Page 41 - Drumul_socialismului_1987_05
P. 41
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
a primit pe secretarii cu probleme
organizatorice ai Comitetelor Centrale
ale partidelor comuniste şi
muncitoreştidin unele f! socialiste
T o v a r ă ş u l Nicolae Dejid, membru al Birou secretar al C.C. al P.C.R
Ceauşescu, secretar gene lui Politic, secretar al C.C. T o v a r ă ş u l Nicolae
ral al Partidului Comunist al Partidului Popular Re Ceauşescu a adresat oas
Român, preşedintele Re voluţionar Mongol, Jozef peţilor, în numele Comi
publicii Socialiste Româ Baryla, membru al Birou- tetului Central al Parti
nia, a primit, miercuri, 13 rui Politic, secretar al C.C. dului Comunist Român şi
mai, pe secretarii cu pro al Partidului Muncitoresc al său personal, un căl
bleme organizatorice ai Unit Polonez, Ilorvath Ist- duros salut. în acelaşi
Comitetelor Centrale ale van, secretar al C.C. al timp, secretarul general
partidelor comuniste şi Partidului Muncitoresc So al partidului, preşedintele
muncitoreşti din unele cialist Ungar, Gheorghi Republicii şi-a exprimat
ţări socialiste, care au Razumovski, secretar al convingerea că reuniunea
participat la lucrările con C.C. al Partidului Comu de la Bucureşti va contri
sfătuirii de la Bucureşti. nist al Uniunii Sovietice. bui la mai buna cunoaş
La întîlnire au partici Pham The Duyet, secre tere reciprocă, la întări
pat tovarăşii Ciudomir tar al C.C. al Partidului rea prieteniei şi la adîn-
Alexandrov, membru al Comunist din Vietnam, cirea colaborării dintre
Biroului Politic, secretar precum şi tovarăşul Glie partidele, ţările şi popoa
al C.C. al Partidului Co In The, membru supleant rele noastre.
munist Bulgar, Mikulas al Biroului Politic, secre în numele celor pre
tar al C.C. al Partidului
Revenim cu îndemnul: Bono, secretar al C.C. ol Muncii clin Coreea, pre zenţi, tovarăşul Gheorghi
Razumovski a adresat tova
Partidului Comunist din
Cehoslovacia, Jorge Ris- zent la consfătuire în ca răşului Nicolae Ceauşescu
MAI MULT CALCAR SIDERURGIŞTILOR! quet Valdcs, membru al litate do observator. cele mai calde mulţumiri
pentru întrevederea acor
Biroului Politic şi al Se
A fost de faţă, de ase
cretariatului C.C. al Parti menea, redactorul-.şef al dată, pentru condiţiile
f ACŢIUNE DE PRESĂ | dului Comunist din Cuba, revistei „Probleme ale pă create bunel desfăşurări a
Horst Dohlus, membru cii şi socialismului", A. M. consfătuirii de la Bucu
al Biroului Politic, secre Subbotin. reşti.
După o perioadă de întrerupere re unităţi economice prevăd ca in luna
venim cu acţiunea de presă „Pe drumul mai să fie recuperată cea mai mare tar al C.C. al Partidului Au participat tovarăşii în încheiere, a luat cu
Socialist Unit din Germa Emil Bobu, membru al vântul tovarăşul NICOLAE
calcarului". Se ştie că de fiecare dată, parte din restanţe (75 la sută), iar în
cînd ne-am aflat pe acest traseu al iunie ultimele procente ale nerealiză- nia, Şaman Vignakct. Comitetului Politic Execu CEAUŞESCU, secretar ge
calcarului — de la carieră la siderur- rilor (25 ía sută), pentru ca planul afe membru al Biroului Poli tiv, secretar al C. C. al neral al Partidului Comu
gişti — activitatea s-a înviorat. Au spo rent semestrului I 1987 ' să fie realizat tic, secretar al C. C. al P.C.R., şi Ion Stoian, nist Român, preşedintele
rit derocărilc în carieră, transportul integral. Partidului Popular Revo membru supleant al Co Republicii Socialiste Româ
auto spre staţia de concasare a func Deci, siderurgiştilor le trebuie şi mai luţionar Laoţian, Bugîn mitetului Politic Executiv. nia.
ţionat fără prea multe „pene", conca- mult calcar. Atît pentru realizarea pro
soarele au fărîmiţat la dimensiuni co ducţiei curente, cît şi pentru forma
respunzătoare acea „piatră albă" atît rea unor stocuri în gospodăriile proprii
de necesară siderurgiştilor, iar fero
viarii au imprimat un ritm mai dina de materii prime. Este necesar să se
mic garniturilor încărcate cu calcar. folosească din plin „experienţa" acu
mulată în această iarnă, ca şi în altele
Reluăm această acţiune din mai
multe motive: ® în primul trimestru de dinainte — tot atît de grele — şi
să se profite la maximum de timpul
ăl anului cele două combinate siderur- favorabil ce s-a instalat.
gice — Hunedoara şi Călan — au avut
: restanţe în ce priveşte producţia de în ce ne priveşte, vom susţine efor
nietăl, hcreâlizări la care au contribuit, turile conjugate alé siderurgiştilor şi
într-o anumită măsură, şi lipsa de cal furnizorilor de calcar, vom căuta să
car. ® Luna aprilie a adus un oare descoperim, împreună, cauzele unor
neajunsuri, ne vom strădui să punem
care reviriment în producţia de aglo
merat şi de fontă — la care se folo în legătură directă — desigur, prin in
seşte, în principal, calcarul — în am termediul ziarului — factorii răspun
bele combinate siderurgice. Dar ne zători şi să „netezim" cît se poate de
voia de calcar n-a scăzut. Din contră ! mult... drumul calcarului !
o Măsurile stabilite de Comitetul ju
deţean de partid pentru ambele mari [în pagina a ll-a, primul episod)
CETĂŢENI DE LA GRASE SI SATE !
