Page 54 - Drumul_socialismului_1987_05

*ag. 2 DRUMUL SOClALISMl

împliniri socialiste pe străvechi meleaguri hunedorene CAMPANA AGWCOU DE PRIMÀVÀRÀ

Urcă necontenit treptele devenirii
întreţinerea exemplară DUiMl
11,30 Tel
Ne oprim cu respect în lor s-au dat in folosinţă loare de simbol, de con­ lucrători ai pămintului, 11.35 Lui
Io fa unei plăci de marmu- o cantină modernă, club, tinuitate ; la Certej sînt crescători de animale ~ a culturilor • Km
.în
. ră aplicată pe sediul mi­ bază sportivă, şcoli, gră­ 703 elevi şi 160 de copii îşi fac satele în care tră­ Coi
nei Coranda-Certej. Citim diniţe, sursă de apă po­ în grădiniţe. Da, în grădi­ iesc tot mai frumoase. In Mu
1 loi
cuvintele încrustate aici de tabilă... niţe, că avem 5 - la Cer­ liecare se conturează nu­ {Urmare din pag. 1) două erau lucrările asu­ ♦ Teii
dalta m eşterului: „Din — In Certeju de Sus tej, Hondol, Vărmaga, No- clee de centre civice, în pra cărora era concentra­ ghli
1746 se cunoaşte docu­ prinde contur centrul ci­ jag, Săcărimb, iar şcoli în baza schiţelor de sistema­ pu, în frunte cu brigadie­ tă atenţia conducerii uni­ „M
mentar meteşugul mineri­ vic, intervenim. Deci, nu toate satele. Şi cămine cul­ tizare şi modernizare sta­ rul Axentc Neiconi, adu­ tăţii şi a mecanizatorilor : élu;
pis
tului în cîmpul minier Cer- greşim dacă spunem că turale, şi drumuri bune, bilite. Imbinind munca la na pietrele de pe solele erbicidarca puioasclor şi 12,10 nit
tej-Săcărimb". Deci, de Certeju de Sus are de pe multe, multe case noi... mină sau la prepararea cultivate cu cartofi. Mai rcbilonatul cartofilor. Pri­ cul
mu
peste 240 de ani. Docu­ acum atributele unui oraş... l-am dat dreptate pri- minereurilor cu cea a pă- amintim că în livadă me­ ma dintre ele, pe care 13.00 Ail:
mentar, pentru că mineri­ mîrrtului ei muncesc bine canizatorii Alexandru Brc- mecanizatorul Vistrian (PII
tul este o îndeletnicire cu­ şi cele peste 1 700 de jan II şi Viorel Viaiconi Muntean, asistat de Voi- 11.50 Bu
noscută aici de veacuri hectare de pâmint din ho­ arau între rîndurile de chiţa Martinovici, ingine­ ral
lor)
de istorie românească, con­ CERTEJU DE SUS tarul comunei, cresc a- pomi. rul şef al cooperativei, o 15.00 lue
semnată în cărţi şi însem­ proape 2 000 de bovine, au Avansaţi cu rcbilonatul executa în brigada Hobi- mu
nări de bravii şi eroicii un însemnat număr de oi, şi crbicidatul cartofilor ţa, se afla in prag de fi­ 19.00 Tel
ŢUI
19.15
noştri înaintaşi. - Spuneţi un adevăr, pe marului. Spusele lui sint porci, păsări. Prin munca sînt şi cooperatorii din nalizare. A doua, rebilo- poc
care o să-l argumentez. confirmate de realităţile
— Astăzi mina Coranda- lor îşi fac zi de zi viaţa Sîntămăria Orlea. Aici — natul I la cartofi, începu­ lor)
In comuna noastră există Certejului, localitate cu * Kpo
Certej dă economiei naţio­ tot mai îmbelşugată, dova­ preciza Ştefan Iovănescu, se de eurînd. Mai exact, epo
nale minereuri complexe. aproape 2 000 de înca­ alură de oraş şi ca struc­ dă fiind şi puterea lor de inginerul şef al unităţii mecanizatorul Vaier Oar- vol'
In ultimii ani, cu deose­ draţi in muncă, majorita­ tură economică şi pro­ cumpărare, de peste 31 — mecanizatorii Radu Tă- gă a încheiat lucrarea pe mei
bire după Congresul al tea la mină şi la prepa- blematică : industrie - mi­ milioane de lei in 1986. bîrcic şi Iordan Ceac au 15 ha. 19.35 (coi Cîn
IX-lea al partidului, mina raţie, bineînţeles ; o reţea nieră, de preparare, pros­ ...In întîmpinarea Con­ încheiat lucrările pe 70 Inginerul şef al C.A.P. * Om.
