Page 42 - Drumul_socialismului_1987_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.,-

In cîmp, la întreţinerea culturilor,

la activitatea din legumicultura 20.00 TClCjU
20,15 viaţa
* Dosi
(Urmare din pag. 1) laţie 63 tone spanac şi tamente pentru combate­ lor en
120 000 legături do cea­ rea dăunătorilor la sfe­ materi
tu Mare are culturi foar­ pă verde. Pînă în pre­ clă. Suprafaţa ocupată cu 2(fc*5 Invitai
rire
te frumoase şi se speră la zent. s-au semănat în porumb a fost erbieidată nii (c
obţinerea unor producţii cîmp 25 ha rădăcinoase, în întregime. Am discutat 20.50 Memo
în livrarea calcarului, mari la hectar în acest 12 iia cu cartofi timpurii cu Florian Grecu, ingine­ Măr tur
(clor
rul şef al cooperativei.
an.
—• ce au fost rebilonaţi
nare
în întregime, lucrare c- — A început prima pra- 21,10 Mari
„contraste"... cantitative (I) PREZENŢĂ COTIDIANĂ fectuată de mecanizatorul silă la sfecla dc zahăr ? Toma
regizo)
HĂRNICIA —
— Nu încă. Suprafaţa a
ioan Filimon, 9 ha cu
ÎN LEGUMICULTURA varză timpurie şi de vară, fost repartizată pe coo­ 21.50 TCloju
22.00 închid
Atelierul de calcar .Cră- dcCît cele planificate. De nerate dc iarnă. Minusul 4 ha cu roşii ş.a. Ferma peratori şi nc propunem inului.
ciunesti subunitate a fapt, pentru a înţelege a fost destul de mare şi Pe inginerul Viorcl Cor- şi-a constituit o echipă să începem lucrarea în
Uzinei nr. 2 din C. S. mai bine derularea canti­ nu l-am putut încă recu­ nea, şeful fermei din Ra- permanentă de legumicul­ aceste zile.
Hunedoara «•— a livrat.si- tăţilor de calcar expediate pera, deşi, de atunci, ne poltu Marc a Asociaţiei tori, ceea ce asigură efec­ Deci. în vreme ce la
derurgiştilor, in trimestrul beneficiarilor, redăm ta­ depăşim planul în fiecare economice de stat şi coo­ tuarea tuturor lucrărilor C.A.P. Rapoltu Mare pri­
I 1907 cantităţi mai mici belul de mai jos: lună. Şi în luna mai peratiste cu profil legu­ la timp şi la ‘înalt nivel ma praşilă la sfeclă s-a BCt'UKEt
1987 avem un plus de micol din Sîntandrei, l-am calitativ. finalizat, la C.A.P. Bobîl­ ■lioprogruni
calcar faţă de sarcinile găsit în cîmp, coordonînd na lucrarea n-a început. 0,15 Sfatuln
Situaţia livrărilor fală de pian (tone) dc plan. activitatea oamenilor ce ÎNTÎRZIERI Nici la A.E.I. Bobîlna nu l a ordinea
Perioada cultură; ;
in plus în minus — Cum au decurs trans­ lucrau la întreţinerea ce­ NE JUSTIFICATE a început prima praşilă nai; 7,20 /
porturile auto şi C.F.R. ? pei. Marţi, la efectuarea pe cele 45 ha ocupate cu corespontle
-- Apreciez în mod deo­ primei praşile la această Unitatea agricolă din sfeclă furajeră. Conduce­ doţo ; 8,00 1
S,J0 Curieri
ianuarie _ 35 025 sebit activitatea desfăşu­ cultură au luat parte 50 Bobîlna are cultivate 35 rile celor două unităţi au 9.00 Bulei
februarie 84 ‘-- rată pe primele 4 luni de oameni — printre cei ha cu cartofi, 35 ha cu datoria să ia cele mai ur­ 0,05 ltăspu
martie 2 905 , -- ■ din 1987 de.către oamenii mai vrednici înscriindu-se sfeclă de zahăr şi 40 ha gente măsuri pentru mo­ tutorilor ;
Total trim. I ' ----- 32 03G muncii din coloana auto Ioan Albu, Vasile Popovici, cu porumb, Şi aici a în­ bilizarea tuturor forţelor cutezători !
