Page 55 - Drumul_socialismului_1987_05

! NR. 9 174 9 DUMINICĂ, 17 MAI 19á7 Pan. 3

Presa transilvăneană din secolul al XIX-lea despre „Luna culturii cinematografice
• La Hunedoara a luat
MZIUNE fiinţă o nouă cooperati­
dobindirea independenţei de stat a României lamedor ene“ vă de producţie meşteşu­
V, 17 MAI gărească. Se numeşte |
• Evocare istorică. La „Măreţe zile de glorii, de „Metalica“ şi aşa după i
Pe orizonturile deschise Pe toată durata războiu­ torare, cultivînd sentimen­ Institutul de mine din iupte şi izbinzi” a evi­
copiilor : cum o arată numele va V
c re-,"’ Vpat a de evenimentele Istorice lui de neatârnare şi după tul unităţii de neam. In Petroşani a avut Ioc o denţiat marile izbinzi ob­ fi profilată pe lucrări
iborarţ» 4 ‘ cu din anii 1848 şi 1859 se încheierea lui, presa din numărul din mai 1878, caldă evocare pe tema ţinute de poporul român din metal, atît pentru
1 judeţean înscrie şi izbînda din 1877. Transilvania s-a integrat „Familia" mai stăruia, prin „Independenţa de stat a
al Organiza- în anii socialismului, cu populaţie cit şi in coo­
nierllor Interesul manifestat de evenimentului, făeîndu-şi articolele sale, asupra ur­ României — visul secular precădere în perioada des­ perare cu industria repu­
otcca do presa vremii faţă de bi­ un rost din a difuza cre­ mărilor războiului de in­ al poporului român”. Des­ chisă de Congresul al IX- blicană. Drum bun în
i (color) : ruinţele purtate de români zurile naţionale ale epocii. dependenţă : „Armato ro­ pre evenimentul de la a lea al partidului, izbinzi
marc lio- activitate, „Metalica" ! ®
Ultimul e- la Plevna, Smîrdan sau la Un articol apărut la sîîr- mână şi-a câştigat in răz­ cărui înfăptuire se împli­ clădite pe un bogat şi Pentru recuperarea fon- ţ,
Griviţa, a rămas mărturie şitul anului 1877, în „Te­ boiul actual un nume ne­ nesc 110 ani au vorbit glorios trecut istoric. Au tei din componenţa unor ||
nunn cînto- peste timp prin articolele legraful român“, asigura profesorii Cornelia Stă-
roniâncsc ~ muritor şi astfel a .făcut vorbit profesorii Steluţa subansamble energetice ii
populară care aduceau mereu ştiri de finalitatea şi rezonan­ naţiunii româno onoarea nescu, preşedintele comi­ Rădoni, directorul casei scoase din uz, la atelie- |i
duminical pentru toţi aceia caic ţa evenimentului. „La nepieritoare". tetului municipal de cul­ de cultură, Octavian Popa, rul de construcţii-maşîni
color) urmăreau cu atenţie lup­ Plevna, la Rahova românii tură şi educaţie socialistă
mit pe lito- Nu se poate eluda nici Olivia Miclăuş, secretai al I.R.E. Deva se afla în
reportaj (co­ tele de la Dunăre. Osta­ au dovedit că sint ade­ marea contribuţie a presei şi Mircoa Baron. A fost al Comitetului orăşenesc stadiu avansat de asimi­
şilor cu sabia lc-au stat văraţi urmaşi ai străbu­ prezentat în premieră fes­ al U.T.C. lare un dispozitiv pentru
tí a progra- alături, deopotrivă, căr­ nilor lor, că ştiu să apere transilvănene de atunci, tivă filmul „Glasuri din spart cape din fontă. •
la tipărirea poeziilor tu­
îal turarii cur condeiul, pen­ o cauză... anul 1877 a dat turor acelora care şi-au războiul de independenţă". • Simpozion. în cadru) La parterul noului bloc
