. pre
prietate personală pot cir- turismului, şi mai bine valorificat. Prezenţa în expoziţie a zintă, prin cele peste ION CIOCLEI
cula indiferent de numă-
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Eleno Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tircob. I 4 l(li;r ‘
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢI Ai 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane 1 11275, 12157, 11585. Telexi 72288. TIPARUL! Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 275. 1