hlicitatc;
Crăciuncşti, a Autobazei Viorcl Timiş, Petru I-Iar- ceput întreţinerea culturi­ umane şi mecanice la în­ noastră; li
Brad. Cu excepţia lunii nătă, Aurel Baboş şi mulţi lor prăşitoaro. Jonn Sav a treţinerea culturilor pră- şoară de .1
12.00 Bulei
Se observă că restan­ din carieră, am reuşit să ianuarie, cînd transpor­ alţii. Ferma a livrat în rebiionat. pînă marţi sca­ şitoare, folosindu-se din 12,05 Stiii
ţele acumulate pe primele încărcăm un volum de turile auto au fost şi ele această primăvară reţelei ra, 25 ha cu cartofi iar plin timpul bun de lucru XX ; 12,10
trei. luni din 1907 sînt' circa 1 300 tone dc calcar îngreunate, in următoa­ de desfacere către popu­ Toan Mati.ş a efectuat tra­ al acestei perioade. folclorului;
destul dc mari. în a patra l)e schimb". rea perioadă fiecare con­ 1 Ia :i *
15.00 Avani
lună, colectivul de muncă — Cît calcar există de- ducător auto a realizat, în dio-iv. ;
al atelierului a reuşit să rocat, în prezent, în ca­ medic, cîte 14 cui'se pe operete; 15
le mai diminueze cu 3 394 liera ? schimb. (Se lucrează în romănc ;
nul; iii,15
tone, prin realizarea celei — Avem disponibil pen­ două schimburi a cîte 10 dlo ; 17,00
mai mari producţii lu­ tru transport circa 70 000 ore). De aici. rezultatele ştiri ; I7,U
nare de calcar din isto­ tone de calcar — ne-a bune care au început să economică;
şi te eint,
ria carierei Crăciune.şti (în răspuns ing. Mircea Bor­ fio înscrise în bilanţul Program r
aprilie 1987). dean, şeful atelierului. Şi atelierului nostru. Iar în Orele serii
Să pornim de la acest volumul creşte în conti­ ce priveşte staţia C.F.R. ştiri ; 19,
tine'"'ti ; :
succes. Este bun şi tre­ nuare... Stoeneasa, nu am avut na 30
buie apreciat, dar, mai — Deci, există materie nici o problemă. Am co­ tute acui
ales, trebuie să fie con­ suficientă pentru a fi laborat bine cu feroviarii J.a sugestii
zi într-o o
tinuat. Cum a fost ob­ transportată spre con- de aici, forţele tuturor jurnal; 2:1,01
ţinut ? casoarc. Şi, probabil, a s-au unit pentru scurtarea tle ; 23,10 î
Minorul Anghei Buta. existat şi în primul tri­ duratelor dc staţionare a zicală; 23,:
şef dc echipă: „Am reu­ mestru... vagoanelor şi ajungerea letln de ş
şit să săpăm galerii pen­ — A existat. în timp optim a garnituri­
tru puşcare, cu un pro­ — Vă rugăm, tovarăşe lor cu calcar la beneficiari.
fil cît mai mic pentru inginer, să vă opriţi pe Nu ne mai oprim asupra
dcrocarea unor mari can­ scurt asupra cauzelor care altor probleme legate de
tităţi de calcar. în apri­ au generat minusurile din extracţia calcarului. Exis­ DEVA : 1
lie am săpat cu ortacii primele trei luni. tă, în' carieră, destulă tc (Patria)
temporară
mei ultimii 60 m dintr-o — Avem două tehnolo­ materie deroeată ce se (Arta) ;
asemenea galerie". gii distincte de derocare transportă şi trebuie trans­ Yankei;,
Excavatoristul iustin pe care ic aplicăm cu suc­ portată spre staţia de (Modern -
(Modern -
Borza: „Lucrez pe un ces în carieră: săparea eoneasare cu mijloace verde (Fia
excavator mare, cu un galeriilor şi forarea gău- auto. Deci, următorul nos­ cus — ser
volum al cupei de 5 mc. rilor-cuptor pentru puşca­ tru popas va fi într-o... tel); PET
Din două cupe, „Raba" re. Deci, materiale există. cabină de ,.Rabă" ! Mîine. întoarcerea
(Parlng) ;
de 16 tone este plină! Nu s-a realizat planul în Pană de A
în aprilie, au funcţio­ iuna ianuarie datorită MARIN NEGOITĂ, imagine «lin centru! comunei Baia «le Criş. leinbrle);
nat bine toate utilajele greutăţilor deosebite ge- MIRCEA DIACONU rea); LUP
contraataci
(Cultural) :
Pomnişoar;
ceaiârul);
Creaţia tehnico-stiintifică — factor hotărîtor Baia de Crîş — o comună tot mai na murit
