Page 62 - Drumul_socialismului_1987_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Răspundere deplină pentru înfăptuirea Fiecare localitate, unitate, loc de muncă —

propunerilor comuniştilor BINE GOSPODĂRITE, ORDONATE ŞI CURATE
20,00 Telcjll
Ce vizează, In principal, competenţe, termene pre­ punerea viza o mai in­ Incintele unităţilor agricole — 20,20 Viaţa
20,35 Arcad
propunerile comuniştilor cise si o urmărire organi­ tensă acţiune de refolo- t re m
si cum acţionează organi­ zată, atentă, pînu la fina­ sire şi înlocuire a lor cu oglindă a spiritului de bun gospodar * Ver
Tribui
zaţia de partid . pentru lizare. Despre felul în ca­ cele recondiţionate, în 20.50 Ceauş*
materializarea lor ? Ne-a re s-a muncit şi stadiul în special a gurilor de vînt + Să
răspuns recent la aceste căre se află înfăptuirea construite din cupru şi O vorbă înţeleaptă spu­ dacă o parte din aceasta ca în toate unităţile să se să re
întrebări tovarăşul Toan propunerilor, secretarul or­ stanîu. Problema era va­ ne că dacă vrei să ştii cu ar fi desţelenită şi însă­ acorde atenţie curăţirii a- ţârii !
Pctruţiu, secretarul orga­ ganizaţiei informează lu­ labilă pentru întreaga sec­ ce om ai de-a face, să a- mânţată cu furaje legumi­ dăposturilor dc animale şi 21,10 Film
,, Colic
nizaţiei de bază nr. 4 din nar în faţa adunării ge­ ţie. Toomai de aceea, runei o privire în ograda noase. Sediul C.A.P. Bre­ împrejmuirii padocurilor Premi
cadrul secţiei 1 furnale a nerale, care periodic ana­ transpunerea ei în practi­ lui şi te lămureşti imediat. tea Română sc află intr-o si depozitelor de furaje, Produ
Combinatului siderurgic lizează aceste aspecte. că a presupus o largă des­ Aceasta este valabilă şi clădire veche, neîngrijită utilizînd materiale din re­ zi Uliii
Kpisoc
„Victoria" Călan. Acţionînd în acest fel, făşurare de forţe, străda­ în cazul unităţilor din de multă vreme. Atît timp 21.50 Teleju
— Propunerile, ideile si biroul a reuşit să coordo­ nii şi eforturi de găsire agricultură; modul cum a- cît sediul rămîne aici, ar surse locale. Trebuie strîn-
soluţiile venite din .par­ neze o activitate tot mai a celor mai nimerite mo­ rată sediile, incintele fiind sc resturile de furâje, fie­
tea membrilor organizaţiei intepsă, prin care au fost dalităţi. Este suficient. însă o elocventă oglindă a spi­ trebui efectuate lucrări de rul vechi, diferite mate­
noastre do partid consti­ materializate multe propu­ să spunem că in prezent ritului gospodăresc al con­ reparaţii şi de punere la riale ce se mai află răs­
tuie un real sprijin în ac­ neri, cu înriuriri dc o rea­ ..funcţionăm în proporţie ducerilor cooperativelor. punct a curţii. La C.A.P. pândite prin incintele zoo­ mt^sBBSSim
tivitatea de zi cu zi a co­ lă valoare practică în e- dc 80 la sută cu piese dc Un raid întreprins în Gînţaga curtea unităţii tehnice. Se cere să fie în-
BUCUREŞ
lectivului. Numărul !or C.U.A.S.C. Călan ne-a per­ este foarte întinsă. Şi aici sămînţate cu furaje toate dioprograni
i'ste în creştere şi vizează mis să culegem aspecte ar trebui ca terenul să fie terenurile libere din zona 0,15 Sfatul
o mare diversitate do pro­ V I A Ţ A D E P A R T I D cultivat. O menţiune deo­ 0,30 La or
bleme. în cea mai mare concrete. sebită merită C.A.P. Va­ incintelor fermelor .şi uni­ agricultură,
jurnal; 7,3t
măsură ele au drept scop fortul oamenilor de a rea­ schimb recondiţionate dc Dc menţionat că în a- tăţilor, să fie reparate por­ 8.00 Rcvistj
îmbunătăţirea şi perfecţio­ noi", după cum se expri­ ceastă primăvară au. fost lea Sîngeorgiului, unde la ţile, uşile grajdurilor, îm­ Curierul m
narea activităţii economi­ liza sarcinile ce le revin. ma secretarul organizaţiei organizate acţiuni de gos­ ora actuală incinta zoo­ prejmuirile ş.a. Incintele Buletin de :
ce, rezolvarea operativă şi Intr-o recentă adunare ge­ podărire si înfrumuseţare, tehnică a fost pusă la Unităţilor agricole trebuie pundem
10.00 Bulei
eficientă a multiplelor pro­ nerală, Vasile Borş a pro­ de bază. de punere în valoare a te­ punct. împrospătate sub toate 10,03 înregl
