Page 50 - Drumul_socialismului_1987_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMU

Hunedoara vatră seînteindu-şi spuza.
CtUaui Jiul, în cărbune, împletindu-şi portul.
Ctitorii de piatră, ctitorii de-oţel, In tipare strîngeni slovele .şi iia
Cititorii de slovă, ctitorii de pîine, Dăltuini în stîncă fapte de eroi ; j:l,00 Tele
Ctitorii de astăzi, ctitorii de mîine,
Ideal ne este comunistul ţel. Ctitor e Partidul, ctitori sîntem noi, 13,05 La :
înălţimi eternă, mîndră România. mim
* Plooi
Vetre de lumină, Dunărea şi Oltul, iloai
Vatră dc-nccputuri, Sarmizegetusa, DUMITRU SPÂTARU * Gala
mat
* llări
pere
Perenitatea lui Topîrceanu * ciute
Mon
* O c
COPILUL-ACTOR ambiţia modernităţii cu \ \ Primită lâ început cu re­ alături de „mu-ncitorul cu toare mobilitate şi printr-o re.
sică
orice preţ (Dinu Tănase).
De un deosebit efect şi zerve şi chiar cu anumită sapa" (Balada morţii) şi fascinantă luciditate, con­ * O li
miei
de
„sărmanul
cizmar"
de
feră creaţiei sale um regis­
către
Cu acest C1NTEC IN plex, mişcindu-se dezinvolt foarte inspirate au fost \ ostilitate de cultură unii (Noapte de mai), pe care tru cu o tonalitate sui- * Tele:
(N.
oameni
ZORI de săptămîna trecu­ printre canonade, cavalca­ apoi două elemente cu \ Lorga, Gh. Bogdan-Duică, arta poetului ni i-a trans­ goneris, ce-i asigură o * Auto
tă, producţie a Studioului de şi ambuscade de tot puternică forţă de suges­ M. Dragomirescu şi E. Lo- mis învestiţi cu aura no­ largă şi perenă populari­ 14,15 Supt
de Film a'l TVR, in cola­ felul, printre personaje de tie, dobîndind în cele din \ v in eseu), dar cu entuziasm bleţei pe care n-o ipoate tate.
borare cu Ministerul Apă­ o mare diversitate tipolo­ urmă virtualităţi simbo­ \ şi dragoste de mulţimea oferi decît măreţia muncii 15.00 lucii
muli
rării Naţionale, Televiziu­ gică, păstrîndu-şi pină la lice cu adinei reverberaţii \ incomensurabilă a cititori­ anonimilor cc-au purtat Această binemeritată şi
nea a reuşit să ne facă o capăt farmecul unei can­ in afectivitatea spectato­ lor anonimi, cărora li s-au omenirea pe braţele lor ? generoasă popularitate o 19.00 Tele
surpriză de-a lungul a dori nici o clipă umbrită rului. Primul este acea \ adăugat E. Rebrcanu, T. Fără a cultiva marile probează, o dată în plus, 19.20 Tele
două seri delectabile. După de aripa cenuşie a retoris­ melodie (citeva măsuri \ Arghczi, I. Barbu, M. Sa- construcţii artistice de fac­ gestul unuia dintre nenu­ (eol<
| ci te ştiu, este pentru pri- mului. E aici, bineînţeles, doar, cintate insă, de fapt, \ doveanu, G. Ibrăileanu, tura „Scrisorilor" emines­ măraţii anonimi iubitori 19,13 Prin
lor
i ma dată la noi cind un şi meritul realizatorilor, de Dumitru Fărcaşu) pro­ M. Ral ea, G. Călinescu, ciene sau a „Nopţilor" lui ai poeziei lui Topîrceanu, l.’om
care, la comemorarea unui
) copil-actor, debutant, poar- căci trebuie să fie cum­ fund nostalgică şi dătă­ \ I. Teodoreanu, O. Cazimir, Mâcedonski, Topîrceanu an de la moartea poetu­ muz
ţ io cu bărbăţie pe micii plit de dificil să pui un toare da nădejdi, care a \ D. Botez ctc., ete„ poezia ne-a dăruit o poezie ca- lui, a dat expresie senti­ 20,10 Film