ea azi —- E- tru a nu scăpa nici o fap­ Europei un nou popor". transpus în versuri, gîndul Săptămînii * cultural-edu­ nr. 43, de pe bulevardul
auşescu (co­ tă neconsemnată din lun­ De asemenea, revista „Fa­ •bun purtat ostaşilor caie • Cincmedalion. „Co­ cative „Sintem urmaşi de Victoriei, din oraşul Vul­
gul şir de lupte pînă la milia", avîndu-1 în fruntea
lic glorii — au luptat şi au obţinut munistul — militant revo­ vrednici luptători", la can, constructorii au
le lapte re- dobindirea independenţei. ci pe losif Vulcan, publi­ luţionar, model al noii Băiţa s-a desfăşurat sim­ predat beneficiarilor spa­
are. Docu- Coloanele revistelor şi că articole privitoare la independenţa României. personalităţi umane" a ţii comerciale în supra­
ziarelor din Transilvania pregătirile armatei româ­ Conştiinţa permanentei vie­ pozionul „P.C.R. — conti­
i României fost genericul cinemeda- nuatorul celor mai valo­ faţă de 735 mp. In a- |
timpului erau pline de ne, la starea de spirit a ţuiri româneşti în vatra lionului găzduit de cine­
ţării con- elogii la adresa bravilor maselor, la cucerirea re­ obirşiei sale a fost pece­ roase tradiţii dc luptă re­ ceste zile, I.C.S. Mixtă *
ilui iubit ostaşi români care treceau dutelor otomane. Aceste tluită încă o dată prin a~ matograful „Patria" din voluţionară ale poporului Vulcan urmează să facă «
c realizată cest război, al câştigării Orăştie. Au prezentat nostru". La realizarea intlmlzările de rigoare şl, ţ
iborare cu prin foc şi sabie pentru articole nu aveau doar un comunicări profesorii An­ simpozionului au contri­ în curînd, să primească “
[ Culturii şi n-şi cuceri drepturile de­ caracter informativ, ci cu neatirnării naţionale, îm­
i Socialiste pline asupra pămînlului simţire patriotică se a- părtăşită, de la un hotar gola Curteanu. Domnica buit Eugenia Bogdan, se­ primii cumpărători • îm­
omitetul de Livescu şi sculptorul cretar adjunct cu proble­ preună, artificierii Petru
şi educaţie lor. dresau cititorilor, streeu- la altul al teritoriului ro­ Nicolae Adam. în conti­ me dc propagandă al co­ Suciu şi Glieorghe Ma­
î al judeţu- „Gazeta Transilvaniei", rîndu-le in ginc! şi-n su­ mânesc. nuare, a rulat f i l m u l „Omul mitetului rian, de la Mina Vorţa,
j sub oblăduirea prestigio­ flet încrederea în victorie, comunal de
tist ic : „O- caro ne trebuie”. partid şi profesorii Elena au împlinit sîmbătă, 16 ţ
I Normau“ sului cărturar George Ba- îndomnîndu-i la. întraju­ Prof. MARIA BASARAB Miheţ, Elena Dobra. Ve­ mai a.c., mai bine de oi
nent ritmic riţiu, publica articole în­ jumătate de secol de »
cărcate de sentimente de « Simpozion. Organizat ronica Picioruşi din partea
al la cinematograful „Dacia" întreprinderii cinemato­ activitate in subteran, în ^
ea progra- dragoste clar şi’ de datorie din Haţeg, simpozionul grafice judeţene. această importantă mun- |
faţă de cerinţele majore
ale românilor. Astfel, un
l«S MAI
articol apărut intr-unui
al din numerele acestei re­ de Consiliul comunal de E 0 If A N
leiinico- viste (mai 1877) făcea apel educaţie politică şi cul­
(color) tură socialistă Blăjeni.