noastră, preparaţia, au comercială iormată din 22 pectare geologică -, agri­ ferinţei Naţionale a Parti­ ha din cele 85 ha planta­ Rîu Alb, Angela Dragoş, due
cunoscut dezvoltări masive, unităţi de desfacere şi cultură, transporturi, reţe­ dului Comunist Român şi te. De asemenea, sfecla care se afla în cîmp, cu Emi
ceea ce se reflectă şi în prestatoare de servicii; în le de învăţămlnt, comerţ, la Certej se munceşte cu furajeră a fost prăşită ma­ mecanizatorul V u m r Va- il)
Cou
creşterea însemnată a pro­ aproape toate casele mobi­ prestatoare de servicii şi elan revoluţionar, se ob­ nual pe 75 la sută din siu, la erbicidarca porum­ Edu
ducţiei — ne spunea ingi­ lă, aparate de radio, tele­ de ocrotire a sănătăţii, ţin succese tot mai lău­ suprafaţa cultivată, coope­ bului, preciza că lucrarea
nerul loan Birsan, directo­ vizoare; avem şi peste 100 poştă, telefoane, muzeu... dabile. Certeju de Sus, ratorii Ionel Creţu, Olivia s-a finalizat pe jumătate cuit
soei
rul minei. Concret, de la de autoturisme proprietate Oamenii harnici ai comu­ oamenii lui, suie neconte­ Sterian, Eleonora Radu; din suprafaţa cultivată, lui
începutul anului . şi pînă personală. Şi să mai re­ nei — majoritatea mineri, nit treptele împlinirilor... Vasile Dănescu şi Ionel iar la păioase, unde apli­ 20.15 nor. Fil i
acum am realizat supli­ ţineţi două cifre cu va- iar in timpul liber buni G. IGNAT Baboi detaşîndu-se prin ca "tratamentul chimic me­ 21.10 Divt
mentar o producţie marfă hărnicie şi calitatea lucru­ canizatorul loan IJobeanu, (col
în valoare de peste 13,6 lui. în contrast cu ei — lucrarea este aproape 21.50 Tel.
22.00 Inel
milioane lei. sublinia Cornel Mînja, gata. mul
— Este momentul să fa­ preşedintele unităţii — Bine se prezintă cu lu­
cem o paralelă — a in­ sînt şi unii cooperatori, crările de sezon şi coope­ lu:
tervenit tovarăşul Con­ ca Ghcorghc Opaiţ, Ana ratorii din Sălaşu de Jos. 20.00 Toi
stantin Cotar, secretarul Ardelean ş.a., care se la­ Aici s-a încheiat rcbilo­ 20,20 on,
ştiii
comitetului comunal de să cam mult îndemnaţi natul cartofilor pe toate 20.10 Tez
partid, primarul comu­ pînă să pună mîna pe cele 45 ha plantate. De a- (col
File
nei. O paralelă în­ sapă şi să iasă în cîmp la somenea, mecanizatorii Ni- „La
tre dezvoltarea industria­ praşilă. cuşor Niculescu şi Sorin lui"
lă, respectiv, a minei şi Mai remarcăm aici pre­ Niculescu au încheiat cr- 21.50 Teli
preparaţiei şi dezvoltarea ocuparea pentru redarea bicidarea întregii supra­ 22.00 mul Inel
socială, edilitară, gospo­ în circuitul arabil a noi feţe cultivate cu păioase
dărească a Certejului. Dez­ suprafeţe de teren. Astfel, şi porumb. A început şi SB
voltarea aceasta, survenită în brigada Ciopeia, prin praşila manuală pe solele
mai cu seamă de la Con­ desfiinţarea unei planta­ ocupate cu sfeclă furaje­
gresul al IX-lea încoace, a ţii de pomi neroditori, a ră şi rădăcinoasc.
