Page 5 - Drumul_socialismului_1987_05
P. 5
Sub semnul unităţii ile monolit
a întregului popor în jurul partidului,
al secretarului său genera! 1, tovarăşul
NICOLÂE CEAUŞESCU
SĂRBĂTORIRE ENTUZIASTĂ
A ZILEI DE 1 MAI
în întîmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului La zonele de agrément
Bogate activităţi cultural-educative
Muncă rodnică, înflăcărată,
si recreative
pentru înflorirea multilaterală Ca Ia fiecare sărbătoare
a Zilei Muncii .şi anul a-
a patriei socialiste ccsta locurile de agre
ment tradiţionale au cu
noscut voia bună, anima
ţia, bucuria şi veselia. Era
însufleţite de îndemnuri bucuria muncii împlinite a
le şi indicaţiile secretaru celor care zi de zi îşi aduc
lui general al partidului, o contribuţie de seamă la
t o v a r ă ş u l Nicolâe înfăptuirea liotărîrilor
Ceauşcscu, de a îndeplini partidului, făcînd din eco
în mod exemplar sarcinile nomia judeţului Hune
de plan din acest al doi doara un pilon dc nă
lea an al actualului cinci dejde în urcuşul socia
nal, de Ilotărirca—Apel a list al patriei. Mulţi din
Marii Adunări Naţionale tre cei care au... inundat
privind realizarea planu în zilele sărbătorii, după
lui pe trimestrul al II-lca orele 1G, locurile de a-
şi pe întregul an 1987, co grement veneau direct din
lectivele din unităţile c- abataje, de pe platforme
conomice eu program con le cu foc nestins al oţelă-
tinuu de lucru au cinstit riilor şi furnalelor, de la
Ziua Muncii prin fapte pupitrele de comandă, de Deva. Spectacol pionieresc in aer liber.
demne de muncă. De pe schele.
asemenea, s-a lucrat cu
forţe sporite, cu dăruire Valea Jiului Deva
şi abnegaţie, pe şantiere CLIMAT ÎNSUFLEJITOR PE BUCURIE, OPTIMISM,
le de investiţii, în unită
ţile cu rămîneri în urmă, ÎNFLORITOARE PLAIURI ÎNCREDERE
cu accent pe producţia
destinată exportului. Bucuria renaşterii naturii de cărbune extrase supli Exodul către cabana „Că
Au fost zile de muncă şi a celebrării muncii din mentar in acest an, ca şi prioara" a început de la
rodnică, încununate de re acest mai sărbătoresc a fost ortacii lor din sectorul III, primele ore ale dimineţii.
zultate deosebite dedicate trăită şi de minerii Văii care şi-au depăşit sarcinile Domina tinereţea. Organiza
măreţului eveniment poli Jiului, de toţi cei pentru de plan in cinstea Zilei de torii — personalul cabanei
tic din acest an — Con care munca înseamnă însăşi 1 Mai cu 3 000 tone. Dar „Căprioara" a O.J.T. Deva,
ferinţa Naţională a parti raţiunea de a exista. La n-au lipsit nici familiile condus de Florica Filipaş
dului. locurile de agrement „Min- muncitoarelor de la Între — în nota obişnuită a bunei
dra", „Brădet", „Brazi", prinderea de confecţii Vul serviri, a promptitudinii,
„Brăifa", „Anina", „Bucu can, deţinătoarele locului pentru ca oamenii să se
PULS RIDICAT, NEÎNTRERUPT
ra", fanfarele minerilor au III pe ţară in întrecerea so simtă cit mai bine.
ÎN MINERIT chemat la sărbătoarea In- cialistă, pe primul trimestru — Avem o aprovizionare
tiiului de Mai sute şi sute al anului. Aici, atmosfera abundentă — spunea şeful
La toate minele din Va Teliuc şi Ghelari, de la de oameni ai muncii din insufleţitoare au susţinut-o de unitate — cu care pu
lea Jiului — de la Lonea cariera Crăciuneasa, de Mina joben, cariera toate centrele muncito taraful clubului sindicate tem satisface cerinţele tu
Frim-plan
cu
Dimbuţ.
