Page 77 - Drumul_socialismului_1987_05

proletari din TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! Acolo sus, la munte, i ft
în pădurile seculare, j Cei ce găsesc drumul
forestierii lucrează în
orice condiţii atmosfe­
supun ştiinţei şi forţei \ spre comorile patriei
rice. Copacii falnici se
lor, luînd apoi drumul
fabricilor de industria­ Dacă te aiti doar pen­ ghfn şi Constantin Poda-
lizare, ori al caselor tru puţin timp printre cei ru — mineri şefi de echipă |
SOflALISMlL nivelul tehnologiilor mo­ pămintul pentru a desco­ cum şi pe Ioan Sicoie, şe- I
noastre. Dar pentru ca
care răscolesc, la propriu, la săparea galeriilor, pre- J
lemnul să fie exploatat
teme'nic,
la
raţional,
iul unei formaţii care |
peri comorile numite mi­
nereuri, viaţa ţi se pare construieşte suitori. Ei ra- £
derne, oamenii care au
Adică, amesteci in ochi din 1987, un plus de 14 \
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C această misiune trebuie frumoasă ca o ilustrată. portează, după patru Juni J
înveţe
continuu,
să
şi in suflet cerul senin de m la galerii, iar la sui- «
să-şi perfecţioneze per­
manent pregătirea pro­
S I A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N fesională. Este una din­ inceput de mai 1987 cu ion — o depăşire a pla- ^
t
■nului cu 6,6 la sută.
verdele subţirel al pădu­
tre preocupările majore, rilor de la Muncel Est — Şi la grupa Bocşa, con- i
statornice ale organu­ unde muncesc acum o par­ dusă de maistrul Francisc \
Anuí . (SS DUMINICĂ, 24 MAI 1987 4 pagini - 50 bani lui colectiv de condu­ te din oamenii Brigăzii Cojan, pot li consemnate L
cere al I.F.E.T. Deva. geologice complexe Fe­ rezultatele bune pe perl- ?
Pe această linie, de ţe/ —, cu cenuşiul bulgă­ oada care a trecut din al )
ourînd, în frumoasa rilor de zăcăminte scoase doilea an al actualului |
zonă f o r e s t i e r ă a de sub scoarţă pentru cer­ cincinal. De pildă, mine- ţ
câmpahiâ aorscolă de primăvara Ţării Zarandului a avut cetare şi cu obrazul ne­ rli — dintre care se re- ţ
loc un fructuos pro- bărbierit al oamenilor pen­ marcă, în mod deosebit, 1
tru a obţine, in final, „por­ formaţia condusă de -
Toţi factorii sâ se implice cu cea PERFECTIONAREA tretul" unei mici aventuri. Gbeorghe Checeti - au
Dar nu este aşa. „Viaţa realizat suplimentar peste
mai mare răspundere la buna desfăşurare PROFESIONALĂ pe coclauri, pe aici — ne 44 m de galerii. In aceas- îl
de tă zonă i-am Jntîlnit şi pe ?
grupei
spune
şeful
IN PARCHETELE cercetare, maistrul Ioan sondori, care „perforează* ţ
a lucrărilor de pe ogoare! FORESTIERE Crişan - este cam aspră. munţii şi scot de la mari f
Insă, e drept, avem noi, adincimi Importante pro- ?i
Cooperativele agricole de Pascotesc, Maria Mihăiesc ce la efectuarea primei oamenii, nişte resurse in­ be de minereu. „Noi - B
producţie din Toteşti, Os­ şi Petru Tripón — din praşile manuale. gram de instruire a terne care seamănă bucu­ ne explica maistrul sondor |
trov, Clopotiva şi Râu de formaţia coordonată de La porumb, cultură ca­ maiştrilor forestieri din rii pe oriunde ne aflăm". Dumitru Buş - am intim- i
Mari sânt mari producă­ loan Bălu. La cultura de re a răsărit peste tot, s-a întreg judeţul. Cadre - Ce fel de bucurii ? pinat Ziua muncii din a- »
toare de cartofi pentru să­ porumb, ce ocupă 115 ha, organizat o amplă activi­ cu funcţii de răspunde­ — Păi, cfnd dăm peste cest an cu un bilanţ bun. |
1
mânţă, pe care ii livrează au fost prăşite mecanic tate pentru completarea re din întreprindere au minereul căutat este cea far luna mal — lună de "
celorlalte unităţi din ju­ 30 ha — lucrare executa­ golurilor, lucrare în des­ prezentat, în faţa celor mai mare bucurie. Şl mai mijloc a trimestrului al
deţ. în acest caz este fi­ tă de mecanizatorul Doi­ făşurarea căreia s-au evi­ peste 100 de partici­ întotdeauna ne facem sar­ ll-lea, deci, foarte Impor­
