Page 45 - Drumul_socialismului_1987_05
P. 45
PROLETARI DTN TOATE TARILE, UNIŢI-VÀ!
DIN NOU PE DRUMUL CALCARULUI
¿r- '"""-¿■'"fi '•■ ~ *
l è i p i'% ş ; * „ : v* - Mizeră, k fceneftgan '. '!
'
SOÍHUSMiL Una din problemele principale :
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. transportul aut© (SI) productivităţii
creşterea
maximum 14 curse. Pen
Este exact ceea ce ne-a
S I A L G O A l S I L I U U L A R J U D E Ţ E A N spus mg. Mircea Bordean, tru noi, şt, Implicit, pen muncii, a eficienţei eco
şeful atelierului de cal tru slderurglşti aceasta în nomice, satisfacerea de
car Crăciuneşti i „Trans seamnă un cîştig de circa plină a cerinţelor econo
portul auto între carieră şi 800 tone de calcar pe zi. miei naţionale. Compara
Anul XXXIX, nr. 9 172 VINERI, 15 MAI 1987 4 pagini — 50 bani staţia do concasare rămînc Fără a intra în detalii... rea cîtorva rezultate va
problema principală în laudative subliniem doar argumenta foarte bine
realizarea obiectivelor pe că scopul final al orică ideea de mai sus. Redăm
situaţia transportului auto
ror acţiuni şi măsuri în
ni
le-am
propus.
care
Vizita de lucru a tovarăşului Dacă acesta va funcţiona treprinse trebuie să fie din două zile consecutive.
în continuare, aşa cum a
Capacitatea
mers în primele patru Z i u a de transport Tone transportate
Micolae Ceauşescu, împreună cu luni ale anului, atunci ga (tone/h) Calcar Steril
livrarea
rantăm
tuturor
cantităţilor necesare (şi
contractate!) în 1987 pen 5 mai 1987 229,3 4 877 G24
tovarăşa Elena Ceauşescu, tru cele două combinate 6 mai 1987 210 4 924 301
Diferenţe
siderurgice".
— înţelegem că pînă în H---- > + 10.7 + 47 —320
In judeţul Argeş aprilie, inclusiv, transpor Se observă că în 6 mai în prezent — este loc de
tul auto a funcţionat per
fect. A intervenit ceva 1987, deşi capacitatea o- mai bine.
în luna mai ? rară de transport a fost Ce spun conducătorii
T o v a r ă ş - u i ’ Nicolae întreprinderii agricole de gricole pe judeţ pînă în mai mare cu 10,7 tone, auto, adică cei care efec
—
Nu. A început bine
Ceauşescu, secretar gene stat Lcordeni, unde un anul 1990, secretarul ge şi luna mai şi treaba mer tuează în mod concret
ral al Partidului Comu mare număr- de locuitori neral al partidului a a- realizările la calcar se' transporturile respective ?
nist Rounân, preşedintele ai satelor din această par preciat că există posibili ge „strună". Datorită u- situează cu puţin peste Poate fi îmbunătăţită ac
Republicii Socialiste Româ te a judeţului au fă tăţi pentru obţinerea u- nor măsuri organizatorice nivelurile atinse în ziua tivitatea în continuare ?
