Page 66 - Drumul_socialismului_1987_05

DRUMUL SOCIALISMULUI I

vaţa de jos „Transfuzia“ Cînd „navetă"
înseamnă/ de
care aduce tinereţe Prin eforturi conjugate — 20.00 Tclcju
fapt, ocazie... 20,15 Viaţa
spre producţii superioare 20,25 Invita
rile
Vaţa de Jos — cîndva o Ce a însemnat sistemati­ tizare a satelor comunei (Urmare din pag. 1)
modestă şi patriarhală co­ zarea ia Vaţa de Jos ? şi în mod deosebit a sa­ nil (c
* Ti n
mună de la limită de Multe. Ceea ce a schim­ tului de centru, care este (Urmare din pag. 1) ranjnmente şi dacă nimic reaţi ;
nord-vest a judeţului — bat din temelii Vaţa de astăzi o solidă ancorare neprevăzut nu va inter­ Lămuriri asupra efortu­ naţioi
era îndeobşte cunoscută Jos seamănă într-un fel în urbanism. ne cazanul 2 B. La caza­ veni, C.T.E. Mintia se va lui depus pentru păstrarea (ionul
pentru puterea tămădui­ cu o transfuzie aducătoa­ Concentrarea pe o su­ nul 4 A oamenii au inter­ menţine în fruntea unită­ constantă a indicelui de de or
toare a apelor sale. Pu­ re de tinereţe. La econo­ prafaţă redusă a gospo­ venit de-a dreptul eroic, ţilor de profil din . ţară bazieitatc a aglomeratului ni că
ţini erau străinii de judeţ mia agrară a comunei s-au dăriilor - trăsătură şi ce­ în condiţii de praf şi tem­ privind producţia efectivă ne-a furnizat îng. Petru /.lunii
care-i treceau hotarul şi adăugat cu vigoare sem­ rinţă a satului modern — peratură ridicată, au re­ de energie electrică. Birta, de la fabrica de a- 20,55 Iinpre
părea că nimic nu o va nele industrializării. Sta­ este reprezentată convin­ mediat defecţiunile, incit — Ce se prevede in con­ glomorare : nii, |)
scoate din condiţia sa de tutul dublu de muncitor gător în mai toate satele azi (19 mai a.c. — n.n.), tinuare pentru ca, în pe­ * Cu
comună puţin mai răsărită industrial şi de producă­ comunei, dar cu deosebi­ pe la ora 20, deci la ora rioada verii să se facă — Atunci cînd lucrăm oraşul
şi nimic mai mult. tor agricol este propriu re se impune ea la Bro- vîrfului de sarcină, vom stocurile do cărbune şi re­ cu calcar de Crăeiuneşti 21,10 Mari
Cine ar mai recunoaşte astăzi multora dintre băr­ tuna. Gruparea pe o vatră racorda din nou cazanul paraţiile planificate, care obţinem indici de bazici- regizo
astăzi în cocheta aşezare baţii şi femeile comunei. mai mică le-a permis bro- 4 A la circuitul productiv, să vă scutească de emoţii tate corespunzători. Dar Tom a
de la poalele Apusenilor O fabrică de cherestea ca­ tunarilor să-şi aducă în vom lua măsuri de „ames­ Ia iarnă ? ritmicitatea scăzută în a- 21,50 Tclcju
pulsînd de tinereţe şi de pabilă să prelucreze 25 000 case multe din elementele tec" al cărbunelui şi vom — La 1 iunie vom opri provizionarea cu astfel de 22.00 închid
viaţă modestul lîrguşor de confortului propriu oraşu­ ridica puterea pe cele 5 în reparaţie curentă, do calcar ne obligă să folo­ inului.