rească atenţia ce se acor­ nei Olaru şi s-au erbici- denţiat cooperatorii Cos- panţi, referate-leeţii cinile, găsim adică ceea tantă - am început-o tot
dă .întreţinerii în cele mai dat 58 ha —• de către Doi­ tică Brăilă, Saltiţa Moi- despre sarcinile din do­ ce trebuie pentru baza bine. In total, avem un
hune condiţii a acestei nei Dumitrescu şi Octa­ sescu. Victoria Varvoni, meniu în acest an şi de materii prime a ţării. plus de aproape 500 m la
culturi. vian Cohuţ. Viorica Dumbravă, Cornel cincinal, despre rolul — Avem, înseamnă, un ioraj". ,
Cea mai mare suprafaţă De remarcat şi partici­ Bojin, Violina Niculescu, maistrului ca factor ho­ pămint bogat...
ocupată cu cartofi o are parea numeroasă a coope­ Livia Dumulescu, Estera tărâtor al procesului de - Şi oamenii noştri au MARIN NEGOIŢĂ
C.A.P. Toteşti. Cultura a ratorilor la plantarea căp­ Bojin, Marioara Brăilă şi producţie, despre folo­ in ei comori nebănuite !
răsărit peste tot şi evo­ şunilor, printre cei mai mulţi alţii. sirea unor metode şi Am notat pe Ştefan Zbu- (Continuare in pag, a 2-a)
luează bine. Viorci Ilian, vrednici numărîndu-se Şi la cooperativele agri­ tehnologii înaintate de
ingineruh şef al unităţii, cole de producţie din Clo­ lucru, despre necesita­
ne spune: potiva şi Rîu de Mori se tea respectării severe a
— S-a încheiat prima C.U.A.S.C. află în desfăşurare cea normelor de protecţie
rebilonare şi a început cea de a Il-a rebilonare a a muncii.
de a doua, care, până în T O T E S T ! cartofilor — lucrare ce o în acelaşi context se
prezent, s-a efectuat pe execută Ioan Mihuţoni şi înscrie şi programul
40 ha din cele 160 ha cul­ Ioan Iubaş. Iulian Bernat de instruire de astăzi,
tivate. Lucrarea o efec­ Galeni Andraş, Săltiţa aplică erbicid pe suprafa­ oraganizat în parchetele
tuează mecanizatorii Teo­ Coţolan, Petru Jurconi, ţa cultivată cu cartofi la sectorului forestier de
dor Ni-eodim şi Silion Moise Mărăştean, Olivia C.A.P. Clopotiva. Sfecla exploatare Bnru, pentru
Vlaic, oameni harnici şi Pasc ş.a. furajeră a fost prăşită' în fasonatorii mecanici.
pricepuţi, care realizează Cooperativa agricolă de întregime la ambele uni­ Indiferent de vreme,
o rebilonare de bună ca­ producţie din Ostrov are tăţi, printre primii ce au toţi muncitorii de a-
litate. ocupată cu cartofi o su­ ieşit la sapă, la unitatea ceastă specialitate din
Am văzut cîteva tarlale prafaţă de 100 ha. Şi aici agricolă din Rîu de Mori, cadrul I.F.E.T. Deva
cultivate cu cartofi. Biloa- — cum ne spunea Cornel numărîndu-se Viorica Pă- se vor întrece la o se­
nele erau înalte, drepte, Lepădătoni, preşedintele trău, Axente Prejban, rie de probe teoretice
parcă trase cu sfoara, fără unităţii — s-a efectuat Cornelia Tudoran şi alţii. şi practice, aşa cum
buruieni. întreaga suprafaţă prima rebilonare ă carto­ La C.A.P. Clopotiva me­ acţionează concret în
ocupată cu această cultu­ filor şi s-a trecut la cea canizatorul Liviu Strucăl munca de fiecare zi,
ră a fost erbicidată. Ace­ de a doua. Lucrarea o e- a început prima praşilă vor învăţa, pe viu, unii
eaşi atenţie se acordă, la xecută Ioan Brăi-lă, un mecanică la porumb — din experienţa altora,
C.A.P. Toteşti, şi celorlal­ mecanizator vrednic şi lucrare ce o coordonează se vor întoarce de
te culturi prăsitoare. La priceput. întreaga supra­ îndeaproape Elena Lepă­ mîine în parchete cu
sfecla furajeră s-a efec­ faţă a fost erbicidată, ac­ dătoni, inginerul şef al un surpius de cunoş­
tuat prima praşilă ma­ tivitate ce au efectuat-o cooperativei. La C.A.P. tinţe, pe care le ver
In
Chirie,
întreprinderea
nuală — activitate în care mecanizatorii Axente Du- materializa în îndepli­ maşina de injectat chimică Orâştic. Anişoara pentru fri­
plastic,
piese
prelucrează
s-au evidenţiat cooperato­ mescu, Toan Ioani şi Ne- TRAIAN BONDOR nirea prevederilor de gidere.
