Page 74 - Drumul_socialismului_1987_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

£umitiă Jtatiia u
$ Lumină de Mai, lumină roditoare, Patria este un mănunchi de 13,00

Lumină ce crcştc-n libertate. sentimente, 13,05
%MMA^ Lumină — răsărit de sărbătoare, o mare iubire mărturisită şi ncmărturisită,
Lumină, dor, lumină demnitate.
o uimire din ochii copilului meu,,
Lumină a inimii, lumină a florii. o rază din zîmbctul iubitei,
Lumină a bucuriei din gînd, o lumină a fructului proaspăt,
Lumină Imn al marilor victorii, o înzorirc a muntelui îndrăzneţ şi
Lumină în lumină urcînd. înalt,
o fremătare de mîini transfigurate de
nete care împodobesc în­ Lumină de Mai, lumină iufcire. muncă,
Tabletă de bibliofil treaga carte. Şi, spre bu­ Lumină de grîu şi de pîine, o carte scrisă de poet la lumina
curia bibliofililor, ilustraţii­
Lumină-timp, lumină împlinire,
ochilor Iui,
14,45
le, - reproduse cu ¡naltă Lumină de pace, lumină de bine. Patria este un mănunchi de sentimente. 13,00
Sintem persoane serioa­ astlel de ediţii pe care fidelitate - mal poartă un MIRON TIC CONSTANTIN DEHELEAN 19,20
se, oameni ocupaţi - mă grăbesc s-o semnalez amănunt foarte discret, 19,50
nu-i aşa ? — şi nu mai a- nu numai părinţilor cl şl care ar putea trece neob­
vem vreme să citim basme. bibliofililor amatori de ra­ servat la o privire super­ 20,40
Sau, chiar dacă o facem, rităţi. Ea se cheamă PANA ficială, dar care pentru „Cînt cu plăcere tot ce mă atrage“ 22,05
ne sfiim s-o mărturisim. In LUI FINIST ŞOIMANUL şi cunoscători îşi are impor­ 22,15
ceea ce mă priveşte, cind se subintitulează „basme tanţa lui, sporindu-le far­
dau peste cite o carte de fantastice ruseşti", fiind o mecul şi valoarea: ele sint Aşteptat cu multâ nerăb­ cele mai multe ori, cîteva — Da. La concursurile
basme, mă surprind delec- operă de colaborare mul­ semnate şi datate de ar­ dare de o sală arhiplină stiluri — preclasic, clasic, „George Enescu", „Jacques
tindu-mă cu o lectură fur­ tiplă, intîi intre editurile tist intre 1899 şi 1901. Vă- (la Palatul culturii), violo­ romantic. Un recital pe ca- Thibaud", „Piotr llici Ceai-
tivă care anulează fără „Raduga" din Moscova şl zînd o asemenea carte, nistul Ştefan Ruha a con­ re-l dau la dumneavoastră kovski"... i
scrupule orice altă prio­ ţinind-o în miini cu bucu­ certat din nou în faţa pu­ înseamnă alegerea unui a- — Maestre, ştim că, de-a
ritate a momentului. Chiar ria cu care ai ţine in pal­ blicului din Deva, după o numit repertoriu şi marea lungul prestigioasei dumnea­
nu
dacă-mt sint cunoscute me o pasăre exotică, râs- absenţă de mai mulţi ani. oboseală a unui recital, dar voastră cariere violonistice, dlopi
basmele cu pricina. Căci loind-o, desfătindu-le cu Lungi şi entuziaste aplauze publicul de aici merită. aţi colaborat cu foarte mulţi 6,30
sint unele, precum TINE- litera şi culoarea ei, e Im­ a stirnit interpretarea pli­ — Cum simţiţi publicul din dirijori din ţară şi din străi­ agrie
REJE FĂRĂ BĂTRINEŢE..., posibil să nu-l parafrazezi nă de pasiune şi dăruire Deva ? nătate. Vreţi să ne laccţi jurii;
8,00
POVESTEA UNUIA CARE „Ion Creangă“ din Bucu­ pe Arghezi: carte frumoa­ a „Trilului diavolului" de citeva precizări ? Curii
NU ŞTIA CE-I FRICA, reşti. Textul e tradus de să, cinste cui te-a conce­ Tartini, „Sonatei primăve­ — Desigur. Am dat con­ nuic