făcut ca localitatea noas­ fost repusă în valoare, cul- Stadiul la zi al lucră­ DEVA
tră să nu mai semene cu tivîndu-sc eu porumb pen­ rilor îl facem împreună le (l’alr
cea de odinioară. Să vă tru siloz, o suprafaţă de cu llic Ştefănie, inginerul temporui
dau cîteva repere. Numai 3,5 hectare. Alte 1,2 hec­ şef al C.U.A.S.C. Haţeg : (Arta) ; J1
în ultimii 10 ani s-au con­ tare au fost cultivate cu rcbilonatul cartofilor s-a YanU°
(IVlOuoiTn
struit — pe baza schiţei plante furajere în incinte­ finalizat pe 350 ha din (Modern
de sistematizare — 10 blo­ le zootehnice, unde, faţă cele 453 ha prevăzute, pra­ verde (i
curi de locuinţe, cu peste de un trecut nu prea în­ şila manuală a sfeclei fu­ cus — t
tel); pi
300 de apartamente, un depărtat, - începe să se rajere pe 00 la sută din întoarcci
bloc cu 40 do garsoniere, vadă preocupare pentru suprafaţa cultivată, iar (Pnrîng)
cămine pentru nefamilişti bună, gospodărire şi or­ erbicidarea păioasclor pe Pana dc
lembrie)
cu peste 100 de locuri. Se conturează centrul civic al comunei Certeju dc Sus, format din blocuri mo­ dine. 1 800 ha din cele 2 139 iui ren); Ll
Pentru mineri şi lamiliile derne, elegante. La C.A.P. Rîu Bărbat, ocupate. contraat;
(Cultura.
Dom nişo
ccafărul)
Convergenţe Taberele de vară pentru Ce ne arată radiografia unei dezbateri vocarea
neruI);
cadru la
pe... linii animale — dotate (Urmare din pag. î) cursanţi, majoritatea şefi ţii productive. Enumăr ■ c); A
(îV
doar cîteva din e!e : nece­
de unităţi comerciale. Pro­
.