(Minerul) ;
* * * \ Mi' ni
(M ,ore
al dezvoltării şi perfecţionării producţiei bine gospodărită, mai frumoasă \ Alt,. îşi i
(ltetezat);
în conformitate cu ieţi de pomi fructiferi, \ la Indigo
Cum am anunţat la strădaniile depuse, reali­ Concluziile manifestări­ a creaţiilor —, în toate programul elaborat, în din care 3 300 pe mar- ţ GUItABAlt
cota 333
timpul potrivit, perioada zările obţinute în privinţa lor au stabilit ca numitor sectoarele vieţii economice Baia de Criş au avut ginea drumurilor dc t ItAŞTIE :
30 aprilie — 9 mai a.c. a înnoirii şi modernizării comun că se poate ac­ şi sociale. Etapa actuală loc în această primă­ interes judeţean şi co- / seriile I
fost dedicată, în judeţul producţiei, a fluxurilor dc ţiona mai dinamic, mai de edificare multilaterală vară numeroase acţiuni mimai. ) Căutătorii
rlile I-II i
nostru, activităţii de crea­ fabricaţie, îmbunătăţirii curajos, mai responsabil a patriei impune cu acui­ vizînd buna gospodări­ — Ce unităţi s-au ^ OAGIU-BA
ţie tchnico-ştiinţifică — calităţii produselor şi creş­ — la toate nivelurile de tate acest imperativ. Nu re şi înfrumuseţare a evidenţiat în acţiunile t curajos '(
domeniu de importanţă terii eficienţei economice. desfăşurare a activităţii doar ştiinţific şi tehnic, localităţilor. Aron Me- de gospodărire şi în- ? tură); HA’
încîntătoaiN
cardinală pentru promo­ S-a relevat cu satisfacţie de creaţie ştiinţifică şi dar şi civic, patriotic, re­ drea, primarul comu­ frumuseţare ? j trăgătoare
varea progresului tehnic saltul major făcut în 1986 tehnică şi de valorificare voluţionar. nei, sublinia : — Casa de copii, ţ BRAZI: Cc
în sfera producţiei mate­ — primul an al actualu­ — Fiecare întreprin­ Staţiunea de mecanizare i l.c ii cu mp
Vis şi ian
riale, pentru perfecţiona­ lui cincinal — faţă dc Fruntaşi şi diplome dere şi instituţie de pe a agriculturii, Ocolul ) cultură): . c
rea laturilor calitative şi 1984, pe linia prezentării raza comunei noastre, silvic, Şcoala generală ) pasionata
de eficienţă în întreaga de dosare de invenţii (88 ca şi fiecare sat, au de 10 ani, oficiul ( IEIA :
viaţă economico-socială. Cu faţă de 26), a creşterii in­ In finalul manifestări­ Ioan Marian şi Ioan Dij- primit obiectivele ce P.T.T.R., staţia C.F.R., / (Lumina).
acest prilej, în organiza­ dicelui de creativitate (la lor dedicate, în perioada mărescu — I.M. Petro­ le au de realizat şi cooperativa de produc- !
rea Consiliului judeţean aproape 20 la sută faţă de 30 aprilie — 9 mai, acti­ şani ; Ioan Popa (plus co­ s-a trecut la materia­ ţie, achiziţii' şi desfa- ţ
de educaţie politică şi 4,7 la sută), a participării vităţii de creaţie tchnico- lectiv) — I.P.I-I. Deva; lizarea acestora. cerea mărfurilor si I
cultură socialistă, Consi­ maselor la actul creaţiei ştiinţifică în judeţul nos­ Elena Dobroiu — I.C. — Ce obiective s-au altele. J
liului judeţean al sindica­ tehnice, a avantajelor e- tru, au fost prezentate Orăştie ; Petru Iştvan — realizat ? — Dintre cetăţeni ? I Numerele
telor, Comisiei judeţene conomice înregistrate. cercurile fruntaşe ale ino­ I.M. Orăştie. Alţi zece in­ \ — Au fost curăţate — Deputaţii Alexe \ tragerea «li
Extr. I :
pentru stimularea partici­ Totodată, realizările şi vatorilor şi inventatorilor ventatori s-au situat pe parcurile şi zonele verzi, Tisu, Cornel Niţă şi l 37, 15.
pării maselor la creaţia obiectivele prezentate în şi ocupanţii locurilor I, locul al II-lea. iar patru \ s-au aliniat gardurile, Victor Ticin, cetăţenii } Extr. a ]
ştiinţifică şi tehnică şi expoziţii, referatele sus­ II şi III la individual, că­ pe locul al III-lea. au fost văruiţi pomii şi Pavel Boarteş, Letiţia J 13, 4, 3.
