Page 57 - Drumul_socialismului_1987_05
P. 57
CAMPANIA agricola de primăvara
Toate forţele umane şi mecanice - antrenate
zilnic la întreţinerea culturilor!
întreţinerea culturilor Sofia Puiţ, Doina Znsloţi mare lucrărilor de între
prăsitoare - — importantă şi Lucia Puiţ, din brigada ţinere a culturii amintite.
lucrare de sezon — impu Veţel, Maria Popa, Pă- S-a început mai întîi cu
ne, în aceste zile, în toa truţa Baicu, Elisabeta Pie praşila I mecanică, pe
te unităţile agricole o ma sa, din ' brigada Harepeia, care Dumitru Andreucă o
re mobilizare de forţe u- Petru Gaşpar şi Abel executa ieri pe ultimele
mane şi mijloace mecanice Mureşnn, din Bretelin. Ca hectare din cele 40 cul
in cîmp. Mai ales după urmare a hărniciei dove tivate. In acelaşi timp s-a
ploile căzute, care au fa dite de toţi, la Veţel s-a trecut la efectuarea pra
vorizat dezvoltarea buruie încheiat prima praşilă şilei manuale. In solele
nilor, este necesar să se manuală pe întreaga su cultivate cu sfeclă de
treacă neîntîrziat la exe prafaţă cultivată cu sfeclă zahăr puteau fi văzuţi ieri,
cutarea praşilelor mecani de zahăr şi furajeră. ca de altfel şi în celelalte
ce şi manuale, ştiut fiind Bine se prezintă lucru zile ale săptămînii trecu
că de realizarea la timp rile şi la rebilonatul carto te, numeroşi cooperatori
.şi de calitate a acestor filor, lucrare pe care me cu sapele, Ia muncă. Bri
lucrări depinde in mare canizatorul Lucian Boba- gadierul Iulian Păcurar
măsură producţiile obţi fu a finalizat-o pe toate era deosebit de exigent în
nute în toamnă. cele 25 de ha ocupate cu ce priveşte calitatea lucru
Acest deziderat sc pare această cultură. Cu cîtva lui, iar Avram Oprişa,
că a fost bine înţeles la timp în urmă a început preşedintele unităţii, era
C.A.P. Veţel unde în toa prima praşilă mecanică Ia mulţumit atît de hărnicia
te zilele săptămînii trecu porumb. Mecanizatorul oamenilor cit şi de modul
te am văzut o bună mo Petru Matei, cel care este responsabil în care înţeleff
bilizare a cooperatorilor şi antrenat la lucrarea res să-şi facă datoria.
mecanizatorilor la munca pectivă, a muncit, ieri, După ce a încheiat de
Veşti îmbucurătoare de pe căile în cîmp. Dintre zecile de pînă după-nmiază tîrziu, recoltat secara masă verde
obţinîrtd avansuri substan
cetăţeni ai comunei care
de pe o tarla de 22 ha,
au participat la efectua ţiale, în condiţiile efec mecanizatorul Nicolae Lu»
rea praşilei manuale la
ferate uzinale (V) sfecla de zahăr şi cea fu tuării unei lucrări dc cea puţ a trecut la rebilona
cartofilor.
tul
mai bună calitate.
Ieri
se
rajeră, preşedintele unită La C.A.P. Deva, unitate nila la datorie, calitatea
ţii, ionel Pintea, evidenţia care obţine an de an pro
Odată ajuns in .Staţia calcar se folosesc peste fiecare dintre secţiile be pentru promptitudinea şi ducţii bogate de sfeclă de MIRCEA LEPĂDATU
C.F.R. nr. 1 Peştiş, calca 80 de vagoane de tip neficiare — remarca ing. calitatea lucrului pe coo zahăr, se acordă, cum
rul intră... pc mîinile ce „FALSS", cu viteză spori Sevastian Popescu. Nave peratorii Romului Popa. este şi firesc. o atenţie {Continuare în pag. a i-a)
lor ce muncesc în cadrul tă de descărcare. Aceasta telor sosite în Staţia C.F.R.