Asemenea exemple sînt
bleme care se ivesc în pus între altele îmbună­ renului din apropierea se­ Sigur, acţiunile do gos­ aspectele, peste tot să sc 10.25 Soliş
munca noastră, depăşirea tăţirea indicelui de utili­ multe. Ele demonstrează podărire şi înfrumuseţare manifeste spiritul de bun folclorice
10.45 Publi
colectivului,
frămîntările
unor greutăţi. Practic, ele zare a aparatelor de în­ gîndurile comuniştilor de diilor. La C.A.P. Bretea în unităţile agricole tre­ gospodar. Buletin do
cărcare .a furnalelor, ca
sc constituie în noi căi de latură dc maximă impor­ a contribui cît mai con­ Strei şi Ruşi terenul din buie să fio o preocupare Litera şi :
11.25 Succe
realizare a importantelor tanţă pentru bunul mers sistent la perfecţionarea vecinătatea sediilor a fost permanentă. Este necesar B. TURDEANU tive cu Di
sarcini pe care le avem. activităţii productive. în cultivat cu roşii, varză, cvintetul „L
Tocmai do accca, biroul, al agregatelor. Propunerea acest scop au fost rezol­ ceapă etc., lucrările de Buletin de :
monii cora
întreaga organizaţie de a fost însuşită de orga­ vate propuneri ce au avut plantat şi de întreţinere goste supre
partid acţionează ferm, nizaţie, dezbătută, în acest drept obiective creşterea fiind efectuate de perso­ Emisiune
liotărît, cu răspundere cadru stabilindu-se .şi cc productivităţii muncii şi a nalul tehnico-administra- SĂPTĂMÎNA EDUCAŢIEI MÂTERIALIST- 12.45 Din (
clorului ;
pentru ca propunerile să trebuie făcut, iar pentru eficienţei economice, întă­ tiv. Sediile celor două u- ŞTIINŢIFICE A OAMENILOR MUNCII Ia 3; i5,oo
prindă efectiv viaţă şi să anumite detalii s-a solici­ ră radio-tv
rirea disciplinei tehnolo­
se finalizeze cu efectele tat sprijinul comitetului gice şi utilizarea mai bună nităţi sînt curate, bine rota ,,Adîn<
Fiorin Con
scontate. Putem spune că, de partid al secţiei. Des­ puse la punct. S-a acţio­ Din iniţiativa consiliu­ ţie a creierului şi produs mente; 15
pre felul în care s-a ac­
în cea mai mare măsură, ţionat vorbeşte de la sine a capacităţilor de produc­ nat .şi pentru curăţarea lui de educaţie politică al practicii social-istori- 16, r Rădic
ţie, sporirea calităţii fon­
Pi tate;
facem acest lucru. faptul că acum aceste a- tei, îmbunătăţirea stilului incintelor zootehnice. La şi cultură socialistă dc ce. Rolul activ, transfor­ pau. Ace ş
la f.A.C.R.S. Hunedoara, mator al omului asupra
Dialogul a reliefat cu gregatc funcţionează cu do muncă şi a condiţiilor C.A.P. Ruşi, în ferma în brigăzile şi secţiile naturii şi societăţii". re; 16,40 i\
claritate că în ansamblul un coeficient sporit. Un sociale. Mai sînt însă şi zootehnică s-a făcut cură­ unităţii se desfăşoară La aceste manifestări ric; 17,00
ştiri; 17,f
muncii organizaţiei de ba­ alt exemplu care a dove­ propuneri care nu şi-au ţenie generală după ieşi­ săptămîna educaţiei ma- au prezentat comunicări economice:
ză nr. 4 rezolvarea pro­ dit că dacă se acordă n- găsit rezolvarea. Şi aceas­ rea animalelor la păşu- terialist-ştiinţifice a. oa­ prof. Romulus Fotcscu şi (le ţară şi
Sinteze i
punerilor nu este o acti­ tenţia cuvenită .şi se ur­ ta, fie dintr-o slabă impli­ nat. Astfel s-a procedat şi menilor muncii. în zile­ Nicolae Vintilă. Tot la fiice; is,oo 1
vitate adiacentă, colatera­ măreşte cu tenacitate, pas care a biroului, fie din la C.A.P. Bretea Strei, le trecute din această brigada 6.2 a avut loc nia — Polc
lă. Dimpotrivă, ca este cu pas — chiar dacă nu cauza ncrcccptivităţii ce­ săptămîna, la secţia de prezentarea cărţii „Dra­ minariile oii
misiune d
permanent în atenţie, com­ este deloc uşor, chiar da­ lor care au primit sarcini Bretea Română şi Vilcelc. producţie industrială, ma religioasă a omului". Orele serii
plexă prin însăşi comple­ că trebuie învinse obsta­ în materializarea lor. Or, în .incintele zootehnice res­ brigada 6.2,' atelierele Do asemenea, simpozioa­ cultura ’87;
xitatea problemelor ce cole si prejudecăţi — este pentru realizarea integra­ pective însă n-au fost cu­ centrale dc reparaţii şi nele au fost urmate de gestia dv.
