Page 46 - Drumul_socialismului_1987_05
P. 46
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
DIN ACTIVITATEA SINDICATELOR Expunere-dezfaatere
ENERGIA ni SÁ PRODUCEM CÍT MAI MULTA ! ....-,........ I Ţ E L E V
I u it «*--■...........».... ..............................
Grupul de cantine al I.A.C.C.V.J. S-O ECONOMISIM PE TOATE CĂILE! „Gestionarea,
In jurul orei
misiune «lire
niciplul Fit«!
pe locul I în întrecerea gospodărirea şi rea populari
Dinamica kilowaţilor vine din apărarea avutului do »ănarăşul
vizita
a
socialistă Ceauieseii, s«
ncral al Pa
ape şi din hărnicia oamenilor obştesc" şedinţele Ro
num ist Koi
cialisto Rom;
In organizarea U.G.S.R., dorii, a activităţii gene- deţul Argeş.
anual se desfăşoară o an rale, a cunoscut o dina (Urmare diq pag. 1) derii constă în temeinicia trebuie să le facem. Şi La Casa dc cultură din 20.00 Telcjurn
trenantă întrecere socia mică ascendentă. Este re verificărilor, măsurători repede şi bine. In mare Orăştie a avut loc o întâl 20,20 viaţa c
listă între cantinele care levant faptul că numai lor şi intervenţiilor în in parte reuşim". între cei nire între membri ai Aso 20.35 In prin
Versuri
pregătesc şi servesc masă în anul 1986 valoarea o- şi hărnicia lor. „Sigur, stalaţiile do automatizare cu „reuşite" de la repa ciaţiei judeţene a jurişti patriotic
caldă. gratuită pentru biectelor de inventar şi a bunul mers al agregate şi de protecţie din cen raţii electrice şi mecanice lor cu lucrători gestionari 20,45 Muncă, ^
mineri, întrecere în care, mijloacelor fixe achiziţio lor .şi instalaţiilor stă în trale şi staţii, arăta sub- i-am notat pe inginerul şi şefi de unităţi aparţi pu ndcr<;
puterea lucrătorilor noş
nară. R
firesc, sînt angajate şi nate a atins cifra de 75 inginerul Eronim Ciocan, Constantin Tranciuc — nătoare C.P.A.D.M. Or 20,55 Cadran
cantinele I.A.C.C. din Va milioane lei, completînd tri, în modul în care ştiu meseriaş format la „şcoala trecut la „exploatare" du ganizată la iniţiativa Co 21,10 Serial ş
lor):
lea Jiului. zestrea tehnică şi mate şi înţeleg să-şi facă da Mintiei", şi credem că ne • pă o perioadă fructuoasă mitetului orăşenesc de subteran
toria lingă maşini şi în
Recent, grupului de rială a subunităţilor achităm cu bine de obli la „şantier" —, pe munci partid şi a conducerii coo ducţie i
cantine i-a fost decernată cantine, cămine, creşe şi faţa panourilor de coman gaţii. Mai ales că întregul torii Ioan - Mor.ariu, Ru- perativei, expunerea tlii Hon
dă, aprecia maistrul Dio-
Diploma de fruntaş pen grădiniţe — cu utilaje şi nisie Iordan, şeful C.H.E. colectiv este tînăr şi că i dolf Rill, Iosif Gyorkosi, dezbatere, desfăşurată sub dul i: :
«ului
tru locul I, ocupat în în instalaţii noi, materiale şi în „hidro" ne-am întîlnit Petru Ţînţa, deşi numărul 21.35 Timp :
trecerea pe anul 1986 în obiecte ce participă la Ostrovu Mic. Şi sîntem cu situaţii noi faţă de „ter- lor este mai mare. genericul „Gestionarea, înfâptuir
tre toate cantinele de prepararea şi servirea me bucuroşi că pînă acum am mo". Situaţii rezolvate cu La cel de al doilea o- gospodărirea şi apărarea nare (o
epoca <
această categoric din toa sei, ridicarea gradului de putut răspunde cu bine succes de meseriaşi cum biectiv s-a referit directo avutului obştesc" a fost o Rodiri
sarcinilor ce ne-au reve
te unităţile miniere din confort în cămine. nit, că am reuşit să solu sînt maiştrii Rcmus Ciu- rul comercial al întreprin manifestare juridică, în Libertăţi
ţară. Paralel cu preocuparea ţionăm operativ şi eficient loi şi Mihai Szabo, ingi derii, ing. Rcnvuş Purece: cadrul căreia procurorii 21,50 Telcjurn
Inchider
22.00
Pentru alte detalii le pentru buna pregătire şi nerul stagiar Ovidiu Agli- „Ne preocupăm să asigu Petru Demian şi Iosif inului.