¿ANI:
paralele corespunzător, au fost luate o seamă de pagandistul are carnetul sitatea de a se lua legă­ sus i
tul ep
tura mai des cu furnizorii
cu evidenţa cursanţilor ţi­
măsuri pentru reducerea
BRAD:
consumurilor: se folosesc nut la zi, cu temele con­ cărbunelui din Valea Jiu­ ua roşie)
organizate temeinic! rialele deficitare, au fost Ionică Darie: A sur­ rii calităţii acestuia ; în­ riile
(Urmare din pag 1) înlocuitori pentru mate­ spectate. lui, în scopul îmbunătăţi­ Pan \V<
înlocuite motoarele supra­ prins plăcut faptul că cer­ tărirea disciplinei şi or­ O R A :
dana
tî?ve atît la G.S. Hunedoa­ (Urmare din pag. 1) La C.A.P. Cineiş am dimensionate, s-a introdus cul de la întreţinerea me­ dinii la locul de muncă, (Patria);
ra (aproape 17 000 tone), insuflarea aerului cald în canică a cocseriei, condus în exploatarea agregatelor, aur — ■
sSi şi la C.S.V. Călan (alte întîlnit o situaţie mai cubilou, perfecţionarea re­ bine de maistrul Ştefan precum şi a controlului efira);
17000 tone). în schimb, în Roatei, Şi aici tabăra este deosebită. întrucât pre­ ţetelor de fabricaţie, în­ Lobonţ, a realizat o dez­ asupra modului în care Ultimul
Ilill «
trimestrul al II-lea, pînă îngrădită, există saivan, ciza Nicoleta Cristescu, in­ tărirea controlului asupra batere practică, pornind se lucrează în fiecare IIAŢEG
acum, la Călan au fost ginerul şef al unităţii — calităţii producţiei, care de la ideile de principiu punct de lucru. toaro o
transportate suplimentar adăpători şi dependinţe păşunile se află aproape a determinat reducerea şi ajungînd la acţiunile Zcyedci Ştef: Şi cercul voi ut ia
Aventuri
1927 tone, iar Hunedoa­ pentru îngrijitori şi spaţiu de sediul brigăzii zooteh­ rebutului etc. concrete de la locul de de îa turnătoria de cilin­ grfl — s
ra este la plan. Restan­ de depozitare a laptelui. nice a cooperativei, ani­ Discuţia a relevat şi u- muncă. Mai important mi dri a avut o dezbatere LAN : T
ţele rai pot îi însă trecute Deşi peste noapte vacile malele nu sînt lăsate pe­ nclc rezerve ncvalorificatc se pare faptul că în dez­ reuşită, concretă, la obiect, de culţi
Toate pi
exclusiv în contul... iernii şi viţeii sînt împreună, ste noapte în cîmp, ci se încă în secţie. Au fost batere s-au făcut şi unele la care au participat nu r soc.
#
aspre. Şi noi am avut în­ păşunatul se face în par­ aduc în grajduri. Tot aici prezentate, apoi, princi­ propuneri, care au ridicat mai puţin do 10 cursanţi. roiul);
politistu
chideri frecvente de linii, cele diferite. palele idei ale temei ur­ valoarea activităţii cer­ Propagandistul a sintetizat LARI :
însă şi îa beneficiari s-a C.A.P. Boş are organi­ se face, seara şt dimineaţa, mătoare. cului. De pildă, unul din­ foarte bine şi cu claritate vocea a
întârziat cu descărcarea şî zate trei tabere de vară mulsul. Păşunatul a fost Georgeta Fedoranici: Am tre cursanţi a propus ca problemele principale ale rul).
asigurarea „goalelor". Aş în tot atîtea trunchiuri de organizat pe categorii de participat la cercul de la la intervenţiile operative temei, după care a pre­
dori să fac aici o propu­ păşune. Cea din păşunea animale, vacile cu lapte rnodelăria turnătoriei nr. să se realizeze o colabora­ zentat tema următoare, cu
nere i la combinatul din „Galbena", destinată va­ aflîndu-se în păşunea 2, unde propagandist este re mai strînsă cu cocsarii, bibliografia aferentă.