în ir-o oră;
trebuie rezolvate. Rezolva­ şi felul în care s-a ma­ lă a sarcinilor stabilite răţate fînarele dc resturi compartimontele funcţio­ filmele „O fişă de spi­ poetic; 23 r \
rea propunerilor începe terializat propunerea lui secţiei, nu poate si nu tre­ furajere. La Bretea Româ­ nale ale întreprinderii tal", „Ştiinţa şi religia 23,15 Noctu
au avut loc simpozioane despre
sfîrşitul
lumii",
23.55—21,00
eu ţinerea unei evidenţe Viorel Bran. Izvorîtă din buie neglijată nici o mo­ nă gunoiul scos în ultima pe temele: „Fenomenul „Luna, azi", „Zei, temple, ştiri.
clare, apoi presupune sta­ necesitatea imperioasă a dalitate, nici un mijloc de vreme din adăposturi o- religios în lumea con­ sacrificii".
acţiune. Iar la secţia 1
bilirea de responsabilităţi unei mai bune asigurări furnale există încă mari cupă o mare suprafaţă de temporană", „Misticismul
concrete, în funcţie de cu piese de schimb, pro- disponibilităţi pe care or­ teren. La C.A.P. Vilcele, — fenomen anacronic în MiHAI 3URDUŞEL,
ganizaţia de partid tre­ incinta din apropierea se­ epoca marilor descope­ secretar adjunct
buie să le valorifice mai diului unităţii este foarte riri ale ştiinţei şi tehni­ al comitetului de partid DEVA: B
al I.A.C.R.S. Hunedoara
bine. marc, pe undo sînt lăsaţi cii", .Conştiinţă — lune­ rlile l-ir
recuperarea restanţelor VALENTIN NEAGU să pască viţeii. Ar fi bine 1 IUN EDO Al
goste de c
zele sus —
creţul epav
realizarea planului— Noutăţi la I. J- P. I. P. S. Hunedoara A); Copie
dorn — B) ;
Ba'* s (F
suplimentare La expoziţia judeţea­ do automatizare a pro­ pentru distanţe dc 25—30 sînt realizate luromelre ci» (Cas (P
Mis
ŞA
ieştilor
necare
(7
de cărbune nă de creaţie tehnico- ceselor de dozare. Cu kilometri şi cu multiple electronice, diferite sem­ Glasul inii
nalizări
interco­
do
cu
bord
de
ajutorul lor, întregul pro­
posibilităţi
la
de
sala
ştiinţ'fică
LUPENI:
sporturilor din Deva, în­ ces este controlat de un municare si legături la L.EjD.-uri. Fantezia şi luetei de
treprinderea judeţeană singur om din camera reţeaua telefonică. De a- priceperea celor 20 de VULCAN :
(Urmare din pag 1) favorabile pentru recupe­ de producţie industrială dc comandă. Sînt singu­ semenea, diferite chita­ eleetronişti a făcut ca în (Luecafăru
Săgeata n<
rarea, pînâ la sfârşitul a- şi prestări servicii Hu­ rii producători pentru 20 re electronice pentru po­ flecare lună atelierul să ml); PE'J
ccstei luni, a aproape nedoara a prezentat un dc beneficiari din ţară durile rulante, contoare înregistreze substanţiale vise ale t
1000 de tone din minusul interesant ştand cu pro­ a acestui tip de instala­ pentru numărătoare pe depăşiri de plan. Şi dacă citoresc);
Aventură
bune. „Vom duce plusul ţie, căreia îi asigură şi bandă sau impulsuri, toa­ nominalizăm pe Emilian
„la zi", iar într-un viitor totipuri pentru mai mul­ (Munci lo re
lunii mai la 1000 de tone te aparate şi instalaţii servicc-ul. te cu afişaj digital. Tot Chirodea sau pe Aurel Raidul văi
apropiat sectorul III să eu afişaj digital este şi Fudrica, pe Iozsef Ma- BRAD: Ci
- se angaja minerul şef atingă producţia planifi­ electronice. Aşa au putut Pe lingă acestea, în (Steaua rc
brigadă Traian Borşa, li­ afla vizitatorii că în ca­ prezent, alte 14 prototi­ o largă gamă dc ceasuri gynr sau Marcel Horn, BARZA: 1