gate de activitatea grupu servire a mesei calde mi puţinele situaţii cu care ceru sau muncitorul Sil răm constructorilor şi Pop, de la Procuratura
ne-ani confruntat". „Ştim
lui, ne-am adresat tovară nerilor, cu sprijinul con bine fiecare ceea ce avem viu Ardeleanu, majorita montorilor fronturile de judeţeană, au explicat pe
şei Veturia Modoi, direc siliilor judeţean şi muni de făcut, veghem ou ma tea pregătiţi, înainte de lucru necesare şi echipa larg îndatoririle pe care
torul unităţii, care ne-a cipal ale sindicatelor şi cu ximă atenţie funcţionarea a veni la I.E. Haţeg, în mentele ce urmează a fi le are fiecare lucrător fgAPK
spus. între altele: sprijinul consiliului oa grupurilor hidroenergeti unităţi similare' din ţară. puse în operă. La aceas care gestionează bunuri
„Expresie a grijii pe menilor muncii din com ce şi nu voim. face nicioda „Pentru asigurarea dispo tă oră avem un- mare vo de a apăra proprietatea BUCUREŞ1
care partidul, personal se binatul minier, am acor tă rabat de la obligaţiile nibilităţilor hidroenerge lum de utilaje sosite, nu dioprograimtl
cretarul său general, tova dat o atenţie sporită dez profesionale, de. la disci tice, colectivul atelierului mai constructorii şi mon socialistă, a respecta pre Buletin de ş
răşul Nicolae Ceauşescu voltării bazei pentru hra plina de producţie", a a- electric, încă în formare, tării să intensifice ritmu vederile legale care stau ordinea zilei 1
Miră; 7,00
0 poartă minerilor, la nă, a activităţilor anexe dăugat electricianul Va- are sarcini importante rile de lucru şi să asigu la baza întregii activităţi 7,30 \zi, în
1 octombrie 1978 a luat — crescătorii de porci şi privind activitatea de re re funcţionalitate acestor comerciale. atins comun
fiinţă întreprinderea pen- oi, sere şi solarii, din care lerian Mîrmea. vizii şi reparaţii ale în utilaje. Acum sînt forţe Prin exemplele concre tor tovarăşul
Ceauşescu ; <
U’U administrarea canti completăm în măsură tot Aceleaşi sentimente îi tregului echipament din destule pe amenajare. Cu te care au fost prezentate presei ; 8,10.'
nelor şi cazare Valea Jiu mai mare necesarul de stăpînesc şi pe harnicii cele trei centrale, înce- toţii însă trebuie să ac şi prin intervenţiile celor lodlllor ; 9,0(
lui, unitate economică fu carne, brînză, legume, alte muncitori de la C.H.E. pînd de la constructori şi ţionăm mai hotărît, ordo prezenţi. această" acţiune ştiri ; 9,05 •:
rând parte din combina produse agroalhncntare. „Retezat", Costică Sandu, pînă la transformatorii nat". a avut un dublu caracter! ascultătorilor
univers înti
tul minier al bazinului. Ea Toate acestea au dată Ioan Purceloni, Vicţor din staţiile de 6/110 şi Perfect adevărat. Pen-_ Pe de. o parte un carac dan ; 10,45.