Călan să se studieze posi­ cilor cu lapte, este îngră­ „Codrişor—Poieni", viţeii tovarăşul Alexandru Ghi- a celor care lucrează la Constantin Purcilean :
bilitatea descărcării nave­ în „Poiana Frunzului", iar lea. Din 19 cursanţi au fost înlăturarea defecţiunilor, Am asistat la două dez­
tei în schimbul de noapte, dită şi are saivan aco­ animalele sterpe în alt prezenţi 14 şi au luat cu­ pentru a se cîştiga timp. bateri, la atelierul dc în­ l’entru
astfel îneît în timpul zilei perit şi adăpost pentru în­ vântul 3. Au fost bine re­ Alt tovarăş a propus să treţinere a turnătoriei nr. £1 SCllllT
să ne ocupăm numai de grijitori. Adăparea ani­ trup de păşune. In toate levate principalele idei ale fie luate măsuri pentru 2. "A fost o prezenţă bună ameliorr
v-a fi t
încărcare şi transport, malelor se face într-un aceste locuri există con­ temei, dovadă că s-a stu­ înlăturarea unei operaţii şi discuţii vii, antrenante. Vor efl
Cert este că la această pîrîu din apropiere. Lap­ diţii de adăpare a vitelor diat materialul bibliogra­ de încărcare-dcscărcare la Mai sînt de remarcat cî­ locale, i
dată dispunem dc condiţii tele se transportă zilnic la jgheaburi. fic. alimentarea bateriilor de teva lucruri: faptul că mă dc
propice refacerii stocurilor, lă sediul unităţii cu atela­ în finalul acestor rîn- Petru Mărilă: La E.G.C.L. cocsificare. .Altul a pro­ propagandiştii sînt pregă­ după-an
descărca
recuperării restanţelor din durl ţinem să subliniem am participat la cercul pus ca lucrătorii de la tiţi, sintetizează bine pro­ tul va t
primele trei luni ale a- jele. Viţelele de repro­ faptul că este absolut condus de propagandistul intervenţii să dispună de blemele de fond, discu­ dorat di
turllo n
nului .şi depăşirii sarci­ ducţie au fost comasate în Ghcorgbe Roşu, unde, din un set de piese de schimb ţiile au arătat că oamenii 13 gradi
nilor de plan. Dară spu­ păşunea „Vîrful Staici", necesar ca şefii de fermă, 33 dc cursanţi au fost la îndemână, pentru scur­ stăpânesc ideile, că gîn- mc intr
zootehnici
şi
brigadierii
nem că interesele furnizo­ unde doi îngrijitori supra­ prezenţi 29 şi au luat cu­ tarea timpului dc inter­ desc activ, în raport cu
La nn
rului şi beneficiarului sînt veghează 70 de animale. preşedinţii unităţilor să-.şi vin tul G. Propagandistul a venţie. De asemenea, ate­ cerinţele concrete ale pro­ general
convergente cu ale noastre, Există aici padoc îngră­ facă zilnic simţită pre­ ilustrat discuţia prin cî­ lierul de reparaţii să fie ducţiei, subliniindu-se şi tempora
tot convergenţe trebuie să dit, dur neacoperit, fintînă zenţa în locurile dc pă- teva planşe şi grafice, mai bine dotat, pentru a căile de acţiune, atît pen­ dea avi
no fie şi preocupările pen­ cu apă şi jgheaburi, a- şunat şi taberele de vară, ceea ce a stimulat dez­ se putea executa pe loc tru reducerea consumuri­ mal ale
Izolat. <
tru îmbunătăţirea continuă dăpost pentru îngrijitori. pentru a verifica cum se baterea. S-a realizat o unele piese de schimb. lor materiale, cît şi pen­ dină. V
tru creşterea productivi­
a activităţilor de pe dru­ La fel se prezintă lucru­ desfăşoară activitatea sub bună legătură a ideilor loan Retegan : Cercul do moderat
mul calcarului. Evoluţia cu activitatea practică, cocsari la care am parti­ tăţii muncii, în secţii şi locale r
50—70 k
actuală, a realizărilor ne rile şi în tabăra din pă­ toate aspectele şi a inter­ concretă. cipat a meţ-s binişor. Şi uzine. Cursanţii au pre­ Izolat
permite să fini optimişti, şunea Zlaşti, unde este veni prompt pentru curma­ Dinu Puşcaş : La comerţ, aici am întîlnit idei şi zentat şi unele propuneri coală.
încrezători în forţele noas­ cantonat tineretul bovin rea oricăror neajunsuri ce în cercul propagandistului propuneri menite să ducă care trebuie puse în prac­
tre. între G 12 luni. se ivesc. Delia Stanciu au lipsit 7 la perfecţionarea activită­ tică.