Page 65 - Drumul_socialismului_1987_05
P. 65
Prin eforturi conjugate — spre producţii
superioare de energie electrică!
După un demaraj mai funcţionăm cu grupurile 1, pozităm pe acesta; nu am
anevoios în acest an, co 2, 3, G şi cu un cazan la putut scoate alte cantităţi
lectivul Centralei termo grupul 4. Ieri seară (18 din depozit. Sînt nişte
electrice Mintia şi-a strîns mai a.c. — n.n.), la ca fluxuri tehnologice care
ORGAN AL COMITETULUI HUNEDOARA AL P C rîndurile, s-a mobilizat e- zanul nr. 4 A s-au spart nu ne permit asemenea
xemplar — aşa cum ştie nişte ţevi şi a ieşit din operaţii combinate în ace
Ş l A L C O N S I I LI U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N să Iacă şi cum a demon circuitul productiv,- iar laşi timp.
strat ani la rînd —, a re turboagregatul nr. 5 este
_____________ -■ ___________________________________________ — Cînd se repune în
' " A r S SOfi cuperat restanţele la pro în reparaţie curentă. funcţiune cazanul 4 A, în
Anul XXXIX, nr. 9 177 j JOI, 21 MAI 1987“ - ' TT pagini - 50 bani ducţia do energie electri ce stadiu vă aflaţi cu re
că şi a încheiat primele paraţia curentă a grupu
patru luni cu depăşiri de LA C.T.E. MINTIA lui 5?
plan. De la începutul lui — Notaţi mai întîi .că .10
mai însă, .deşi existau toa zile din această lună am
te condiţiile tehnice şi ma — Chiar şi aşa se func stat cu cazanul 2 B, din
teriale de „mers" optim ţionează la puteri scăzute... cauza unei reparaţii acci
al centralei, se înregistrea — Calitatea cărbunelui dentale (străpungeri de
ză unele nercalizări, gru conducte), ceea ce s-a în-
purile funcţionează la pu pe care-1 primim din Va tîmplat acum şi la caza?»
lea Jiului nu este întot
teri scăzute. în ziua de deauna cea dorită. nul 4 A. Prin eforturi deo
19 mai 1987, ora 12, me- sebite ale formaţiilor de
1
gawatmetrelc arătau, pe — Dar există în stoc (un la reparaţii cazane, în zi
cele patru grupuri şi ju volum de 155 000 tone „la lele de sîmbătă şi dumi
zi") şi cărbune cu putere
Cînd „navetă" înseamnă, MW. calorifică mai ridicată. Nu nică, în seara zilei de 17
mătate care produc, 790
— Ce se întîmplfi tova se poate combina ? mai am repus în funcţiu-
de fapt, ocazie... (VII) răşe director Ioronim Ru- ve de cărbune din ulti- lntervlu realizat de
Cu „intrările" masi
—
san ?
Ajunsă din staţia C.F.R. tre culbutor şi depozit, fracţie sub 10 nun, ceea — Cum sc observă pe ■melc zile abia am reuşit DUMITRU GHEONEA
Călan-Băi in Combinatul T 50 A şi T 22 A — 'de pe ce ne creează mari greu pupitrele dt comandă. să-l descărcăm şi să-l de- (Continuare in pag. o 2-a)
siderurgic „Victoria" Că- fluxul de expediţie ş.a., tăţi la dozare".