CREUCEANU, D A N I L A Passionaria Stoicescu şi put I rii nr. 5“ de Beethoven, „So­ Interviu cu Artistul certe şi recitaluri în întrea­ <llcn|
letin
PREPELEAC, - pe care Andrei Ivanov. Tiparul - Lâsind insă de o parte natei în La Major" de C. Emerit ga ţară şi în foarte multe como
de o mare acurateţe şi
le-am citit şi răscitit şi, interesul pur bibliofil, imi Frank (la pian prof. Aved Stefan Ruha ţări de pe toate continen­ nevi-
după toate semnele, le voi eleganţă - este executat amintesc acum că nu mai S. Eva). tele — în Turcia, Canada, 11,00
12,00
reciti ori de cite ori îmi in... Malta. Dar elementul departe decit peste o săp- Deşi oboseala recitalu­ Japonia, Australia... fmi a- ştiri;
vor cădea sub ochi. Cind de atracţie bibliofilă vine tămină încep- „Zilele cărţii lui (de peste o oră) ~ E formidabil. E un pu­ mintesc cu foarte mare plă­ 12,20
cartea mai c şl atrăgătoa­ de la ilustraţiile originale, pentru copii", iar PANA şi-a spus cuvîntul, maes­ blic format. E formidabil cere de colaborările cu di­ a tăi
re şi „cu chipuri", cum creaţii ale lui I. Bilibin, LUI FINIST ŞOIMANUL nu trul Ştefan Ruha a avut a- contactul pe care-l stabi­ rijorii George Georgcscu, 3;
railio
ziceam in copilărie, seduc­ plastician rus de la răs­ e nicidecum singura carte mabilitatea sâ ne acorde leşti de fiecare dată cu pu­ John Barbirolli, Carlo Zec- de p
ţia e totală. Nu sini un crucea veacurilor XIX şi frumoasă cu care ne îm­ un scurt interviu. blicul de aici. Cu ani în chi, Zubin Mehta, Kiril Pe- Kadic
bibliofil in accepţia uzua­ XX. De o factură realist- bie librăriile. Să dăruim — Maestre, ce înseamnă urmă, Filarmonica din Cluj- trovici Kondraşin. De acesta nla,
'«te
lă, adică un împătimit co­ populară, Bilibin este un copiilor cărţi, cit mai mul­ pentru dumneavoastră un Napoca concerta lunar la din urmă mă leagă şi a- ,iu
lecţionar de ediţii rare, virtuoz al detaliului, un te cărţi, imbogăţindu-le recital in judeţul Hunedoa­ Deva. Timp de opt ani am mintirea publicului moscovit, .. Volt
dar in asemenea ocazii rafinat colorist şl un ar­ zestrea spirituală cu care ra î cîntat aproape tot reperto­ care, în încheierea unui Joliai
Hulei
ml se trezesc instincte bi­ tist cu un Ireprimabil simţ vor păşi in viaţă. Nu cred riul meu în cadrul acestor concert de pildă, îţi pre­ Muzii
bliofile latente care mă al decorativului, suferind să existe privelişte mai e- — în sine, un recital este concerte, şi mereu cu să­ zintă bileţele cu piesele pe 18,00
determină să cedez Ispi­ de „horroc vacu!" - de moţionantă şi mai frumoa­ mai pretenţios decit un con­ lile pline. care ţi le solicită. Este un 19.00
• 198
tei de a cumpăra seducă­ oroarea spaţiilor goale — să în umanitatea ei decit cert şi, de aceea, mat obo­ — Ce repertoriu de con­ examen şi nu dintre cele Ñafio
toarea carte. Cum mi s-a ceea ce este evident nu un copil citind. Dar de­ sitor. Dacă într-un concert cert şi recital preferaţi ? mai uşoare. 20.00
— Nu am preferinţe anu­
intimplat recent, cind am numai in ilustraţiile pro- spre „Copilul cu cartea", cu orchestră apar cu o sin­ me. Mă atrag diverse lu­ — Ce cuprinde agenda na s
Itadlu
rămas iremediabil captiv priu-zise, ci şi în superbe­ săptămîna viitoare... gură lucrare, un recital în­ crări şi cînt cu mare plă­ dumneavoastră de lucru 23,55-;
in cercul magic ol unei le chenare, iniţiale şi vig- RADU CIOBANU seamnă cîteva lucrări şi, de cere tot ce mă atrage. pentru săptăminile viitoare ?