nia, împreună cu tovarăşa cut tovarăşului Nicolae nor recolte mai mari, mai interne bune (ale coloanei anterioară. Deci, ca în ori
Elena Ceauşescu, a înce Ceauşescu, tovarăşei Elena cu seamă la culturile ve auto) care au condus la MARIN NEGOITĂ,
put, joi după-amiază, o Ceauşescu o primire entu getale. în acest sens, to creşterea numărului de ce domeniu dc activitate MIRCEA DIACONU
vizită de lucru în judeţul ziastă. varăşul Nicolae Ceauşescu curse efectuate de o ma şi aici — cu toate rezul
Argeş. în numele locuitorilor ju a indicat să se acorde o şină într-un schimb, la tatele bune obţinute pînă (Continuare in pag. a 2-a)
Vizita se desfăşoară în deţului, tovarăşului Nicolae atenţie mai mare lucrări
atmosfera de puternică Ceauşescu şi tovarăşei lor de soarlficare a solu
angajare patriotică a oa Elena Ceauşescu le-au rilor din această parte a
menilor muncii din acest fost adresate cu adine res ţării, în vederea folosirii CAMPANIA agricolă de primăvară
judeţ oare, asemenea în pect cele mai calde urări pînzclor de ape freatice
tregului nostru popor, ac de bun venit, , de către din sol care pot asigura
ţionează cu dăruire, Constantin Zanfir, prim- o dezvoltare mai viguroa
cu patos revoluţionar secretar al Comitetului să a plantelor şi, în acest Starea de vegetaţie a culturilor impune o
pentru îndeplinirea în judeţean Argeş al P.C.R. fel, recolte superioare.
cele mai bune condiţii a Era prezent Gheorghe Da- Totodată, s-a indicat să
sarcinilor pe acest an în vid, ministrul agriculturii. se extindă acţiunile de amplă mobilizare a coooeratorilor ia praşilă
industrie, agricultură, în în cadrul unei expoziţii fertilizare a solului cu
celelalte sectoare de acti din panouri şi grafice au îngrăşăminte organice, să
vitate, pentru înfăptuirea fost examinaţi indicatorii se acorde cea mai mare a-
integrală a obiectivelor dezvoltării agriculturii, o- tenţie efectuării la timpul
stabilite de Congresul al bicctivele noii revoluţii a-
XlII-lea ai Partidului Co- grare în judeţul Argeş. optim a tuturor lucrărilor
munist Român. Directorul . general al prevăzute în tehnologiile
pentru fiecare cultură, a-
Pretutindeni în unităţi Direcţiei agricole judeţe sigurîndu-se astfel o mai
le vizitate, ' tovarăşul ne, Vasile Duţă, a prezen bună valorificare a între
Nicolae Ceauşescu, tova tat rezultatele obţinute în gului patrimoniu agricol
răşa Elena Ceauşescu au valorificarea în cele mai al judeţului.
fost întîmpinaţi cu cele bune condiţii a terenuri
mai alese sentimente de lor agricole din judeţ, a- în continuare, secreta
dragoste şi preţuire, ex rătînd că an de an au rului general al partidu
presie a recunoştinţei pro crescut producţiile vege lui i-au fost prezentate u-
funde a comuniştilor, a tale şi animaliere. Exa nele rezultate obţinute de
tuturor locuitorilor judeţu minând prevederile de
lui ‘ Argeş pentru ma creştere a producţiilor a- (Continuare in pag. a 4-a)
rile schimbări petrecu
te în viaţa oraşelor şi sa
telor argeşene în epoca Transmisiune directă la posturile
inaugurată dc Congresul de radio şi televiziune
al IX-lea al partidului.
în această vizită, se Cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Argeş a to
cretarul general al parti varăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ‘general al
dului este însoţit de tova Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii
răşii Emil Bobu, Silviu Socialiste România, va avea loc în municipiul Piteşti
Curticeanu. o adunare populară pe care posturile de radio şi te
Dialogul de lucru cu oa leviziune o vor transmite în direct azi, 15 mai, în Rebilonarca cartofilor — o lucrare ce trebuie executa lă fără întlrzicre pe toate su
menii muncii din judeţul jurul orei 12,00. prafeţele.
Argeş a început în cadrul
Datorită condiţiilor pedo să înceapă în cel maL
climatice deosebite, în scurt timp praşila ma
majoritatea unităţilor din nuală. In unele unităţi a
C.U.A.S.C. Hunedoara sta .şi început, de fapt, rebi-
rea de maturitate a cul lonatul cartofilor, ac
turilor n-a ajuns pînă centul punîndu-se acum
aoum la nivelul celor din pe organizarea tomeinică
alte zone ale judeţului. a activităţii, pe mobiliza
Dar aceasta nu înseamnă rea exemplară a tuturor
că aici nu este de lucru locuitorilor v comunei la
pe ogoare, că mecanizato lucrările de întreţinere a
Dinamica kilowaţilor vine din ape şi din hărnicia oamenilor rii, specialiştii şi coope culturilor. la C.A.P.