1 săi umeri ditamai filmul copil intr-un rol a cărui devenit laitmotivul sonor autorului „Baladei chiria­ lekloscopîcă în care-.şi gă­ mentelor sale în versurile: şl f¡
} de trei ore, burduşit de al Ulmului, insoţindu-l în \ şului grăbit" si-a dobîn- sesc expresie artistică bu­ „Plîng la soare pe cîm- «lupi
laşi
1 intimplări cit pentru un momente/e-cheie de la ge­ \ di-t temelie statornică şi curia, tristeţea, Ironia, re­ pie/ Gîzelo şi florile.../ nessf
ţ serial in şase episoade. neric .pină Io secvenţa li- \ şi-a amplificat rezonanţa volta, resemnarea, nostal­ Vînlul dinspre deal adie/ 22.20 Tele,
i In paranteză fie spus, in nală. Al doilea este calul în sensibilitatea şi con­ gia, satira, admiraţia, com­
i această abundenţă epică, cel alb. El aruncă punţi \ ştiinţa românească una­ pasiunea, însingurarea, Agitînd culorile.../ O fur­ 22,30 In eh
\ in multele intimplări abia înspre lumea basmului. E \ nimă. exuberanţa, regretul — nică mititică/ Se opreşte muli
l enunţate faţă de puţinele experienţă de viaţă n-are un fel de cal năzdrăyan, La o jumătate de veac stări sufleteşti în cifre sc- din cărat:/ — Soro dragă,
; cu adevărat adinciie, stă de unde s-o cunoască. devenit el însuşi personaj, \ de la moartea poetului, ntruchipează viaţa însăşi. mor de frică,/ Este oare-
k
1 şi cusurul filmului: din OrieiI de mari ar ti insă nedespărţit de copil, sim- \ volumele „Parodii origi­ Prin crez estetic şi ma­ adevărat ?/ — Gum să
t dorinţa de a spune cit priceperea şi tactul regi­ bolizind puritatea, spe­ nale", „Balade vesele şi nieră artistică opera sa sc moară ?. spuse-o fragă/
i mai mult, s-au pierdut o zoral, dacă micul actor ranţa in existenţa unei \ triste", „Migdale amare", circumscrie realismului de Ridicată pe-un pripon :/
i seamă de nuanţe preţioa- n-are talent, toate sint ieşiri, poate chiar duhul } „Scrisori fură adresă" ş.a. factură neoclasică, deta- — Topîrceanu) nostru, DEVA :
ţ se. Dar nu despre cusu- zadarnice. Am văzut-o, acestui pămint, justiţiar şi nu au rămas nişte titluri şîndu-se însă de' înainta­ dragă/ Este doar nemuri­ te (Pairi
| ruri va fi vorba aici, ci din păcate, de atitea ori nepieritor. i de arhivă, ci ocupă „loc" şii de la care pornesc tor.../ Stai şi tu şi te so- temporal*
(Arta) ;
ţ despre împliniri, căci a- in cazul unor copii-,actori cotidian în „rafturile" din (BminescU, Coşbuc, Vla- coate/ — Cică scrie la Yanke"
t cestea rămin mult mai care se mişcau că mario­ Singurul regret este că inima şi cugetul nostru. huţă) şi eîştigîndu-şi un ziar.../ — Nu se poate, nu (Mod
importante, indreptăţin- netele, emiţind replici — adincind mai mult puz­ Poeziile lui George Topîr- statut inconfundabil intre se poate,/ E greşeală de (Mode
du-ne să considerăm pro­ pieptănate ca la carte, deria de intimplări şi ex- ceanu figurează în zes­ contemporani. La aceasta tipar !". verde (K
cus — s
ducţia in ansamblul ei un veştejind toate bunele in­ ploatindu-le ' mai decis trea spirituală a tuturor a contribuit în mod deo­ ...Dar. nu era greşeală I tel); PE
succes. tenţii prin sunetul lor lals. semnificaţiile - Ulmul a- celor ce-şi cristalizează sebit stenicitntea binecu­ Inima lui George Topîr­ întoarccn
Astfel, micul Mihai Bră- N-a fost cazul aici. E c esta n-a fost conceput t gândurile, îşi decantează noscutului său umor; aci­ ceanu a încetat să mai (Paring)