Aproape în fiecare zi
—
— Vreţi să stăruiţi asupra un concert, în ţară, iar pen­ s:
citorva date în legătură cu tru săptămîna următoare un
„Cintecul adîncului“ - persoana dumneavoastră ? recital şi un simfonic în
— Cu plăcere. Am văzut DE'
Bulgaria.
lumina zilei la Cărei, cu a- SUS -
manifestare artistică specifică, proape 56 de ani în urmă. . — Maestre Ştefan Ruha, tria);
Lîlnin
Studiile muzicale le-am fă­ putem spera ca, la viitoarea I-II (
RA:
„Primăvară muzicală" pu­
stimulatoare a creativităţii locale cut la Cluj-Napoca. Acestui blicul devean să vă poată — SC
centru universitar transilvă­
vei (
nean ii datorez întreaga mea aplauda din nou ? pic I;
A XVI-a ediţie a Festi­ noasa) care a asigurat un — Voi răspunde cu mare »>; •
valului concurs de muzi­ izbutit acompaniament so­ formaţie muzicală. plăcere unei noi invitaţii. (FI ac.
că uşoară, poezie şi artă liştilor vocali. — Vă rugăm să amintiţi ia <li
fotografică „Cintecul adin- „O frumoasă prezenţă citeva dintre concursurile in Interviu realizat de TROi
cures
cului" s-a încheiat. Im­ în întrecere au avut, după care v-au fost decernate ANA FODOR, tuncc
prestigioase premii.
presia pe care a lăsat-o a cum ne-a relatat tovarăşa muzicolog '"’onn
);
fost aceea a unei manifes­ Ana Popescu, activist al am
tări izbutite, cu certe ac­ Consiliului municipal Pe­ Marginalii la o expoziţie de artă plastică VULC
cente de specificitate, • sti­ troşani al sindicatelor, poe­ traatî
mulatoare a creativităţii şi ţii, membri ai cenaclurilor (Eu Ci
Toa t.i
interpretării artistice lo­ literare „Flori de mină" 0 originalitate fără echivoc ria a
cale. De un număr atât de Uricani, „Panait Istrati" rilor
NO.-V
însemnat de ani, publicul din Petroşani ş.a., artiştii dă (
Văii Jiului a avut posibi­ fotografi din Vulcan, unii // Pictura lui Gheorghe acuarele se întrezăresc la­ CANJ
CRONICA FILMULUI
litatea să cunoască evolu­ dintre ei prezenţi şi în c- -------------------------------------- ,, 0 zi ia Bucureşti Pogan, aşa cum se con­ borioasele studii de vulo- porni
ţia pe care creatorii de tapcle superioare ale Fes­ figura Intr-o recentă ex­ raţie care au dus la aceas­ (Rete
poezie, de fotografie ar­ tivalului „Cîmtarea Româ­ Năzdrăvanul Gopo, a reşti îi oferă o poveste de poziţie deschisă la Gale­ tă sinteză, nemaivorbind torii
rioas;
tistică, interpreţii de mu­ niei". Expoziţia de fotogra­ cărui fantezie pare de ne­ dragoste presărată cu în­ riile de artă. din Deva, îşi de omagiul adus melan­ OUA?-
(l*atr
zică Uşoară de aici au în­ fii a fost în măsură să stăvilit, face încă o „sca­ curcături, clar care, ca propune, după propria colicelor amurguri andre- — sc
registrat-o avînd generos releve ampla dezvoltare, matorie" 5 el înfiripă, din orice poveste, are un fi­ definiţie, o acţiune „recu­ esciene), iar structura CEO/