Lan, naveta de vagoane cu de a căror execuţie s-au Discuţiile purtate cu
calcar face o ultimă... hal ocupat cu conştiinciozitate furnalişti din această sec
tă în gospodăria de ma oamenii muncii din echipa ţie au relevat şi alte ne
terii prime. Aici, după cul- condusă dc Constantin Du- ajunsuri, generate de ca
butare şi descărcare la mitriu. în acelaşi timp, ei litatea aglomeratului. Ast
estacadă, calcarul este de au schimbat rolele uzate fel, datorită nerealizării
pozitat şi, în funcţie de şi supoi'ţii deterioraţi de constante a indicelui de
cantităţile solicitate, expe- ia toate fluxurile dc trans bazicitate şi cantităţilor
. diat la aglomcrator şi cele port pe berezi. Deci, cal de aglomerat stabilite în
două secţii de furnale. carului îi sînt create con balanţă, consumul de cal
— Conform planului de' diţii bune de descărcare, car a depăşit, în primul
aprovizionare existent, cal depozitare şi expediere. trimestru al anului în
carul ar trebui să par Totul este să sosească în curs, de trei ori cota pre
curgă întreg acest traseu combinat conform terme văzută pentru realizarea
0 dată la două zile — re nelor stabilite... integrală a planului de
marca sing. Mircea Mări- Urmînd traseul uneia fontă ! O reducere a con
lă, adjunct al şefului sec dintre benzi am ajuns la sumului de calcar sc con
ţiei G.M.P. Nu constituie secţia a Il-a furnale. „Sto stată, totuşi, îuccpînd din
însă excepţii cazurile în curile din buncherele de luna aprilie. Acum, la
care naveta cu calcar a- zi satisfac consumul dc mijlocul lunii mai, media
junge la noi... ocazional, calcar pentru furnalele nr. zilnică de consum sc în
adică o dată la o săptă- 3 şi nr. 4 — preciza ing. scrie, totuşi, cu o depă
mînă, chiar şi la două. Ionel Crintoaie, .şeful sec şire încă ridicată a nor
Cel mai „proaspăt" exem ţiei. Nemulţumitoare este melor stabilite. Şeful de echipă Iacob Rus, Titîana Maloş, Mircea Bărăianu, Marius Păcurar —
plu: naveta din 2 mai a însă calitatea acestuia, în tineri într-o întreprindere tî nară, I.P.S.R.U.M. Deva. Ei execută reparaţii capitona Ţa
sosit în... 11 mai. Aşa se sensul că în loc dc un in , MARIN NEGOITA, un concasor de carieră. ■ ^
explică şi faptul că, în dice granulometric de 20— MIRCEA DIACÓNU
depozit, stocurile de cal 60 mm, deseori primim
car pentru aglomcrator şi calcar care prezintă o (Continuare în pag. a 2-a) CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ
furnale sint foarte mici —
sub o mie de tone.
Tot aici ne-am intere Organizare şi participare bună
sat de modul în care se Lecţie de etică...
acţionează în vederea asi spiritul lor de buni gos-
gurării .condiţiilor optime ■podari şi oameni de is la întreţinerea culturilor
de descărcare, depozitare pravă in comuna in care 9
şi expediere a calcarului, Sala căminului cultural trăiesc. Despre alţii s-a
în acest context se înscriu din comuna Blăjeni deve- zis că ar ii bine dacă şi în toate unităţile agri unităţii, ei au reuşit să în să ia sapa în mină şi' să»
lucrările de vulcanizare a nise neincăpătoare. Foar- ei ar urma exemplul ce cole din comuna Romos cheie praşila manuală la iasă în cîmp, la praşilă".
benzilor T7 şi T8 — din- se 'acţionează, în această aceeaşi cultură. „Acordăm După ce ^mecanizatorul.