administrează efectiv can ri t greu în obţinerea pri lanc, Romulus Mălăeştean, 6/220 kV, afirmă mais tru ca forţa energetică a ter educativ, iar pe de 11.00 uH-.tlt
tinele, căminele muncito mului loc în întrecerea Dorel Epure,- Octavian trul Valentin Muntean. Rîului Mare să crească altă parte preventiv, de, 11.01 <tcid«
cetăţvwesc ; i
reşti, creşcle şi grădini socialistă în anul 1986. Scorobete, pe maiştrii Cor Pînă acum nu am avut necontenit, penj.ru ca pu a preveni risipa, degrada? tinere la mii
ţele, care înainte func Trebuie să mai subliniem nel Todoni, Petru Vălean probleme deosebite...". terea oamenilor şi a apei Illn contoare
ţionau pe lîngă Unităţile faptul că încă de la în şi Violin Bojin, pe ingi „Insă de lucru este destul, să pulseze tot mai mulţi rea de mărfuri,, de a se. 16.15 Publici
Beclta! -Aug
miniere". fiinţare întreprinderea nerii Ioan Soloi şi Petru a ţinut să adauge strun megawaţi în sistemul o- face un permanent auto 17,00 Pentru
— Ce ne puteţi spune, noastră şi-a îndeplinit şi Drîmbă, primii din ţară garul Dorel Lăsconi, de nergetic naţional. Jumă control şi o evidenţă co Antena sindi
Orele serii ‘
tovarăşă director, despre depăşit an de an sarcinile carq exploatează un hidro- la atelierul mecanic. Este tatea lui mai 1987 a pro rectă a fiecărui articol, de ştiri; 19,20
drumul parcurs de uni de plan şi angajamentele . agregat de 167,5 MW. Cu nevoie de o serie de pie bat din plin’ calităţile oa a nu se face inventarieri Atenţie şol
tatea pe care o conduceţi, asumate în întrecerea so aceleaşi convingeri acţio se ori de repararea altora menilor şi parametrii a- şi recepţii formale, de a pietoni I ;
de la înfiinţare ? cialistă. La obţinerea re nează la locurile lor ele — cuzineţi, reducţii, su gregatelor, dovedind că se respecta regulamentul jurnal; • M
maţii, muzic
— La început, erau muncă de la C.H.E. Clo- pape. pompe etc. — şi „se poate". de casă etc. sugestia dv.
nişte cantine mici, unele zultatelor bune o con potiva, electricienii Cor într-o oră
chiar improvizate, cu do tribuţie importantă au nel Moisoni, Emil-Adam nai; 23,<W n
tare telinico-materială mo adus-o cantinele de la Tomescu şi Violin Cioro- t i c ; 2,v.:a
23.15 Noduri
destă. In acestea se ser •Paroşeni, Lupcni şi Pe- garu, mecanicii Marinei 23,55—24,00
veau zilnic aproape 15 000 trila, clasificate în această Iacoboni, Vraciu Ncsu şi ştiri.
de mese calde pentru mi ordine .şi în întrecerea Miron Zgîrcea, maistrul
neri, abonaţi .şi alte ca desfăşurată în' c a d r u l Vasilc Păcurar şi ingine
tegorii de oameni ai grupului, echipa de repa rul Ionel Tatulea, ceilalţi
muncii. Astăzi, numărul raţii şi întreţinere a u- lucrători de aici.