cîmp de inspiraţie munca mutaţiile profunde pe care dragoste şi nostalgie, pa- nal fericit. Dragostea, a- peratoare de iluzii optice". compoziţională este cind răg a 7
minerilor, oameni ai fap­ Valea Jiului le-a cunoscut răzi de ritmuri (muzicale), semenea unui ochean vră­ Iată că după ce a tra­ de o maximă concentrare, 1IAT)
tei îndrăzneţe, capabili în perioada deschisă de gaguri, evocări de vremuri jit, descoperă frumuseţi versat o experienţă inte­ cînd urmărind traseele ca­ Iul ş
BRA/
deopotrivă de o neasemui­ Congresul al IX-lca al şi locuri, un „personaj" închise în amintiri, dar şi resantă, de „recuperare" re sugerează metamorfo­ CAL/'
tă sensibilitate şi recep­ P.C.R.". inconfundabil — Bucureş- frumuseţi prezente. Cău­ (în substanţa cromatică) a zele naturii. Tonurile ver­ sus -
tivitate la frumosul artis­ Premiul I Ia poezie a tiul. Incorigibil, Gopo îşi tarea şi regăsirea tinerilor unor vestigii arheologice, zui, dominante, accentu­ epave
ră);
tic. Numai astfel se expli­ fost atribuit Mihaelei Ke- desfăşoară întregul său ar­ eroi se transformă, pe ne­ Gheorghe Pogan anexează ează această filiaţie, chiar sârbă
că situaţia cu totul aparte lemen din Petroşani, iar senal cinematografic pen­ simţite, în căutarea şi re­ un teritoriu fascinant de pentru privitorul ce se a- re voii
LIA:
din ediţia recent încheia­ îa artă fotografică Iui tru a-i da acestui „perso­ găsirea unui teritoriu de interferenţe, un teritoriu propie cu o viziune proas­ CHEI
tă a „Cântecului adîncu­ Francase Nemeth din Vul­ naj" dreptul de-a exista suflet. situat la graniţa dintre pătă, nepervertită de fil­ Bucu
lui®, în care interpreţii de can. o dată cu celelalte perso­ Cîteodată, Gopo se pa­ natural şi artificiaL El tre obturante. Pe de altă
muzică uşoară, clasaţi pe .Timp de două zile, Pe- naje, care muncesc, vi­ rodiază, ca-n „rejucarea”, expune pînze, dar şi si- parte, evidentul anticalo-
primele trei locuri ale con­ troşaniul a fost astfel din sează. şi iubesc mereu fer­ de antologie, de către su­ toili-ambienturi naturale, filism al pictorului nu ex­
cursului au fost tineri re­ nou un centru al muzicii mecate de frumuseţea u- rorile mai mici ale Me- unde încearcă să exempli» clude o anumită poezie
prezentanţi ai Văii Jiului. uşoare româneşti, al poe­ nui oraş mereu tînăr. deei Marinescu (ea însăşi fice parcă celebra butadă aspră, elementară aproa­ Rezi
Premiul I şl trofeul „Lam­ ziei şi fotografiei de cali­ O zi la Bucureşti, sur­ minunată), a unei secven­ a lui Oscar Wilde: „Natu­ pe. Demersul său nu elu­ 22 mo
Exti
pa de aur* a revenit Ta- tate. Impresiile produse prinzător şi strălucitor ca ţe din Maria-Mirabela. ra repetă arta". Şi pentru dează nici conotaţiile lu- 4, 2G,
tîanel Filipoiu de la I.M. vor rămâne mult timp In imaginile unui caleidos­ Actori de mare popu­ că tot sînteţm în domeniul dice, cîteodată alese din Ext!