folcloric „la toţ' aceia in al căror
piept bale o fierbinte ini­ Ultima zi a reunit în
se mă de român... pentru a- satul Cr-iş, intr-un splen­ că, pentru realizarea
ntiu pu­ did decor natural, un producţiei do minereu. Şi
isodul 3 jutoraroa fraţilor din
al România răniţi in război“. e Concurs: „Mărturii mare număr de localnici tot ieri, colegii de mun­
ea progra Aceeaşi revistă (iunie 1877) ale lupte'i poporului nos­ şi oaspeţi veniţi din în­ că i-au felicitat şi le-au
nu uită să spună că toţi tru pentru independenţă treaga zonă a Ţării Mo­ urat ani mulţi in deplină
românii urmăresc ţelul co­ a fos,t tema concursu­ ţilor. sănătate, cu pruejul ie­
mun, de a fi liberi : „Cau­ lui organizat de prof. Un moment emoţionant şirii la 'pensie. Ne ală­ V
za ostaşului român e' cau­ Gbeorghiţa Pocnar şi l-a constituit acţiunea „La turăm, cu p'ăcere, aces­
za generală română. Vic­ prof. Voicbiţa Bota, la navetişti acasă" iniţiată tor felicitări • Di:» Brad,
toria lui e a întregii na­ care au participat opt de întreprinderea minie­ mai. mulţi cetăţeni ne
iui de noap- ţiuni". echipaje de ia Şcoala ge­ sesizează că au preaat
Despârţlre ră Barza. Cu acest pri­ de un an, chiar doi,
seriile i-iJ nerală Certcju de. Sus. lej, reprezentanţi ai con­
JNEDOARA: . Buna pregătire şi cu­ ducerii minei, comitetului ceasuri de mină pentru
periile I-U noaştere a istoriei patriei de partid, şi sindicat au a fi reparate ceasornica­
; rin teu Mărturisiri rului Liviu Bod'ştean, din
15) . Gheaţa a făcut din întrecere o înmînat diplome şi scri­
ra) , Sparta - lecţie educativă pentru sori de felicitare celor localitate. Numai că a-
2 1-1 i (Cas- toţi participanţii, locu­ mai'harnici dintre locui­ cest meşter nu-şi face
.Ş ANI: Rc- Simfonia vieţii • corect datoria : în locul
lui Surcour Cine dă cel dinţii to- rile fruntaşe fiind ocu­ torii comunei, oameni ai
1
Atenţie la pate de echipajele cla­ muncii la I.M. Barza. A ceasurilor reparate îşi
nur (7 No- nul la marea şi nesfirşita * selor a VIII-a A, a urmat un spectacol ar­ „serveşte" clientela cu
ccenii (Uni- simfonie a vieţii ? El ! * nedorite justificări şi a-
ii: Imperiul Copilul ! Adică noi, oa- | VI-a A şi a V-a A. Con- tistic prezentat de ta­ mînări. Pînă cind ? •
- seriile 1-1J . cursul s-a înscris in şirul raf, solişti vocali şi
VULCAN : menii. Doar toţi am fost manifestărilor din săp- instrumentişti ai Casei „Eu puteam să nu rein­
c
Aurica (Lu- copii, toţi am plîns întiia , tămîna cultural-educativă dc cultură Brad, grupul tru în posesia baniloy
>NEA : rro- oară. Dar plînsul acela pierduţi (185 lei) pentru
[onului (MI­ dinţii nu-i plîns, e o che- „Străveche vatră mine­ vocal do la Mihăileni,
RI LA : Stop . .. « rească" organizată de taraful, soliştii, formaţia că doi băieţandri voiau
iă (Muncito- mare a vieţii, un anunţ consiliul comunal de c- de dansuri populare mix­ să şi-i însuşească. M-au
)AS ' Dar- că am sosit, o veste că * ajutat insă Veronica Sa-
to^ U- viaţa curge în nesfîrşitul * ducaţic politică şi cul­ te şi căluşerii din Bu-
aate ^inzele tură socialistă. curcşci, taraful, soliştii, giu şi Maria Ungur, de
J • Secre- undelor ei. E o simfonie I • „La izvorul Crişului“. dansurile populare, tulni- la unitatea comercială
(Ketezat); pe care n-a compus-o • nr. 83 Deva. care au
dorea (Stea- I încă nimeni niciodată. I S-a încheiat ediţia a cărcsele de pe raza co­
'RABAUZA : IX-a a Săptămînii cul­ munei Blăjeni. în recital văzut cînd i-am pierdut
>v\sk i — se- • Dar el, copilul, o ştie. « tural-educative „La izvo­ — Mariana Angliei şi - ne-a scris luliana Stan-
(Minerul); I Şi o ciută. O destăinuia | Arhitectură noua in vechiul oraş 1.5 rari. ciu, pensionară din De­
r K : van- • lumii întregi, lumii în rul Crişului". organizată Drăgan Muntermu.