rii Trandafir Lăzăroni, luţu Lăsconi. întreaga su­ plan din acest an. Foto NICOLAE GHEORGH1U
Marioara Prejban, Eleo- prafaţă cultivată cu car­ (Continuare in pag. a 2-a)
nora Micloşoni şi Petru tofi a fost împărţită pe
Lada — din brigada con­ formaţii de lucru şi mem­
dusă de Ileana Neiconi ; bri cooperatori, iar în zi­
Atenţie sporită realizării produselor prioritare pentru economie
Victor Roşea, Catinţia lele următoare se va tre­
Produsele pe care le li­ sublinia că oamenii mun­ an cu 530 tone produse pentru colectivul secţiei
vrează distileria de gu- cii de aici au acţionat cu finite". noastre sînt antrenaţii
droane a uzinei rar. 1 din dăruire în producţie, si­ I-ng. Ionel Răducea, teh­ muncitori specialişti, maiş­
cadrul C. S. Hunedoara tuând în centrul preocu­ nologul secţiei şi maistrul tri, ingineri — arătau in­
sînt deosebit de ¡importan­ părilor valorificarea supe­ Liilian Florescu, secretarul terlocutorii. Activitatea se
te pentru economia naţio­ rioară a materiei prime organizaţiei de partid, desfăşoară pe baza unui
nală. Amintim cîteva: program judicios stabilit,
smoala specială pentru a- CINCINALUL VIII DEZVOLTARE INTENSIVA- aprobat de conducerea
nozi destinaţi industriei combinatului. Dintre re­
aluminiului şi fabricării tdinic •T/wductuitote imită centele reuşite ale acestea
electrozilor pentru oţelă- activităţi, care, la noi, au
riiie electrice; uleiul de utilizate (gudronul de hui­ ne-au vorbit cu entuziasm Un caracter de masă, tre­
creozot folosit în indus­ lă), îndeplinirea sarcinilor despre oameni, preocupă­ buie evidenţiate tehnolo­
tria petrochimică; nafta­ fizice de plan. „Eforturi­ rile lor pe linie de ingi­ giile de obţinere a uleiu­
lina utilizată în indus­ le colectivului nostru — nerie tehnologică, creşte­ rilor de absorbţie cu ca-1
triile chimică, farmaceuti­ reliefa interlocutorul — rea eficienţei economice şi
La C.A.P. Sîntarulrei se lucrează la prăşit ui mecanic că ş.a. Inginerul Vladimir s-au materializat prin de­ valorificarea superioară a LIVIU BRAICA |
îa sfecla de zahăr. David, şef secţie chknic- păşirea sarcinilor în pe­ resurselor prelucrate. „La
distileria de gudiroane, rioada trecută din acest aceste acţiuni prioritare (Continuare in pag. a 2-a)
•--------• - a —
Bl ANIVERSARE. Mîine, teşugareştl. Ulterior so vor o încheiem, la un curs de Aurel Vlaicu, so Integrează
încep la Deva acţiunile di'n mai înfiinţa un asemenea instruire internaţională, în în arhitectonica aşezării, Bl BILANŢ. întreprinderea
cadrul săptăminll cultural- centru la Hunedoara şi staţiunea Zakopane, din sporlndu-i zestrea edilitară comercială de stat mixtă
educative dedicate aniver­ puncte de Informare în ce- R.P. Polonă. prin eleganţă şi confort, Călan a înregistrat, In fle-
sării a 25 do ani de Ia lclulto oruşe. caro lună încheiată de la
Inaugurarea cinematografu­ ■I EXTINDERE. în ca­ 1 LUCRĂRI EDILITAR- începutul anului, depăşiri