Uzinei nr. 7 — transpor face. ca apelurile pentru nr. 1 Peştiş li se fac ra I
turi din Combinatul side vagoane C.F.R. să fie re pid recepţia şi repartiza
rurgic Hunedoara. Atribu duse simţitor şi, implicit, rea. Pregătirea din timp
ţiile lucrătorilor de la căi cazurile de descompletare a fronturilor de descăr
le ferate uzinale sînt mul a navetelor sînt mai rare care reduce simţitor tim
tiple şi cu implicaţii ho- decît în urmă cu cinci- pul efectiv de manevră şi
tărîtoare asupra asigurării şase luni. transport pe liniile ferate
unui regim optim de apro . „Şi mai rare sînt cazurile uzinale".
vizionare cu calcar a sec în care să fie „ştirbit" Preocupări pentru spori
ţiilor beneficiare — oţelă- parcul respectiv de va rea şi mai accentuată a
riile Siemens-Mattin nr. goane — afirma ing. operativităţii în activitatea
1 şi 2, cele două fabrici Gheorghe Clheoară. Aceas de descărcare există la
de aglomerare, furnalele ta, în primul rînd datorită C.S. Hunedoara. Este cu
nr. 6 şi 7, fabrica de var. priceperii şi vredniciei noscut faptul că deversa
Discuţiile purtate recent meseriaşilor. din atelierul rea calcarului din vagoa
cu ing. Sevastian Popescu de reparat vagoane, între nele tip „FALSS" se face
şi ing. Gbeorghe Gheoa- care se evidenţiază ing. prin acţionare pneumati
ră — directorul uzinei nr. Valerian Angliei, maistrul că, folosindu-se aerul com
7 şi, respectiv, şeful sec Ioachim Ciorbea, munci primat produs chiar de
ţiei vagoane — au relevat torii din echipele condu locomotivă. Un studiu al
o seamă de aspecte noi, se de Adam Sorban, loan specialiştilor din combinat
pozitive, privind soluţio Merian, Teodor Onea ş.a."., a relevat însă posibilita
narea multora dintre pro Repartizarea pc sorti tea reducerii consumului
blemele c a i c grevau, pînă mente şi fronturi de des de combustibil şi a tim
nu demult, buna funcţio cărcare, descompunerea şi pului de imobilizare a lo
nalitate a ansamblului dc recompunerea navetelor au comotivelor, prin dotarea,
activităţi ce se desfăşoară cîştigat mult în operati intr-un viitor apropiat, a
pe drumul calcarului. vitate, mai cu scamă în- fiecărui front de descăr
Completarea parcului de cepînd din luna aprilie care cu instalaţii proprii
vagoane speciale este una a.c. „Acest fapt se dato dc aer comprimat.
dintre veştile îmbucură rează, în principal, strîn-
toare aflate de la cei doi- soi conlucrări dintre ser MARIN NEGOITĂ, A.E.S.C. Sîntandrei. ( uliu ra de ceapă a răsărit şi se dezvoltă frumos şi pe terenu
interlocutori. La această viciile C.T.C--laboratoare, MIRCEA DIACONU rile fermei 8 lSăcia. Pentru păstrarea condiţiilor optime de dezvoltare, lucrătorii di» c-
cliipa condusă de Mariana Muntean execută lucrările de întreţinere.
dată, în alcătuirea celor pregătirea şi urmărirea foto NICOLAE GHEORGHIU
trei navete zilnice pentru producţiei, uzina nr. 7 şi (Continuare in pag. a 2-a)
LA COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA
¡N ZIARUL DE AZI :
Obiectivul prioritar al geologilor: predarea cit mai
0 valoroasă premieră
repede pentru valorificare a resurselor minerale electrotehnică
De mai mult timp, pe tre sînt grupate practic în port hotărîtor la rezolva De curînd. laminorul se execute cu motorul
dealurile Vorţei şi ale două centre : pîrîul Băii rea problemelor ivite la bluming de 1 000 mm de propriu, alimentat nor
satelor aparţinătoare a- şi Valea Heiuşului. Aici fronturi îl au, totodată, la Combinatul siderurgic mal, cu valori ale ten
cestei comune şi-au făcut executăm lucrări de cer maiştrii mecanici Gheor Hunedoara a intrat în siunii de alimentare a
apariţia oameni cu sar cetare prin galerii direc ghe Roman, Vintilă Stan- reparaţii mijlocii. Cu a- rotorului şi a curentu
cini precise, deosebit de ţionale şi breşe. Rezulta cu (de la puţul de ex cest prilej s-a constatat lui de excitaţie astfel