serillo I-ir a va. Aduc mulţumiri şi
mă lorii de care a sosit doar de-o t cuvinte do stimă celor
2 I-Ii (Fla- clipă. Şi cîte inimi bu- # două lucrătoare comer­
)ACIU-BAl : cură tonul pe care-l dă Se ştie bine ce se in- mai treacă şi pe la ca­ ciale" • Despre strada
-*n din Guri el simfoniei vieţii, aces-
1
d<\ cultură); timplă cu şoarecii cind Cînd pisica nu-i acasă... sierie. Cînd şi-a amintit, Rotarilor, din Hunedoa­
de sârbă- tei melodii cîntate pe * pisica nu-i acasă. Prin a fost prea tirziu. ra, se spune că ar fi
ioştea $i re­ vioara nestinsei trăiri c- I extrapolare, de această cea mal lungă din muni­
ia); BRAZT* meneşti... • localitate, de unde s-au timpul operaţiei a lost Unii „şoricei" obişnuiesc
Marea Nea* dată vă vom lace cunoş­ să roadă sirniă, lemn şi cipiu. Conducătorii auto
» MI; CA- Trecerea timpului... ^ tinţă cu altfel de „şoricei", „lipit" de el o scamă de ■prins in llagrant delict. alte asemenea obiecte afirmă, cu certitudine, că
lorca (Casa anume acei indivizi care obiecte şi o sumă de A încercat să facă pe teri. Altfel nu~ sa explică este şi cea mai acci­
SI.MERI A : Spunem adeseori „să ) bani. Cuni " plăcea şi „şoricelul" nevinovat şi dentată. în zona Hăş-
' sus — seria treacă timpul". Ocre de dau năvală in casa omu­ comerţul, cu banii a cum­ Augustin Moldovan din de ce Gheorghe Vladislav
epavei (Mu- a lui cînd acesta nu este şi Ana Kamitrek din Jicţ, dat, asfaltul este pig­
A : Super- ce să treacă ? Cum să j acasă, pătrund în maga­ părat unele mărfuri de la Lupenl. Neavind nici o mentat.. cu gropi, care,
mina): GTIE- treacă ? Nu trece o dată 9 turişti străini pentru a lace ocupaţie, a debutat in au „agonisit", de la I.M. practic nu pot fi evi­
aprun'.Pîăim cu noi ? Te uiţi, de pil- j zine sau depozite de pio- speculă cu ele, in timp ziua dc 3 mai a.c. cînd Petrila, plasă de sîrn ă in
cală (Mine- duse şl lură tot ce le tate. Totuşi, această „per­
dă, la un copac mare, ce-şi desfăcuse taraba, a „vizitat" o locuinţă din valoare de 3 000 lei, iar formanţă" au reuşit-o
falnic. Să zicem, la un * cade la mină. Unul din afacerea i-a fost stopată. oraş. Prin spargere a in­ şolerul Gheorghe Stan de pînă acum drumarii... •
stejar. Lingă el un stejă- * ei este şl Marko Pali. A- La fel, Dominic Vas, trat înăuntru, de unde a la I.G.C.L. Hunedoara n-a Am fost de curînd pe
rel firav. Abia o mlădi- • vea meserie bună — mi­ pînă la 25 de ani nu se ieşit cu ce-i lipsea la in- putut părăsi cantonul sil­ mai multe artere de cir­
ner la brigada i baraj a
ţă. Priveşte sfios spre I A.C.H. Riu Mare-Retezăt. vic din Hăşdal pînă n-a culaţie ale judeţului. Mai
cer. Stejarul cel mare ¡1 I Timpul liber şi-l petrecea „ ciupit" lemne de foc in cu seamă pe cele pe
ocroteşte. Poate n-are să • F O I L E T O N valoare de 1 500 lei. De la care sezonul lurlstic esti­
: Vremea .va apuce vremea cînd mlă- | insă cotrobăind prin lo­ val le solicită în mod
are şi se va cuinţele unor lucrători de făină, o ştim cu toţii, spe­
ptat. Cerul diţa de stejărel va fi cia rozătoarelor nu se dă deosebit. Majoritatea sînt
c
>rar norps. stejar, dar de dragul lui j pe şantier. Astfel a reali­ bucura în Uiicani decit de ventar — un ceas de mină in lături. Conlirmarea a frumoase, primenite. U-
precipitaţii i se bucură ramurile. zat „performanţa" ■ de a faima de o li... recidivist. şi 3 100 lei. La scurt nele au stat însă mai
dos sub for­ pătrunde prin spargere in Ca să-şi etaleze „calită­ timp insă, spre ghinionul tăcut-o şi Nicolae Stoian,
jă, îndeosebi Unele imbătrînesc, uscă- . cinci locuinţe, de unde a recidivist, care lucra la puţin în atenţia factori­
însoţite de turile se adună. Timpul ţile" dobindite, prolitind lui, ceasul s-a oprit (!). Ca lor responsabili. Exemple?