Intr-adevăr,
ratorii stau cu mâinile în
sîn. Se acţionează la în Peştişu Mic, mecanizato
De un an şi mai bine, trei antreprize hidroener „Retezat“, grupul 2, deşi rioade, cu ambele hidro- treţinerea mecanică şi tra rul Nicolae Gîşleanu exe
Haţegul a intrat în rîndul getice din ţară, care au este centrală de „vîrf” agregate, turbion!nd in tamentul chimic al carto cuta rebilonatul cartofilor.
centralelor energetice ale preluat integral execuţia (vîrf de sarcină — na.), tegral debitul de apă a- filor, la erbicidarea păioa- Ileana Radu, inginerul
ţării. Activitatea de peste acestora. precum şi cu C.H.E. Clo- fluent, fără a deversa ni şef al cooperativei, pre
un deceniu a constructo Dar noi ne-am propus potiva, de asemenea gru mic din el. Numai în zile selor şi, în unele unităţi, zentă în cîmp alături de
rilor de pe amenajarea să scriem astăzi despre pul 2, dependentă de pri- le de 1—3 mai a produs a început' chiar praşila mecanizator, preciza că
Rîului Mare s-a concreti 6,2 ¡milioane kWh". manuală a sfeclei furajere lucrarea este finalizată pe
zat, deocamdată, în trei Dar, aşa cum aveam să şi legumelor. mai mult de jumătate din
importante obiective, res LA I.E. HAŢEG aflăm în timpul docu — în comuna noastră suprafaţa cultivată.. Mai
pectiv centralele hidro mentării, dinamica pro — arăta Alexandru Zudor, spunea că, după cum a-
energetice „Retezat“, Clo- ducţiei de energie electri primarul comunei Peştişu rată cultura de sfeclă, în
potiva şi Ostrovu Mic. producţia de energie elec ma, prin construcţia ei pe că Ia I.E. Haţeg rezidă Mic — erbicidarea păioa- două-trei zile va începe
Alte două — cele de la trică a întreprinderii e- canaiul de fugă al aces nu doar din apele abun sekxr se exeoută in aces praşila manuală. Tot la
Ostrovu Mare şi Pădişa lectrocentrale Haţeg, pro teia, care a produs sin dente din această perioa te zile pe ultimele supra această unitate l-am vă
— se află în stadii finale ducţie aflată într-o con gură, în zilele trecute din dă ale Rîului Mare, ci şi feţe. De asemenea, în zut la datorie pe mecani
de execuţie, unmînd a fi tinuă dinamică de la în luna mai, mai mult de din capacitatea de mobi fiecare unitate s-a verifi zatorul Constantin Hăucă,
racordate la sistemul na ceputul acestui an. „De 25 milioane kWli — ne-a lizare şi de angajare mun cat pe toate parcelele sta In brigada Almaş, el er-
ţional în lunile viitoare, bitul ridicat de apă al pus în temă Ion Drăghicl, citorească, patriotică, a diul de dezvoltare a cul bicida griul pe ultimele
iar pentru urgentarea lu Rîului Mare nc-a permis inginerul şef al întreprin oamenilor, din priceperea turilor prăşitoare şi gra hectare.
crărilor de la Cîrneşti I şi ca, din data de 30 apri derii. De asemenea, C-ILE. dul de tmburuienare, tre-
II şi de Ia Toteşti I şl lie a.c., să funcţionăm in Ostrovu Mie — avînd şi DUMITRU GHEONEA cîndu-se la împărţirea lo MIRCEA LEPĂDATU
II au sosit pe şantier for regim de bază, adică 24 lac de aoumulare — a turilor pe membri coo
ţe puternice de la alte de ore din 24, cu CULE. funcţionat, în anumite pe (Continuare in pag. a 2-a) peratori, pentru ca aceştia (Continuare in pag. a 2-a)