lilă, cu o partitură de cap momentul să recunoaştem din capul locului ca se­ emoţiile în „slova de foc" dulat adeseori de verva bată în 7 mai 1037. ora Pană de
lembrle);
de afiş pe lingă care toa­ insă că Mihai Brătilă a rial. Ar ii oferit, la un l a limbii române. spontană. spumoasă şi unu fără cinci minute, insă rea); Lt
te celelalte roluri au ră­ fost admirabil servit şi de scenariu atit de bogat, t Se poate uita imaginea ironică, sau drapat uneori pulsul operei sale conti­ contraata
mas oarecum episodice, celelalte elemente struc­ posibilităţi mult mal ge­ greierului „mic şi necă­ cu văl de caldă şl dia­ nuă în inimile tuturor ce­ (Cultural
ne-a oferit o veritabilă re­ turale ale filmului. Prin­ neroase de valorificare a î jit". a cărui minitragedic fană melancolie. La rîn- lor ce citesc, admiră şi Domnişo;
ceafârul)
velaţie. Mai curind stra­ tre ele, in primul rind, sce­ unui talent ca aceia al ne înfioară sensibilitatea dul său. limbajul, lipsit iubesc poezia-norustată-n vocarea
niu decit frumos, cu mu- nariul lluent şi limpede copilufui-actor Mihai Bră­ s încă de la grădiniţă ? Nu de încifrări si absconsi- vraja cuvântului limbii norul); /
I trişoara sa inteligentă şi (Dumitru Carabăţ), mate­ tilă. trăim oare — pentru o tăţi. dar necontenit proas­ române. cl6e 'M
1 expresivă, el a intrat cu rializat printr-o regie in­ \ clipă măcar — invadaţi păt, colorat şi captivant, RIGA- A:
' naturaleţe intr-un rol com­ teligentă şi echilibrată, fără RADU CIOBANU \ de compasiune şi revoltă. caracterizat printr-o ului­ Prof. DUMITRU SUSAN SllS — s
tul cp;
BRAD:1
na roşit
„Blajul, vatră „IMN EROILOR Vandana
(Patria);
CRONICA LITERARĂ INDEPENDENŢEI" aur — s
căra);
de istorie si cultură“ Casa de cultură „Snr- llill (C
Ultimul
geţia" din Deva a organi­
zat prima ediţie a Festi­ 1IATEG
' Editura Albatros oferă portul său esenţial cu is­ valului de interpretare a toare a
voluţia
cititorilor, prin lucrarea toria, ca o prezenţă sem­ poeziei patriotice sub ge­ Aventuri
„Blajul, vatră de istorie nificativă în timp prin nericul „Imn-eroilor inde­ gră — •
şi cultură", un interesant implicarea în istoric. Ul­ pendenţei". Concursul de LAN
volum care se reţine ca timul capitol sc integrează interpretare a' reunit 21 de cv
expresie a respectului firesc în unitatea cărţii recitatori din unităţi eco­ Toate pî
faţă de un spaţiu geo­ prin evidenţierea conti­ nomice şi instituţii ale 1 © Seci
grafic şi spiritual, profund nuităţii luptei pentru li­ municipiului. Juriul festi­ reşul);
poliţist u
implicat în marile eveni­ bertate şi unitate naţională. valului a acordat premii LARI :
mente ale poporului nos­ Document binevenit, in­ următorilor tineri : Car­ vocea a
tru şi, în egală măsură, formaţie necesară orică­ men Dobrei, Mircea Milui­ rul).
ca' o antologie atent în­ rui iubitoi de cultură, tei. Laurcnţiu Berebuţ.
tocmită. Meritul este poezie în acelaşi timp Mariana Gancea, Stan Mi-
3n primul rind al celor (prin prezenţa unor pa­ truţ, Tibcriu -Mareovici,
doi iubitori de cuvint cure gini semnate de Etician Tiberiu Negrită, Mariş
au îngrijit ediţia şi au Blaga. Ioan Alexandru. Tăvi ţa.