te mulţi dintre cei peste lor citaţi mai sus. perioadă, cu răspundere o deosebită atenţie lucră Petru Cosmoi a încheiat;
500 de locuitori de aici, Bărbaţii, soţiile, copiii, la întreţinerea culturilor rilor de întreţinere a cul erbicidarea porumbului pe;
| 0 EXPOZIŢIE I)E AR- 1 care muncesc la Barza, rudele celor prezenţi as- prăşitoare, la celelalte lu turilor — sublinia Mircea întreaga suprafaţă. Her*-
# TA POPULARA. Ieri - veniseră, Împreună cu cultau cu atenţie, cei mai
dupâ-amiuză a avut Ioc crări dc sezon. în raidul man Zeii şi Vasile Maca*
1 Ia Galeriile dc artă din 1 membri de familie, la tra- mulţi cu plăcere şi min- efectuat marţi, 19 mai, am viciuc au intrat la efec
a Deva vernisajul unei e.\- » diţionala intilnire „La na- drie, unii cu mihnire şi remarcat participarea nu tuarea praşilei I mecani
poziţii de artă populară vetişti acasă", organizată regret. 50 de mineri au COMUNA
I — ţesături, cusături, ce- ‘ meroasă a cooperatorilor ce. Pînă la zi ei au exe
| ramică, incrustaturi în s de organul colectiv de fost declaraţi evidenţiaţi la pra.şilă, stadiile avan ROMOS cutat lucrarea pe 75 de has
lemn etc. Cele 260 de . conducere al întreprinderii în munca la mină şi li s-au sate la majoritatea lucră
® lucrări — valori ale te- 1 si autorităţile din Blăjeni. inmînat diplome, inrămate din cele 173 ha ocupate
| /aurului popular din toa- 4 rilor, preocuparea pentru cu respectiva cultură. Cui«
te zonele Hunedoarei — , Celor prezenţi li s-au la loc de cinste in case calitatea muncii. Astfel, la Pătrînjan, inginerul şef
au fost prezentate în spus multe lucruri frumoa- de oameni vrednici, al cooperativei — deoare suprafaţa cu porumb ai
I actuala expoziţie contîml • se despre priceperea, hqr- A iost o autentică lec- C.A.P. Romos, Ioan Jurj fost repartizată pe forma
3 ca fază judeţeană a Fes- j a încheiat praşila I me ce sîntem conştienţi că de ţii de lucru şi pe membri
tivalului naţional „Cin- m nicia şi conştiinciozitatea fie de etică muncitorească, canică pe întreaga supra efectuarea praşilelor la
> tarea României“. Mal * in muncă ale unor mineri finalizată cu un frumos timp şi de calitate depin cooperatori care au luat,
& mult de jumătate dintre 1 ca Ioan Stingă, . Candin program artistic şi cu o faţă cultivată cu sfeclă de în mare măsură recol
, lucrări au fost pronio- „ Neagu, Nicolae Jurca, Ioan petrecere minerească la de zahăr. Nici cooperatorii MIRCEA LEPĂDATU
5 vate in etapa republi- , nu s-au lăsat mai prejos. ta pe care o vom obţine
' cană a întrecerii. Leaha, Nicolae Ştelan, llie iarbă verde, in Blăjeni.
* 0 LANSARE DE CAR- ® Fruja, Nicolae Leaha, Tra- Frumos !.., (MIRCEA MI- Coordonaţi de brigadiera în toamnă. Oamenii noş
[ TE. Tot în cadrul am- I ian Stingă, ca şi despre HEŢ, corespondent). Aurelia Ocoli.şan, de Ma- tri ştiu acest lucru şi nu
« biant al Galeriilor de a ria Băroi, vicepreşedintele sc aşteaptă mult îmbiaţi (Continuare în pag. a 2-a)
artă, ieri a avut loc un "
i eveniment editorial : lan- I
I sarea lucrării „Carpaţil t
— tezaur de istorie“
® („Perenitatea aşezărilor
0
j risipite pe înălţimi“), a- I
părtinind dr. în etnologie
0
9 Lucia Apolzan. Lucra-
1 rea — apărută Ia Edi- 1
• tura Ştiinţifică şi Enci- „
ciopedică — precum şl "
I personalitatea autoarei au I
3 fost .cald şi emoţionant $
prezentate dc dr. în is-
I torie Ioan OprSş, redac- I
9 tor do carte, de scrilto- 4
. rul Valentin IIossu Lon- .
* gin, redactorul rubricii ‘
9 „Părinţii noştri, Carpa- •
j ţii“ de la revista „Romă- ■
1 nla pitorească“ şl de
# sculptorul Nicolae Adarn. •
| Prof. Pelrişor Cioroben ţ
a susţinut un moment
® liric din creaţia I.uclei •
ţ Apolzan. Au fost ofe- |
a rito autografe. O mani-
festare similară va avea *
E loc azi la Boşorod, plat- I
<9 forma Luncanllor din a- »
ceasta zonă ocupînd un
' spaţiu do referinţă în I
9 cartea autoarei. g A.E.S.C., fcrftia G Slmcria. Se plantează ardeiul gras pe ultimele suprafeţe» Foto N. GHEORGHIU