altădată ? Schimbarea s-a lui. grupuri la circa 800 MW. 35 ziic, pc care ne vom sim şi calcar argilos, pri­
petrecut în anii socialis­ Termeni ca urban, urba­ Cit priveşte reparaţia cu­ strădui să o scurtăm cit mit de la alţi furnizori. De
mului, mai cu seamă în Sistematizarea nizare se potrivesc însă rentă a grupului 5, ea se mai mult, turboagregatul aici, scăderea bazicităţii
ultimele două decenii. localităţilor rurale cel mai bine cînd pri­ află în stadii avansate şi 6. Apoi, după repunerea aglomeratului sub 1,20 şi,
Vaţa de Jos, în anul veşti satul centru de co­ în loc de 35 de zile, cit acestuia în funcţiune, spe­ implicit, creşterea consu­ BUCURE:
1987 — anul Conferinţei — cerinţă obiectivă mună, cu centrul său civic prevede termenul de exe­ răm să ni se aprobe in­ mului de calcar şi cocs dioprogran
Naţionale a partidului — a dezvoltării satelor deja conturat după cerin­ cuţie al unei asemenea o- trarea în reparaţie capi­ la furnale. Graficul pro­ 0,15 Sfatu
0,30 I.a or
este o imagine tonifiantă ţele urbanizării. Locuinţele peraţii complicate, o vom tală a blocului 1. Mergînd ducţiei este cît se poate agricultura
din miile de imagini'în ca­ grupate în blocuri cu ma­ termina în 25 de zile. în astfel treburile, sfîrşitul de sugestiv: săptămîni în­ jurnal; 7,3i
re se arată astăzi lumii gazine şi ateliere de pres­ 25 mai. vom funcţiona in­ acestui an nc-ar afla cu tregi, în care folosim cal­ 5.00 Hcvist
Curierul n
satul românesc. Pentru că, de metri cubi de masă tări de servicii la parter discutabil cu 5 grupuri, la toate cele şase grupuri car de Crăeiuneşti, reali­ Buletin do
asemenea tuturor satelor lemnoasă pe an, transfor­ sint o imagine specifică o putere de circa 950 MW. în funcţiune. Totodată, zăm un indice ele bazici- puudcm
patriei, şi comunei Vaţa marea vechii şi modestei astăzi multor sate centre — înseamnă că pînă la prin oprirea programată a tate peste 1,20; în alte pe­ 10.00 Bule
10,05 Succt
de. Jos ii este hărăzit un fabrici de var într-o mo­ de comună. La Vaţa ele 30 mai veţi recupera in­ blocurilor 0 şi 1 şi inten­ rioade, cînd „mergem" cu 10.35 Ciute
nou destin. El face parte dernă fabrică de calcită, alcătuiesc un cvartal de tegral restanţele, veţi în­ sificarea livrărilor de căr- " calcar de la alţi furnizori, 10,15- Buh
din uriaşa operă de trans­ exploatarea de minereuri 68 de apartamente. Au cheia luna la plan sau bune din Valea Jiului, la indicele variază de la 1,05 Buletin dr
r
Politica
formare din temelii a Ro­ de la Căzăneşti, staţiunea fost construite în întregi­ „peste" şi veţi menţine sau nivelul stabilit de 7 000 to­ pînă la 1,38. Crearea unui Muzică uş<
mâniei, operă pe care balneoclimaterică, alte şi me după anul 1965. Hotel majora sporul de produc­ ne pe zi, ne vom asigura stoc corespunzător do cal­ leiţii de şti
Partidul Comunist Român alte activităţi economico- nou pentru cazare, bază ţie înregistrat pe patru şi stocurile necesare pen­ car din cariera Crăciu- ţa secolul
o conduce cu mînă de cti­ sociale dau astăzi statut de tratament nouă, de a- luni... tru perioada iernii.- Ori­ neşti nc-ar ajuta foarte Cîntcco pti
voluţionarc
tor şi faur de mai bine de om al muncii la sute semenea construite în ul­ — Strădaniile şi dorinţa cum, colectivul este mobi­ <x>- -«ara fo
I i 1 I
de patru decenii. în acest de locuitori din Vaţa ori timii 10-15 ani, dau ele­ noastră aici bat. Vom in­ lizat, se va mobiliza mai mult, avînd asigurată, în v. 'tunici
ansamblu, sistematizarea din zonă. Industria şi tu­ ganţă, personalitate şi tensifica la maximum e- mult în continuare, în în- acest caz, siguranţa în 15,15 Vagin
şi modernizarea satului rismul - principalele ac­ funcţionalitate sporită sta­ forturile întregului colec­ tîmpinarea Conferinţei Na­ funcţionarea aglomcrato- 15,40 Odă
după cerinţele vieţii mo­ tivităţi economice alături ţiunii balneare datorită că­ tiv — la care dorim să ţionale a partidului, pen­ rului. 10.00 Radii
derne ale economiei in­ de agricultură — au jus­ reia Vaţa de Jos era cit se alăture şi cele ale mi­ tru a funcţiona la puteri în ceea ce priveşte creş­ .Audienţa r
taiore în
tensive ocupă un loc deo­ tificat, au impus chiar, o de cit cunoscută altădată. nerilor şi preparatorilor cit mai ridicate şi a asi­ terea cantitativă a pro­ Buletin d<
sebit. largă acţiune de sistema­ ION CIOCLEI din Valea Jiului, prin li­ gura ţării cantităţi spo­ ducţiei, aglomeratoriştii ltadiogazet
17.35 Te a
vrarea unor cantităţi spo­ rite de energie electrică, din C.S.V. Călan dovedesc patria mea.