întocmit notele: profeso­ Ion Horea, Ion Mărgi­ Nu mor
rul Teodor Seiccanu şi neanul. volumul „Blajul, tragerea
prof. Ion Buzaţi, cercetător vatră de istoric şi cul­ li ii moment folcloric Extr.
apreciat pentru activita­ tură" este o carte de su­ de calda sensibilitate în Scena şi oamenii ei 65, 90, 1
etapa republicana a for­
tea sa de istoric literar sub flet pornită d intr-o ini­ maţiilor artistice ale Extr. .j
îngrijirea căruia au văzut ţiativă demnă tle urmat. pionierilor şi şcolarilor In casa oricărui locuitor dc faţă şi „eatrinţa" de dăria Viitoarei soţii, rod 69, 4, 28
a fost „Găzduţa“, pre­
lumina tiparului volume zentată de C.P.S.P. Brad. al satului Costeşti (Orăş- spate legate peste poale. al hărniciei oamenilor. Fond t
semnificative cum ar fi MIRCEA MOŢ Foto MIRCEA «ASII lioara de Sus) privirea îţi Frumoasele costume au Strigăturile, muzica, voia 1 301 955
330 205 l
„Povestitori ardeleni" sau este atrasă de fotografii putut fi revăzute cu multă bună îi însoţesc pe nun­ tcgorla
„Discursurile" lui Tiinotel de familie îngălbenite de bucurie în obiceiul de taşi. Toate aceste momente
Cipariu. CRONICA FILMULUI „Pădureanca" vreme, în care oamenii „Nuntă" prezentat de oa­ ale nunţii au fost contu­
Prefaţată de poetul Ion locului apar în frumoase menii satului Costeşti în rate şi reliefate cu mare
Brad, cartea despic oraşul ,,Pădureanca“ este imn din Si minei. Jocul ei sugerează costume specifice zonei. etapa Judeţeană a Festi­ sensibilitate în obiceiul
a cărui istorie „se con­ ecranizările izbutite, păstrind cu naturaleţe Imaginea sufe­ Dincolo de valoarea sen­ valului naţional „Cîntaroa scenic de către doi oa­
rinţei din dragoste. Disputa
spiritul textului literar al lui
fundă cu Istoria şcolilor Ion Slavici, realizată de regi- dintre rncăpăţînare ş» derută» timentală, imaginile, emo­ României". Ele nu fost meni de mare suflet care Pentru
sale", cuprinde patru ca­ zorui Nicolae Mărglneauu pe sălăşluită în gîndul iul Bu­ ţionante în felul lor, ofe­ scoase din lăzile de zestre, sînt Viorel Bodea — di­ deveni
suioc este bine punctată de
pitole, tot atitea perspec­ scenariul lui Augustin IJuzura. jocul sobru al Iui Victor Re- ră o valoare documentară unde s-au păstrat cU pie­ rectorul căminului cultural Cerul
Se povesteşte pe ecran o tre­
tive asupra Blajului. Pri­ cută Istorie de dragoste, pă­ bengiuc, cum de altfel chi­ privind îmbrăcămintea în tate şi etalate în toată de centru şi învăţătorul treptat,
cipltaţil
mul capitol, „Oraşul şi timaşă, devastatoare — între nul mistuitor al lui Iorgovan primul pătrar al acestui splendoarea lor. La „Nun­ Ion Paşolea, care au cules ploaie,
întemeierea sa", urmăreş­ Iorgovan, feciorul lui lîusuioc este redat cu fidelitate de A- veac. Dacă la bărbaţi, a- tii." a luat parte aproape din vatra satului întregul raeter d
te prezenţa Blajului în — „bogătaşul“ din Curticl Şi drian Pinten, iar răbdarea ceasla ne apare însoţită tot satul demonstrînd şi ritual al desfăşurării obi­ te de d
neostenită a argatului Şofron
Simina, fiica ţăranului sărac
.timp, începuturile sale. Nu Neacşu — pădurean din Zim­ este întruchipată convingător de o notă de sobrietate şi scenic coeziunea specifică ceiului. Prin ceea ce se ce. Vînt
la mode
exagerăm dacă afirmăm că bru, Idilă înfiripată şi conti­ »le Şcrban lonescu. distincţie — pantaloni albi comunităţii rurale în mo­ întâmplă în scenă, specta­ cari ten
Imaginea frumoasă a opera­
din textele aparţinând lui nuată peste un an la truda torului Doru Mltraii portreti­ ţesuţ' în casă, cămaşă de mentele importante din colul ne conduce într-un km/li d
şl sărbătoarea secerişului.