şi pînă la Cîm.pu .lui Neag la Uzina de preparare Vlorel .şelaru, excavato reşti ale Văii Jiului. La lor şi formaţia de muzică turor celor care vor urca
— s-a acţionat, în para Teliuc, roadele muncii lor rul pe care lucrează şl... „Brazii" Vulcanului, marşu uşoară „Rock — Ton" con la cabana noastră.
lel, la revizuirea şi între fiind concretizate în în stratul <le cărbune. De rile şi cintecele de prome dusă de Mircea Moldovan. La Pădurea Bejan, unul
ţinerea agregatelor şi in semnate cantităţi de mi aici, în 1 şl 2 mal — ne-a nadă ale fanfarei conduse La „Mindra" — locul de dintre locurile cele mai
comunicat
lng.
vlorel
stalaţiilor de bază şi la nereu de fier, dolomită Slrca, directorul minei — de Francisc Strama au in agrement de pe malul Jiu căutate la sărbători de că
activitatea efectivă dc ex şi talc puse la dispoziţia s-au extras şl transpor vitat şi minerii de la Paro- lui de Est, unde Lonea şi tre deveni, petrecerea n-a
tracţie şi de preparare a economiei naţionale. La tat peste 700 tone (lo şeni, deţinători ai titlului de Petrila îşi „dau mina" for- contenit pină la căderea
cărbune de bună cali
cărbunelui. De menţionat mina Deva, în ziua de tate. fruntaş, cei care in acest an mind Împreună oraşul Pe- serii. 17 puncte de desfa
că un mare număr de co 1 Mai s-au efectuat lucrări au chemat la Întrecere toţi trila, a fost, timp de două cere organizate de unităţi
lective, cum sînt cele ale de revizii şi reparaţii la minerii ţării. Erau prezenţi zile, o adevărată revărsare ale I.C.S.A.P. Deva au eta-
minelor Uricani. Lonea, puţul principal de extrac mineri din sectorul I, au
Petrila, Valea de Brazi, ţie şi la o linie de măci torii celor peste 8 000 tone (Continuare in pag. a 3-a) (Continuare in pag. a 3-a)
Paroşeni şi-au depăşit pre nare de la uzina de pre
vederile de plan ale zi parare, iar în ziua de
lelor de 1 şi 2 mai cu 2 mai s-a acţionat cu toa
cantităţi de cărbune între te forţele la activitatea
30 şi 180 tone. concret productivă, fiind
extrase şi prelucrate 1 400
La rîndul lor, minerii
şi preparatorii de ja Gura- tone de minereu complex.
barza au lucrat cu spor Asemenea rezultate pozi
în subteran, în cariera de tive au obţinut şi minerii
cupru şi în uzine, reuşind şi preparatori de la Ca
riera minieră Veţel—Min
să extragă şi să prelu tia şi de la Certej, hotă-
creze mai mult dc 4 000 rîţi să se menţină în con
tone dc minereu. Rezultate tinuare în rîndul colecti
bune au înregistrat în velor fruntaşe din cadrul
z'lele de 1 şi 2 mai şi Centralei minereurilor De
colectivele minelor de la va.
FLUVIUL DE OTEL - MEREU MAI VIGUROS,
DE CEA MAI BUNĂ CALITATE
într-o citadelă n metalu dulin, Smarandache Ha-
lui românesc cum este rahimbie, îjfcolae Drăguţ,
Combinatul siderurgic Hu Ioviţă Horei, Matei Szanto,
nedoara, zilele de 1 şi 2 Mihai Beregată ş.a. Cea
mai nici nu puteau fi con mai concludentă dovadă
cepute fără freamătul co a responsabilităţii cu care
tidian ol muncii. au acţionat cocsarii hunc-
Pe maşinile de şarjare doreni în aceste două zile
şi la bateriile de cocsifi de sărbătoare o constituie
care ale uzinelor nr. 1 au rezultatele obţinute: plu
muncit în aceste zile, cu suri faţă de sarcinile pla
dăruire şi patos revoluţio nului zilnic de 80 şi, res
nar, cocsarii din schim pectiv, 70 tone de cocs.
burile conduse do maiştrii Aceeaşi unanimă anga
principali Iacob Rus, Iosif jare au dovedit-o, şi fur-
Crăciun şi Nicolâe Ble- naliştii din cadrul secţiei I
jan, remareîndu-se, în
mod deosebit, Miron Ră- {Continuare în pag. a 2-a)