mediu de mese servite se tilajelor şi instalaţiilor, în prezent, hidroencr-
ridică la 29 812, ceea ce celelalte formaţii de lucru geticienii de la Haţeg ac tc DEVA : Re
(Patria);
înseamnă aproape o du ale grupului. ţionează cu aceeaşi dărui temporară -
blare a volumului. La cele relatate de to re şi răspundere muncito (Arta) ; li
Anul 1981 a însemnat varăşa Modoi, mai adău rească pe două planuri Yankeii —
un adevărat salt calitativ găm faptul că rezultatele paralele, la fel de impor (Modern —
(Mo-'-rn —
în activitatea generală a obţinute de grupul de can tante: menţinerea în ex vc tc:
întreprinderii. In acel an. tine din Valea Jiului a ploatare şi funcţionarea la cus scrii
într-o perioadă relativ făcut ca titlul acordat în puteri cît mai ridicate a tel); PETRI
întoarcerea
scurtă, au intrat în func întrecere să- răunînă în grupurilor intrate în pro (Paring) ;
ţiune 3 cantine noi — la judeţul nostru, mutîndu-se ducţie şi sprijinirea con Pană do Vi
Paroşcni, Lupcni şi Pe- doar de la cantina mi structorilor şi montărilor lentltrle); E
tri.la, dotate modern, cu nerilor din Brad (obţinut pentru accelerarea ritmu rea); LUPE
contraatacă
utilaje de mare capaci în 1985) la grupul din rilor de execuţie la cele (Cultural) ;
tate de producţie, care Valea Jiului. Şi mai adău lalte obiective aflate în Domnişoara
permit desfăşurarea unui găm că la categoria can- construcţie. In susţinerea < .’«Mitrala termoelectrică Mintia. cealărul); ).
vocarea dra
adevărat proces de pregă tine-restaurant premiul I primului obiectiv nc-au Foto NICOLAE GHEORGHIU ncrul); ANE
tire a hranei în flux con continuă să-l deţină cea adus argumente trei lu clCo (Muitc
tinuu, uşurînd. în acelaşi a Combinatului siderur crători pricepuţi şi des- RICANI: Tc
timp, efortul fizic al per gic Hunedoara. ’ toinici. „Aportul nostru, sus — seria
epavei
tul
sonalului. Dezvoltarea ba al celor de la PRAM, la 0 amplă mobilizare a cooperatorilor la praşilă BRAD: Incr
zei materiale a întreprin- CORNEL ARMEANU bunul mers al întreprin- ua roşie):
(Urmare din pag. 1) muncă am consemnat la erbicidarea păioasclor me Vandana —
(Patria): Ci
C.A.P. Boş. De fapt, uni canizatorul Petre 'Drăim- aur — serii
Erbicidarea ultimelor tatea este cea mai avan nescu şi inginerul şef al căra); GE
suprafeţe ocupate cu ce sată cu lucrările de între unităţii, Nicoleta Cristcscu. Ultimul ti
reale păioase se efectua ţinere a culturilor. „Ast Atît, mecanizatorul, unul Hill (Casa
şi la C.A.P. Nândru. Tn fel — ne declara Petrişor din bunii specialişti la HAŢEG : Zi
toare • Drt
câmp i-am întîlnit la lu Mircea, inginerul şef al acest gen de lucrări, cît voluţia (Dai
cru pe mecanizatorul cooperativei — mecaniza si inginerul şef erau preo Aventuri la
Ghcorghe Mihai şi pe Cor torul Nicolae Vlaieu a în cupaţi de calitatea trata gră — seriil
HAN : Inert
nel Pătescu, inginerul şef cheiat rebilonatul I la mentului. do cultură)
al cooperativei, care su cartofi pe întreaga supra Chiar dacă pînă acum Toate pînzel
praveghea ca tratamentul faţă cultivată. S-a finali starea de vegetaţie a cul I o Secretul
ir
roşul);
împotriva buruienilor să turilor n-a impus o anobi- poliţistul (Li
(Urmare din pag. 1) efectueze şi transporturile — Se pot realiza cele se aplice uniform pe în zat şi prima praşilă ma lizarc amplă a forţelor în LARI : I
nuală la sfecla furajeră,
respective de calcar. 14 curse pe schimb ? tregul lan de grîu. printre cei mai vrednici cîmp, în zilele următoare •vocea astă-
rul).