Timotei Cipariu, Samuil Conflictul dintre -cele două zează pictural, mai puţin aceeaşi culoare cusută cu viaţa omului. La început, univers mirific, dc o ine­ apoi dir
Tempera
Micu, Nicolae lorga ori categorii sociale — ireducti­ dramaturgie, subliniind valo­ negru în modele geome­ totul apare ca un „zvon", galabilă bogăţie spiri­ vor fi
rile etnografice ale costumu­
Blaga. oraşul de pe Tîr- bil în lumea satului româ­ lui şl decorului. Muzica mo­ trice peste care se aşează confirmat apoi de „chemă­ tuală, inedit şi frumuseţe. şl 14 g
nesc din (recut, cu legi sta­
maximo
nave se conturează ca o tornicite de veacuri — este dernă, prclucnnd teme folclo­ şerparul şi pieptarul de tori" care umblă din casă In final, totul sc estom­ grade,
rice (compozitor Cornel Ţă­
prezenţă reală care nu complicat de vraja frumoa­ ran u) reuşeşte în unele sec­ piele împodobite şi ele cu în casă pentru a invita pează. Doar amintirea mai mlncaţa.
exclude însă imediata ve­ sei pădurcncc care tulbură venţe să creeze acea stare de variate modele, la femei, lumea la rfuntă. Urmează dăinuie şi imaginea aşeză­
şl minţile argatului Şofron împodobirea steagului, în­ La nu
cinătate a miticului. In (slmbriaş la Busuioc). Dar incorJare psihică, de obse­ costumul este de-a drep­ rii: „Satu nost îi sat fru­ deveni
„Fîntîni ale dorurilor", al dacă pentru Şofron, Iubirea sie ce ar fi trebuit să Pla­ tul impresionant prin cu­ soţit de un adevărat ri­ mos/ Şade tot pe rîu în se va a
neze asupra întregului film.
doilea capitol, se eviden­ înseamnă „tărie“ şl-1 face în „Pădureanca" rămîne în săturile „eiupagului" şi tual în casa mirelui. în jos". în josul cetăţilor da­ dea plo
cele din urmă să se revolte
caracter
ţiază coordonatele spiri­ împotriva stâpîuulul, pentru cinematografia noastră un ale ,poalelor", ale piepta­ timp ce la casa socrului cice din Munţii Orăştiei, ţi te de
tualităţii locului, pentru Iorgovan, ea înseamnă „slă­ film de mare autenticitate, rului str-îns pe bust, dai’ mic se găteşte mireasa, pe apa Grădiştei. trlco. V
cu caractere putcrnicQ, rea­
ca, în capitolul „CLrnpia biciune“, disperare ce-1 va lizat în „stil clasic“. mai ales prin baticul alb. venirea certărilor cu ,,ză- in tensifi
duce la distrugere.
libertăţii" să intilnim un Debutează în „Pădureanca“ într-un anume fel legat pe logu" de la mire care sînt MINEL BODEA 00 km/1
Blaj deflnindu-se, In ra- ivţanuela Hârăbor, in rolul VERONICA PALADE cap, şi prin „ca'trinţoiul" purtaţi să cunoască gospo­