ffl OLIMPIADA DE MA­ lui „Patria“. „Săptămîna“ B3 PREDĂRI LA FONDUL drul activităţii de confec(ii SPODAREŞTI. In locali­ însemnate la sarclnilo de
SE TEMATICA. Astăzi, la Po­ debutează cu filmul „Pădu­ DE STAT. Cooperatorii din metalice, aparţlnînd Atelie­ »tăţile Văii Jiului au înce­ plan. In perioada care a
SUvaş
şl-au
îndeplinit
şl
li troşani (şcoala generală reanca" (ecranizare după I. depăşit cu aproape 100 hl rului de producţie Indus­ put decolmatarea şl amena­ trecut din luna mai, între­
nr. l) şl ia Deva se desfă- Slavici), semnificaţiile aces­ trială şi prestări servicii jarea şanţurilor de gardă prinderea înregistrează de
» şoară o nouă Întrecere a tuia fiind relevate de prof. de lapte sarcinile de pre­ Haţeg, activitate cu o pro­ care protejează cartierele asemenea realizări notabile,
« celor mal tineri matemati­ Dumitru Susan şi Veronica dare Ia fondul de stat de ducţie industrială anuală mărginaşe. O altă lucrare do estimîndu-se ca Ia finele
Intre
Ia
începutul
anului.
cieni: faza judeţeană a o- Plcloruşl. Clnedlalogurile, cel mal buni îngrijitori de do 2,5 milioane lei, s-au amploare caro a demarat lunii să se înregistreze
® llmpiadcl do matematică dezbaterile, simpozioanele animale şl predătorl de procurat utilajele necesare este curăţarea albiilor a- substanţiale depăşiri ale pre­
( pentru elevii claselor a IV-a se vor încheia sîmbătă cu lapto se numără Olivia Stin­ confecţionării tuburilor de Pelor ce traversează aşeză­ vederilor. La aceste realizări
Şl a V-a. La Şcoala gene- prezentarea filmului „O zi aeraj solicitate de I.P.E.G. rile. După cum aflăm de o contribuţie concretă şl-au
fală nr. 4 Deva se întrec la Bucureşti“, cu partici­ gă, Alexandru Mureşan, Deva şi întreprinderi mi­ la ing. Huszar Ladlslau, şe­ adus colectivele unităţilor
j elevii claselor a IV-a, iar parea realizatorului — Ion Marin Nendrean, Valeria niere. ful sectorului do gospodărie „Romarta“, Alimentara nr.
Allmpesc.
^ 1“ Liceul pedagogic — cei Popescu Gopo. m LOCUINŢE NOI. Sînt 78, „Şurlanul“ şl Cafe-barui
■ CURS DE INSTRUIRE. pregătite, pentru a fl date comunală şl locatlvă, din
din clasefs a V-a. Tot as­ ■ CENTRU DE INFOR­ Patru componenţi ai echi­ In folosinţă, în oraşul Ha­ „Union“
ii tazi, ia Liceul pedagogic se MARE, începînd cu data de pei „Salvamont“ Petroşani ţeg, două noi blocuri de cadrul Consiliului popular
municipal
Petroşani,
lucră­
$ desfăşoară etapa judeţeană 15 mai a.c. la Deva func­ — Dumitru Bîrlida, Carol locuinţe, respectiv SI şl rile sînt avansate pe şanţul
, » concursului „Traian Ln- ţionează un centru de In­ Lauran, Alexandru Acs şi C l, cu 38 şl, respectiv, 24 de gardă Aeroport şl, res­
i lescu“, rezervat elevilor din formare şi popularizare a Pa vel Kovacs — au parti­ apartamente. Noile con­ Maleia, HB
» clasele VI—XII. activităţilor cooperaţiei mc,- cipat, în săptămîna pe care strucţii, situate în cartierul pectiv, po pîrlul
Stoicului şl plrîul Băni(a.
— 9 — W — . » — • —
— • — •-------------- ® ® —