importante : să prospecte tele obţinute de echipele plorare nr. 2), cît şi lu că trebuia rectificat şi incit să se realizeze o
ze şi să exploreze perime de mineri sînt bune. Re crătorii electromecanici colectorul motorului re turaţie optimă. S-a sta
trul pentru a pune în evi sursele de minereuri puse conduşi de maistrul Iulius versibil de 4 700 kW care bilit ca turaţia să nu
denţă resursele minerale în evidenţă sînt sărace în Popa, secretarul organiza acţionează caja degrosi- fie mai mare de 15 ture
existente. Ei sînt consti conţinuturi utile. însă, aşa ţiei de bază a grupei Vor soare. Gradul înalt de pe minut şi o viteză de
tuiţi într-o grupă care cum sublinia în repetate ţa. Obiectivul de zi cu dificultate în executarea 2 metri pe secundă, ten
aparţine de Brigada geo rânduri secretarul general zi al întregului colectiv îl unei astfel de operaţii siunea de alimentare a
logică complexă Veţel a reprezintă îndeplinirea rit constă în rotirea moto rotorului — de 150 volţi,
I.P.E.G. Deva. mică a sarcinilor fizice de rului în vederea recti iar curentul de excitaţie
Prin mijloace specifice PATRIEI - plan în cele mai bune ficării. — la jumătate din va
muncii geologilor — puţuri MATERII PRIME condiţiuni. în mod obişnuit, pro loarea nominală. Valoa
de explorare şi cerceta Am stat de vorbă şl cu blema se soluţiona pe rea redusă a curentului
re, galerii, suitori, şanţuri cîţiva dintre cei care două căi : fie că se fo de excitaţie era necesară
ş.a. —, în decursul anilor, „taie" în subpămînturile losea un motor opus, deci pentru a nu se folosi
aceşti harnici lucrători au al partidului, tovarăşul Vorţei căi spre nesfârşi aflat în apropiere, fie nici un fel de ventilaţie
reuşit să deschidă „dru Nicolae Ceauşescu, ele sînt tele bogăţii. Unul dintre că se monta o instalaţie care să evite încălzirea
muri” subterane spre pre •foarte importante pentru aceşti oameni se numeşte specială de acţionare, excesivă a polilor prin
ţioasele resurse minerale economia naţională şi de Valentin Pitmalinschi. Are constînd dintr-un motor cipali de excitaţie. Mun
ascunse aici, indicînd în aceea trebuie predate cit auxiliar cu turaţie regla ca de coordonare a lu
acelaşi timp cu exactita mai repede pentru valori o vechime în minerit de bilă în anumite limite, crărilor. a fost încre
peste 20 de ani. Este un
te minerilor — respectiv ficare. bun organizator al locu reductor de turaţie, sur dinţată maistrului prin
beneficiarului, Cariera Activitatea de producţie lui de muncă, un şef de să de alimentare ş.a. cipal specialist bobina
minieră Veţel—Mintia — a grupei este coordonată echipă apreciat de con Prima cale era exclusă, tor Valean Popa.
cit de bogate în metal sînt cu răspundere de ing. întrucît nu exista motor Cuţitul de rectificare,
aceste rezerve de mine Constantin Ionel Ster, ad ducerea brigăzii şi de or opus, iar cea de a doua cu plăcuţă din metal
reuri. junct şef de brigadă, a- tacii cu care lucrează. este costisitoare şi de dur, a trebuit să fie
X.M.c. Deva, secţia tu flat zi de zi alături de Nc-a spus: „Ne ocupăm durată. aşezat exact în axa neu
nuri Pronie. La maşina Ing. Nicolae Mihuţi, şe mineri, da geologii Radu acum de săparea unui sui
de armat transversală, ful grupei Vorţa, ne-a Specialiştii secţiei elec tră electric a rotorului,
maşinistul Ioan Matiey spus: Cernea, Vaier Muntean şi tor. Lună de lună ne-arn trice a combinatului au pentru a se reduce Ia
efectuează una dintre o- Sorin Crişan, de maiştrii adoptat însă o soluţie minimum eventualele
1
peraţiunile de bază pen — Avem o zonă întinsă şefi de schimb Adrian LIVIU BRAICA
tru obţinerea tuburilor. de activitate. în momentul Trif, Vasile Precup, Gri- originală şi curajoasă,
anume ca rectificarea să
de faţă, cercetările noas gore Sămărltean. Un a- (Continuare in pag. a 2-a) (Continuare in pag. a 2-a)