Am consemnat, mai în- între carieră şi conca-' — Desigur, programul. La C.A.P. Pe.ştişu Mare cooperatori numărîndiu-se şi în unităţile C.U.A.S.C.
tîi, dialogul purtat cu re sare am oprit o autobascu pe primele patru luni a forţele erau concentrate Ioan Moise, Viorica Păcu Hunedoara este necesar
vizorul tehnic Marin Gro- lantă de 16 tone cu nu fost foarte bun. Ştiu că pe terenurile p l a n t a t e rar, Nicolae Drăgoi, Ro- să se intre cu toată hotă-
za. „Fiecare autovehicul mărul- de înmatriculare s-a realizat şi chiar s-a cu cartofi. Mecanizatorul miulus Moise, Cornel rîrea la întreţinerea cul
— ne-a explicat interlo 31-I-ID-3315. Conducător depăşit planul! Gheorghe Tamaş, care e- Lucaci şi Ioan Morar". turilor prăşitoare. Cum de
cutorul — trebuie să mai auto Ioan Bota. Depăşirea, am aflat de fectua tratamentul chimic, realizarea la timp şi de Teatru azi
staţioneze, în mod plani — De cîţi ani lucraţi la la şeful autocoloanei T.A. îşi dădea silinţa şi avea A început aici şi pra- calitate a praşilolor de ii schimbate
vul noros.
ficat, pentru revizii, schim transportul calcarului ? — tehnicianul Ioan Duna toate şansele să încheie şila manuală a morcovi pinde în bună măsură re ploi locale,
buri de ulei sau alte in — Din 1969. — se ridică la peste 6 la aplicarea erbicidiţjui pe lor. Dintre cooperatoarele colta din toamnă, condu vea şl carac
tervenţii. Alteori, pen — înseamnă că aveţi o sută. Ne oprim, deocam toată suprafaţa prevăzută antrenate la această lu cerile unităţilor, organiza să, însoţite
tru diverse „pene" ce experienţă bogată în acest dată, * aici cu transportul încă în aceeaşi zi. La rân crare am notat: Tiberia ţiile de partid de la toate cărl electrice
tităţlle de a
apar pe neprevăzute". domeniu. Vă rog să faceţi auto. Pînă la o discuţie dul său, Sabin Ciupe a Grecu, Elena Ţibea, Clara nivelurile, factorii respon ore pot dop
— Reuşesc conducătorii radiografia unui transport colectivă cu toii factorii rebilonat 15 ha, din cele Moise, Maria Păcurar şi sabili din comune şi do Vîntul va st
auto să se încadreze în între carieră şi concasare. răspunzători — cu care 25 plantate cu cartofi. Dldi Moise. Tot la datorie la nivelul C.U.A.S.C. tre Cu Intensific
temporare
programele do intervenţii — Păi, în carieră stăm vom încheia acest serial Ambele lucrări erau co se afla şi mecanizatorul buie să se implice perma km/h din
şi să-şi facă norma de 14' 5—10 minute la încărcare, — sperăm să fie luate mă ordonate de Ioan Furca, Nicolae Vesel, care efec nent. cu cea mal mare Temperaturii
curse ? apoi, 20—25 .minute pînă suri organizatorice şi mai inginerul şef al unităţii. tua tratamentul chimic la răspundere şl energie în vor fi cupi
7 şl 12 gra
— Da. Toţi avem inte la staţia de copcasare (5 bune ■ care să sporească O activitate bine orga cartofi. vederea unei bune parti maxime înt
resul ca maşinile să fie Ian), 15—20 minute înapoi efectiv cantităţile de cal nizată şi o bună partici în tarlaua „Codrişor" a cipări a cooperatorilor la grade.
întreţinute bine şi să se în carieră şi tot aşa... car pentru siderurgişti. pare a cooperatorilor la C.A.P. Cinoiş sc aflau la munca în cîmp.