Lupenl. An urmat Violeta amintirea celor prezenţi. cop, ar fi rămas doar o laritate şi cântăreţi îndră­ citatului cultural, să re­ recuzita suprarealistă (fer­ 22, 85
Nieorlci (I.M. Dîlja), Aida Şi, totuşi, „Cintecul adîn­ feerie muzicală, un diver­ giţi (furie Darie, And a amintim .şi un dialog ima­ moarul de pildă — prin
Anghelache (I.M. Petriln). cului" a fost doar mani­ tisment spumos, aşa cum Călugăreau u, lToraţiu Ma- ginat de Voltaire, în care care se pătrunde în inte­
Organizatorii au mai ofe­ festarea de debut al unei pare la prima vedea'e, da­ iăejc, Dcm Rădulescu, natura se prezenta astfeli riorul imaginii), dar
esenţă se constituie într-o
rit premii duetului Ileana acţiuni de amploare care că inspiratele versuri ale Jorj Voicu, Ovidiu Bădi- „Mă numesc natură şi sînt meditaţie gravă asupra
Berchl şl Nelu Nicoară este Luna manifestărilor unei melodii de Nicu Aii- lă, Cesonia Postelnicii, în întregime artificială". Peni
(I.P.S.R.U.E.E.M.), solişti­ politico-idcoiogice, cultu- fantis („ţine minte, ţine floria Moculescu, Angela Gheorghe Pogan între­ sensurilor şi statutului o- fl răc
mai n
lor vocali Nicolae Ţopîr- ral-educative şi sportive minte, de eşti mare, de SLmilea, Ioana Radu, Gică prinde în acest ciilp o sub­ perei de artă, ce poarta dea i
cu sine o meimorie figu­
dea (I.M. Barza), Claudia în Valea Jiului, organiza­ eşti mic, frumuseţea, nici­ Petrescu ş.a.), compozitori tilă operaţie de clivaj op- rativă imposibil de elimi­ mă d.
Far caş (I.U.M.P.), Diana tă sub genericul „Laudă odată, nu se naşte din ni­ cunoscuţi (Dumitru Ca- îî« dar şl ideatic, ilus­ avea
omului, muncii şi creaţiei mic.,.“), însoţind elocvente trând cu strălucire modul nat şi de aceea transfigu­ versa,
Văgăun (I. M. Uricani), sale", aflată la a VIII-a imagini ale prezentului, poianu, Adrian Enescu, rarea ei devine o sursă de descaí
fostei Săman (Clubul Si- MariUs Ţeicu şi Nieu Aii» în care artefactul, imagi­ neaşteptate .şi fertile po­ tul Ví
ediţie. O perioadă de vîrf n-ar afirma o idee gene­ nat de artist, se organi- derat
jneria), Gabriela Ştir (I.M. în spiritualitatea acestei roasă, care modifică în­ fanfcis) fac oficiile de ghizi tenţialităţi expresive, im- die.
ni me
Lonea), Vasile Cojocaru zone cu care Hunedoara, treaga perspectivă a fil­ prin această tandră evo­ cizează, deyine treptat na­ punîndu-se prinbr-o origi­ in ti e
(I.M. Paroşeni) şi forma­ întreaga ţară, pe drept eu- mului. care a Bucureştiului şi oa­ tură. Din punct de vedere nalitate fără echivoc. cele i
ţiei instrumentele „Dia­ vlnt, se mândreşte. Pretextul plimbării mu­ menilor săi. cromatic, paleta sa este GHEORGHE VIDA, 17 urs
servio-
mantele negre" (I.M. Ani- MINEL BODEA zicale şi diurne prin Bueu- VERONICA PALADE restrânsă (deşi în unele critic de artă