rite de cărbune şi de 'ca­ pentru a se menţine în mari disponibilităţi. în lu­ Z.leal; 18,01
litate mai bună —, voiri riadul unităţilor producă­ «¡,20 1087. i
lua noi măsuri de preve­ toare de energic electrică na aprilie a.c., cantitatea ţel Naţiou
Iui; 10,00l
nire a unor avarii sau dc- fruntaşe din ţară. de aglomerat a crescut cu Ştiri; 19,
aproape 7 000 tone faţă de
tinereţii; ;
cea din luna martie, iar ticră hm;-“’.
nai; 20,30
FAZA MUNICIPALĂ A CONCURSULUI la mijlocul lunii în curs Ca sug.Au
se înregistrează un spor O zi într-
„MUNCĂ, FRUMUSEŢE, TINEREŢE" al producţiei de 0 000 to­ Moment
Nocturnă
ne faţă de aceeaşi perioa­ 23,55—21,00
De curînd a avut loc dă a lunii aprilie. ştiri.
la Hunedoara etapa mu­ lcntatc. Acestea sint, în
nicipală a concursului ordinea locurilor ocupa­ Toate acreşte realizări
„Muncă, frumuseţe, tine­ te: Silvia Stratulat, vîn- converg spre aceeaşi con­
reţe". Au participat re­ zătoare în c a d r u 1 cluzie: când in combinatul
prezentante ale tinerelor J.C.S.M.I., Liliana Vădu­ din Călan este respectat
DEVA: '
fete din întreprinderile va, şi, respectiv, Claudia graficul de aprovizionare sus — seri
municipiului: I.C.S.M.I., Bătăşnn, -ambele muncii cu calcar de Crăeiuneşti, tîlph’e în
I.T.H., „Vidra". F.I.H., toare la „Vidra". Prima atunci producţia aglome- t l'ă
„Drum nou" şi C.S.II. menţiune a fost acorda­ ratorului şi a secţiilor de 1 .Arta)
HA:
Toan
în urma probelor de tă tot unei reprezentante — seria I;
îndcmînarc, cultură ge­ a secţiei „Vidra" — Voi- furnale se poate stabiliza vei (Modei
nerală, aptitudini artis­ chiţa Hăl.ăştăuan, iar pre­ la nivele înalte. Deci, da­ pie ia incll
tice, conduită cte., juriul miul tinereţii a fost ob­ că pentru „Victoria" Călan B); Sect ei
(Flacăra);
a avut o misiune deose­ ţinut de Dorina Găină este. prevăzută o navetă tă dragosl
bit de dificilă în desem­ de al I.T.A. (Ion Cisniaş, cu calcar la două zile, a- TRO.ŞANI:
narea celor mai frumoa- corespondent). tunci să fie respectată! curcşlilor
lunecare '
Comedio t
rea); LUlî
soaţa Aur
PRESELECTIE VUr.CAN:
traatacă -
PENTRU (l.uccafăru
Săgea ta t
„COSTEŞT! - 1987" rut); PE'
vi.se alo
ÎNTREŢINEREA CULTURILOR eitorese);
în cadrul amplei ma­ dul varga
BRAD: C
nifestări „Costcşti — (Steaua rc
1987", acţiune ce încheie (Urmare din pag. 1) rrimie. Ana Rovina, Pa- nerul loan Cristca, şeful BARZA: •
îaschiva Bucşe, Paraschi- fermei, au efectuat trata­ terioasă <
„Luna educaţiei politice, RA.ŞTIE: i
revoluţionar-patriotice şi va Cătănici ş.a., care s-au mentul fitosanitar la po­ triaj; Ar
dovedit cei mai vrednici. mii fructiferi.