® în gospodăriile fiecăruia dintre dumneavoastră fi Toţi cetăţenii satelor - în cîmp, Ia întreţinerea
, oO află anumite cantităţi de materiale refolosibile: I
1 hîrtie, cartoane, metale, textile, multe alte produse 1
^ Pe care nu Ic mai folosiţi, dar care pot fi refolosite. | culturilor, la activitatea din legumicultura
• reintroduse în circuitul economiei noastre naţionale. 1
• Este în interesul nostru, al tuturor, să predăm l Cea mai importantă lu lor are un rol esenţial în la rebilonarea cartofilor, poltu Mare şi Rapolţel.
toate aceste materiale centrelor de colectare. ţ crare a acestei perioade obţinerea de producţii a- în ferma nr. 7 a A.E.S.C.H. — Zile întregi cînd s-a
este î.nţreţinerea culturi gricole superioare, de a- Sin tandrei se înregistrea lucrat la prima praşilă a
a Participaţi cu toţii la acţiunile care se între- ţ lor — activitate ce presu ceea desfăşurarea în cele ză, de asemenea, o acti sfeclei de zahăr, toţi ce
prind în acest sens ! | pune o puternică mobili mai bune condiţii a aces vitate intensă. tăţenii satului Rapolţel
zare de forţe umane şi tei lucrări ne preocupă în s-au aflat în cîmp — a
• SIMBĂTĂ şi DUMINICĂ trebuie să fie ZILE mecanice. Consiliile popu cea mai mare ¡măsură — TOŢI SĂTENII — intervenit brigadiera Ma
RECORD la acţiunile de recuperare a materialelor lare, conducerile de uni ne-a spus interlocutorul. I,A EFECTUAREA fia Alba.
refolosibile ! tăţi, toţi factorii au dato — Ce sarcini şi-a asu PRIMEI PRAŞILE —Ce cooperatori se e-
ria să mobilizeze la mun mat în această direcţie LA SFECLĂ! videnţiazu la această Lu
că pe toţi locuitorii sa consiliul popular comu crare ?
telor, fără nici o excepţie. nal ? Cooperativa agricolă de — Foarte mulţi — ne
în comuna Rapoltu Ma — Organizarea ireproşa producţie din Rapoltu Ma spune Florica Sicoe. Pri
re sînt cultivate cu sfe bilă a activităţii de pe re a fost prima unitate mii ce şi-au prăşit supra
clă 140 ha, cu cartofi 100 ogoare, mobilizarea tutu din C.U.A.S.C. Siimeria feţele repartizate sînt
ha, iar cu porumb 214 ha. Doina Suciu, Emilia Mâg-
Un mare volum de mun da, L/ia Voica, Ana Mag-
că, deci, ce solicită o bu COMUNA RAPOLTU MARE da, Ioan Andraş, Ludovi-
nă organizare şi desfăşu ca Ştef, Sabin Mariş, Eva
rare a activităţii pe ogoa şi Victoria Neamţ şi alţii.
re, utilizarea din plin a ror locuitorilor comunei care a început semănatul La unitatea agricolă' din
timpului bun al acestei la întreţinerea culturilor, sfeclei de zahăr, astfel că, Rapoltu Mare se lucrează
perioade, a capacităţii uti în fiecare zi, toţi lucră la ora actuală, cultura a şi la întreţinerea culturii
lajelor, ca şi efectuarea torii consiliului popular răsărit peste tot, este fru de cartofi şi la erbicida-
unor lucrări de cea mai se află în cîmp, acolo un moasă, are o densitate op rea porumbului. Ioan Bă-
bună calitate. de se munceşte la efec timă de plante la unita losu efectuează cea de a
tuarea primei praşile, la tea de suprafaţă. La a- Ii-a rebilonare a cartofi
PRIMĂRIA — rebilonarea cartofilor. Sea cest fapt contribuie şi e- lor, pînă marţi seara rea-
ÎN FRUNTEA ra, împreună cu condu fectuarea la vremea potri lizînd o suprafaţă de 30
ACTIVITĂŢILOR cerile unităţilor agricole vită a primei praşile ma din cele 60 ha ocupate cu
DE PE OGOARE de pe raza comunei, ana nuale, lucrare care s-a fi această cultură, iar Ro-
lizăm cum. s-a acţionat nalizat în cursul zilei de mulus Toader şi Franoisc
în cadrul raidului în în ziua respectivă şi sta ieri. Florica Sicoe, şefa Acs administrează îngră
treprins în Rapoltu Mare bilim programul de acti fermei vegetale, arăta: şăminte chimice şi erbicid
l-am avut ca prim inter vitate pentru a doua zi. — Am avut o partici pe cultura de porumb. La
locutor pe Florian Silvă- — Cum s-a acţionat pî- pare numeroasă de oa ora actuală, C.A.P. Rapol-
I.P.S.R.U.M. Deva. Flecare piesă prelucrată de strunga şan, vicepreşedinte al bi
rul Nelu Florea poartă cu sine garanţia lucrului fără gre nă acum ? meni la această lucrare.
şeală. roului executiv al consi — Se ¡munceşte la efec Au fost zile cînd au ve TRAIAN BONDOR
Foto N. GHEORGHIU liului popular comunal. tuarea primei praşile ma nit la sapă 250—300 de
— întreţinerea culturi nuale la sfecla de zahăr şi cooperatori din satele Ra {Continuare in pag. a 2-aS