Fond toti
Comisia judeţeană a in­ rora li s-au acordat di­ arborii ornamentali, cu­ Lăzăruţ, Ileana Faur, l 1 090 498 I
ţinute în cadrul acţiunilor
ginerilor şi tehnicienilor, organizate, dezbaterile pur­ plome. B Individual — inovaţii, răţate şi văruite mar­ Sanda Lup, Pavel Jvă- i ■107 375 lei,
în mai multe localităţi — locul I: Alexandru Mărgi- ginile trotuarelor ş.a. nuţ şi mulţi alţii. / tegoria 1.
Deva, Hunedoara, Orăştic. tate au relevat cu puter­ E3 Cercuri: locul £ — neanu, Matei Chereiov, In această primăvară,
Lupeni, Tcliue — au avut nicul potenţial creator din J.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva; Gheorghe Bogdan (plus co­ pe raza comunei au fost B. TURDEANU [
loc consfătuiri, schimburi judeţul nostru este prea locui II — Institutul de lective) — C.S. Hunedoa­ plantaţi peste 5 000 pu-
de experienţă, simpozioa­ puţin valorificat, numeric mine Petroşani; locul III ra); Ioan Topiicean (plus
ne, dezbateri etc.. prece­ şi calitativ. Terenul de — C.S. Hunedoara şi I.M. colectiv) — I.M. Hune­ Pentru a
date de vernisarea. în acţiune este extrem de fer­ Hunedoara. Au obţinut doara ; Dănilă Mate (plus Cei mâi harnici în gospodărirea localităţii ii instabili
V
noros.
municipiul Deva, a patru til, tematica — deosebit menţiuni: I.R.E. Deva, colectiv) — I.M. Lupeni; La nivelul municipiu­ prestări servicii, Ocolul •mal ales <
expoziţii, pe care ziarul de generoasă. Atît în do­ I. M. Barza, întreprinderea Jianu Hanchcş — I.G. O- lui Hunedoara au fost silvic şi Secţia de pro­ aversă, în:
nostru le-a prezentat. meniile de bază ale in­ de tricotaje Hunedoara, răştie; Mihai Costina — desemnaţi fruntaşii în ducţie industrială din cărcări el«
lat de grli
în cadrul manifestărilor, dustriei judeţului — mi­ I.C.P.M.H. Petroşani, I.P.II. I.M. Barza ; Ioan Cucu — întrecerea pentru bana cadrul I.A.C.R.S.H. De curl, cant:
la care au participat sute nerit, siderurgie, energe­ Deva, C.C.S.I.T.P.S.M. Pe­ C.C.S.I.T.P.S.M. Petroşani; gospodărire a cartierelor, asemenea, au fost de­ căzute vo
1/mp. Vîn
de cadre tehnico-ingine- tică —, dar şi în chimie troşani, „Vidra" Orăştie. Leuşor Medrea — I.R.E. străzilor, a unităţilor şi semnaţi fruntaşi în buna moderat dl
reşti, cercetători, proiec­ si în construcţia de ma­ Deva; Ştefan Malic — locurilor de muncă. Ast­ vest, apoi
gospodărire 50 locuitori
tanţi, specialişti, inovatori şini, în exploatarea şi E Individual — inven­ U.U.M.R. Criscior; Alexan­ fel, au fost declarate ai municipiului, între ca­ cu intensiî
re în tlmr
şi inventatori, al dezbate­ prelucrarea lemnului si în ţii : locul I: Ioan To- dru Hadnagy — I.P.C.V.J. fruntaşe circumscripţiile pînă la 40-
rilor care au avut loc, au sectorul materialelor de pală (plus colectiv), Tra- Petroşani. Pe locul al II- electorale nr. 17, 20 şi re Ioana Bădeseu, Con­ tensi licării«
fost prezentate aspecte construcţii, în construcţii, ian David, Mircea Florea, lea s-au situat nu mai 37, satele Boj şi Peştiş, stanţa Tănase, Gavril aspect de
din toate domeniile care transporturi şi industria Virgil Ciupu (plus colec­ puţin de 14 inovatori, iar iar dintre Unităţile eco­ Ciubuca şi Constantin paraturile
cuprinse î
au tangenţă cu progresul uşoară, în celelalte sec­ tiv) şi Constantin Trif pe locul al III-lea — 10. nomice —■ Fabrica dc Stoica. (loan Vlad, co­ grade, iar
tehnic, au fost evidenţiate toare economico, implicit (plus c o l e c t i v ) — Felicitări tuturor şi noi producţie industrială şi respondent). între ig şi
concret preocupările şi în agricultură. I.C.T.T.P.L.C.LM. Deva ; succese în continuare !