culturii socialiste pen­ ca de altfel, şi la sfeclă, seriile l-l
GEOAGIU-
tru tineret", Comitetul „în ce priveşte cartofii Un marc număr de coo­ Tana (Cas
lucrarea în acord global, — preciza loan Vasiescu, peratori ieşiseră la prăşi-
judeţean al U.T.C. orga­ inginerul şef al coopera­ tul manual al sfeclei de HAŢEG:
’77 (Dacia)
nizează, prin tradiţie, primii dintre ei au şi în­ tivei — au fost efectuate zahăr . la C.A.P. Vaidci. bia pc gi
ceput praşila manuală.
concursul interjudeţean două rcbilonări şi s-au er- împreună cu brigadiera Roberto C
mântui ro:
de muzică populară Au început şi lucrările bicidat toate cele 20 Lucreţia Pavci se mai tură); SI5
de întreţinere la corcan- de ha plantate. Mecaniza­ aflau la datorie Vetuţa
„Voci tinere" — ajuns la Turist (Mu
Cursa (Eu
cea de-a XlX-a ediţie, dru. Cu sapa rotativă, pra­ torii loan Tirănescu, Emil Ghibu, Saveta Socol, Ma­
şila o executa mecaniza­ Casandri şi loan Ţigu,.sînt rea Picu, Elisabeta Ciul,
la care sint chemaţi să Saveta Zaharia şi alţii. Pe
torul Sorin Poenaru. Ingi­ cei care au . efectuat lu­
participe tineri interpreţi nerul loan Cerchezan, crările amintite în condi­ mai mult de jumătate din
în vîrstă de pînă la 30 directorul întreprinderii ţii de calitate". suprafaţa ocupată cu a-
de ani din întreaga ţară. „Plafar" Orăştic, care ve­ După cum arătau acum ceastă cultură s-a făcut Pentru a
Pentru ca judeţul nos­ — ne referim la densita­ prima praşilă. • ii instabili
nise să vadă cum s-a dez­ •mult noro
ploi,
tru să se prezinte în con­ voltat cultura de corean- te şi stadiul de dezvoltare La C.A.P. Pişchinţi, me­ ractcr mal
de
curs cu reale valori în dru, se declara mulţumit a plantelor —, so poate canizatorii Traian Giurgiu, ţite de d
sconta pc o recoltă fru­
loan Boandca şi Traian
domeniul interpretării atît de densitatea la hec­ moasă de cartofi în aceas­ Lupuţ au aplicat trata­ trice, lzolt
Pe
dină.
muzicii populare, invi­ tar, cît .şi de vigoarea tă unitate. mentul chimic pe cele 20 tatea de
plantelor. de ha semănate cu in. 15 îiirl/mţ:
tăm pe toţi tinerii . cu Şi aici a început praşila Vin tul va
La C.A.P. Romoscl am Trebuie să- remarcăm sta­ la moderai
aptitudini de interpreta­ intri mecanică la porumb. tcnsiflcărl
întîlnit un mare număr de Cu sapa rotativă, mecani­ diul bun de dezvoltare şi
re folclorică, luni, 25 70 km/oră
cooperatori pe tarlaua o- zatorul loan Oprea a pră­ densitatea culturii res­ vestic. Tor
mai 1987, orele 18,00 la nime vor
cupată cu sfeclă furajeră. şit, pînă' marţi, 25 de ha pective. Do asemenea, mai
Casa do cultură din De­ Cei mai mulţi prăşeau ul­ din cele 130 ha cultivate. amintim că pe cele 12 ha tre 10 şi ]
cele maxii
va, unde are loc prese- 22 de gra
timele rînduri de pe lo­ în livada pomicolă a ocupate cu sfeclă furaje­
lecţia soliştilor pentru turile repartizate. Notăm cooperativei, mecanizato­ ră se lucra din plin la c- log de se
ţuriga).
acest concurs. pe 'Angola Oprea, Maria rul Avram Piesa şi ingi­ feeluarea praşilei manuale.