cată. Argumente in acest drul I.J.P.I.P.S. funcţio­ puri aşteaptă omologa­ electronice, a căror nou­ pe Ştefan Kovacs o fa­ teri oa să (
nul dintre „cămeriştii" de sens: ritmurile înalte de nează şi un atelier dc e- rea şi realizarea con­ tate constă în faptul că cem pentru a menţiona HASTIE:
frunte din întregul bazin nu necesită reprograma- numai eîţiva dintre cei sabia (Pai
lucru ale brigăzilor con­ lectronică. Pornind, de Ia tractelor cu comerţul. în­ de vitei
carbonifer al Văii Jiului, duse de Constantin Sufra­ aceste exponate, al că­ tre ele putem numi in­ rea chiar în cazul- între­ cărora electronica le este GEOAG1U-
împreună cu brigăzile lui ror aspect şi utilitate de stalaţia in terfon-telefon- ruperilor de curent elec­ pasiunea d'e-o viaţă. Tana (Cas
giu şi Constantin Purca- 1 r AŢEG:
Constantin Caşaru, Marin riu,- care pregătesc un nou ultimă oră atrăgeau a- centrală cu 15. posturi tric. Pentru automobile NICOLAE GHEORGHIU ’77 (Dacia)
Petrache şi Virgil Stan, tenţia ne-aan deplasat să bia pe gl
abataj frontal pe stratul Roberto <
coordonaţi de maistru VII, blocul 2; perfecta în­ îi cunoaştem, la ei aca­ mântui rc
Constantin Cioată, Ştefan să, pc realizatorii acestor cultură);
suşire a tehnologiei de aparate. livor Twi
Toth, Mircca Ciornei ş.a., extracţie eu front scurt ILTA: Un
vom spori lună de lună — La început, adică ajutor (Li
metalic de către toţi mine­ in urmă cu trei ani, eram LARI: Spi
producţia do cărbune. Simt rii din brigăzile lui Gheor­ 8 oameni, care asiguram raj“ — s<
că aşa va fi tocmai pen­ ghe Păduraru şi Petru Bă­ service-ul la fabricile de norul).
tru că In sector avem oa­ lan; vastele posibilităţi de nutreţuri combinate. în
meni harnici, cu dragoste creştere a producţiei de prezent, activitatea s-a
diversificat, iar numărul
de muncă, ortaci care îşi cărbune prin executarea nostru a crescut la 20 de
cunosc bine meseria". lucrărilor d investiţii sta­ eleetronişti — ne spune
Pentru
Din acelaşi grafic al bilite, care vor duce la re­ Iulian Dinu, şeful ate­ va fi calc
lierului.
realizărilor pe luna mai ducerea înclinării straie­ zenta o
mosferică.
u.e., am mai reţinut... ne- lor acoperitoare (111 ş V; Pentru că activitatea doua pari
:
iniţială a acestui colec­ lui. Ceru
realizarea cu 2 060 tone a şi echipării cu complexe tiv au fost intervenţiile bălor. V*
planului perioadei dc că- mecanizate dc mare ran­ la instalaţiile electronice locale, n
însoţite d
' e colectivul sectorului dament. Aceste argumen­ de la fabricile de nutre­ Icctrice şi
ţuri combinate, în acest de grindi
l i ! . Discuţiile purtate cu te — şi încă multe altele domeniu au apărut şi sufla moc
ing Andrei Fodor, şeful probează, de fapt, e- primele lucrări de crea­ slflcări
sectorului, cu maiştrii xistenţa în rîndurilc mi­ ţie tehnico-ştiinţifică, me­ 40—50 km
averselor
Gheorghe Ciobanu şi Va­ nerilor de la Vulcan a u- nite să îmbunătăţească na clin so<
pera t urile
dc
producţie,
procesul
ier Dănilă, precum şi cu nei totale angajări în bă­ cuprinse
să-l uşureze, în acelaşi grade. i-
minerul şef de brigadă tălia pentru recuperarea timp să fie cît mai uşoi între 21
(Meteorob
Gheorghe Păduraru, au restanţelor şi atingerea dc întreţinut. Aşa au L. Pronc
întărit o concluzie îmbu­ nivelului de producţie pla­ [ost concepute instalaţiile In atelierul electronii';! I.J.P.I.P.S. Hunedoara.
curătoare: există premise nificat.