ccţrice. Vîn- trece. Şi doore. Stejărelul * „ros“ diferite obiecte, cau­ de neatenţia vinzătoarelor, el a păţil-o şi Iulian Mun­ secţia de panilicaţie din Pe raza comunei Şoimuş,
slab la »mo­ zind un prejudiciu de circa a comis un furt d'intr-un tean, din Călan, care s-a Petroşani. El a fost prins
ţi. Tenie ~fa- îl întreabă pe stejarul I 14 000 lei. Drept răsplată, pe marginea şoselei, ve­
e între « şi cel mare : „De ce nu * magazin alimentar din lo­ dus să „opereze" în co­ în „cursă" in timp ce getaţia răzleaţă nu este
cele maxi- râmînem noi amindoi în I acum se află intr-o locu­ calitate. A ieşit cu bine muna Băcia. Urmele l-au sustrăgea făină dintr-un curăţată; de la Deva la
şi 23 grade. pădurea osta necuprin- • inţă cu pază bună. din magazin, dar apoi a fost luate insă cu prompti­ vagon staţionat, care era Brad parcările îşi mai
vreme în să ? Să fim falnici şi | O soartă mai acătării lost condus Io un loc cu tudine. destinat acestei unităţi. aşteaptă gospodarii; har­
labilă, cer nemuritori ?" „Pentru că « n-a avut nici Tudor Ma­ pază sigură. Se spune că Cu luminarea căuta pri­ Pentru a stirpi mai efi­ ta comunei Baio de Crîş
ros. Vor că- roata vremii nu se o- | nea, din Sirbi — llia. Pînă cient asemenea rozători,
de ploaie, „cine se aseamănă, se adu­ cină şi Marta Samu, care — la fel; ca şi cea a
tiupă-amiază. preşte. Tu vei fi steja- la 25 de ani n-a reuşit să nă". Ca dovadă, suferind tot dorea să-şi demonstreze este bine să „ciulim" per­ Crişciorului. in multe lo­
s
[ii de grin- rul falnic. Să nu uiţi să | se încadreze într-o activi­ de mania spargerii, Andrei din nou vocaţia de... reci- manent ochii şi urechile, curi se află şi materiale
va sufla să le întindem capcane
intensificări aduci după tine stejari ^ tate utilă. Cum ii plăcea Cimpean, lost mecanic la divistă. Neliind tratată cu de construcţie, nisip,
teze pînă la şi stejari. Tot mai fal- . traiul pe picior mare, in­ I.M. Dîlja, a „încercat“ atenţia cuvenită, a intrat acolo unde şi cind ei nici griblură, în neorinduială.
din ' sud. nici". Trecerea timpu­ tr-o noapte de la începu­ rezistenţa Încuietorilor şi la magazinul „Palia" din nu visează. Şi sezonul turistic a în­
,*a semnala lui doare, dar... tul acestei luni a dat lo­ vigilenţei. pazei de la un Orăştie şi a plecat cu un ceput.
GH. I. NEGREA 1 vitura la un magazin din magazin din Petroşani. In impermeabil, ,,uitind" să T. DOBRICEANU
i