Page 78 - Drumul_socialismului_1987_05
P. 78
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
Sesiune anuală A SESIUNII ŞTIINŢIFICE
FAZA JUDEŢEANĂ
Brigada „Hunedoara“ pe Şantierul de comunicări ştiinţifice A ELEVILOR
în organizarea Comite
naţional Dunăre - Bucureşti în organizarea filialei nomico-socială şi politică în colaborare cu Inspecto DUMINI
tului judeţean al U.T.C.,
judeţene a Societăţii de a României după cuceri ratul şcolar judeţean, re 11,30 Telex
ştiinţe istorice, Inspectora rea independenţei do stat"; cent, la Şcoala generală <C«6 I.unic
Tinerii hunedoreni, a- „Hunedoara", formată din tronsonul final. In plină tului şcolar judeţean şi „Unele aspecte privind în nr. 2 Deva, a avut loc. * Tel
seimenea tineretului în o sută de băieţi este pla curgere a Argeşului şi comitetului sindicatului din făptuirea reformei agrare faza judeţeană a sesiunii gliioz
tregii ţări, percep cu sată în plină cîmpie su Sabarului, de poezie şi învăţămînt, ieri a avut loc din 1921 în judeţul Hune ştiinţifice a elevilor. La „Imit
1
glu“.
deosebită acuitate pulsul dică a ţării, pe unde va doină sudică, atît de fru la Deva sesiunea anuală doara"; „Judeţul Hune faza judeţeană au fost pre 12.10 Din
naţional, chemările de trece canalul ce va lega moase şi adinei, brigada de comunicări ştiinţifice doara în literatura inter zentate 228 comunicări CUlul:
„Hunedoara" lucrează asi consacrată aniversării a belică"; „Aspeóte din via ştiinţifice. zică
anvergură naţională. Aşa Capitala ţării de Danubiu. 13.00 Albui
duu, lucrează pentru edi 110 ani de la cucerirea ţa social-politică hunedo- Lucrările sesiunii s-nu
(părţi
a fost şi la Agnita — Pentru a releva dimen ficarea naţională şi crez independenţei de stat â reană în anul 1940"; „A- desfăşurat pe 10 secţiuni! * VI
Botorca, Salva—Vişeu, siunea efortului tinere- înălţător. României." " titudihea' populaţiei din limba şi literatura româ vară..
O sută de elevi din Organizată în plen şi pe judeţul Hunedoara faţă de nă, limbi moderne, isto POC7.1'
birll..
război (1941—1945)"; „Ni
ric—geografie, ştiinţe so
trei secţiuni, sesiunea a
Deva, ca primă seric, îşi
rubricatineretului pun acum prima sem abordat o gamă- proble colao Titulescu •—- promo ciale, matematică—infor ră •
te... i
tecul
nătură pe Canalul care matică largă privind is tor al luptei pentru apă matică, fizică, chimie, bio . * La
toria vedic şi medic, mo
Bumbeşti—Livezeni, la tului în edificarea aces va lega Dunărea de dernă şi contemporană, rarea suveranităţii de logic, discipline tehnice, lecui,
•/.leal
„Continuitate
stat";
activitate educativă şi me
în
APAOA Bucureşti, la tui major obiectiv econo- Capitala patriei. Semnifi precum şi metodică, edu Dacia în lumina numis todică. La sesiune au Unlui
Hunedoara, în Lunca mico-social a:l patriei, caţia unui asemenea gest caţie în ştiinţe sociale, cu maticii (Tezaurul de de- participat elevi — autori Teatr
Prutului, pe Canalul Du care se întinde pe 84 de ki se va releva cîndva, aşa o participare activă din nari imperiali romani de ai comunicărilor ştiinţifice, truha
l’rcm
năre—Marea Neagră şi lometri, Uniunea Tinere cum o. spune şi crezul partea unui important nu la Valea Arsului-Brad)" ; îndrumători ai U.T.C. din * Toi
peste tot unde partidul a tului Comunist şi-a asu exprimat în Imnul bri măr de cadre. „Dezvoltarea social-econo- şcoli, cadre didactice. Au mini!
cerut dăruire, forţă, crez mat răspunderea execu găzii aflate, acum, pc în şedinţa plenară au mică a Comitatului Hune fost premiate 105 lucrări. /¡calc
Tcrrc
şi fapt. tării lucrărilor între ki şantier, din care repro fost prezentate comuni doara între 1848—1867" ; Lucrările prezentate au Lume
Iată, acum, tinerii htl- lometrii 64 şi 84, adică ducem : cări privind concepţia „Rolul diplomaţiei româ relevat disponibilitatea e- iii mu
ţa ti
nedoreni procedează ia partidului, a secretarului neşti in recunoaşterea in levilor de a depăşi nive 11.50 Conţi
altă asumare de răspun IMNUL BRIGĂZII „HUNEDOARA" său general, tovarăşul dependenţei"; „Eroismul lul şcolar în abordarea trl. i
dere, după alte şi alte Nicolae Ccauşescu, asupra ostaşilor români în răz diferitelor teme, originali lor)
contribuţii .proprii la e- luptei poporului ro-mân boiul de independenţă"; tate, bună documentare, 19.00 Tete}
dificarca României socia Din Hunedoara noi cînd am plecat pentru libertate, indepen ..Problematizarea în lecţii unele prezentând chiar un 19,20 Ţara
lor)
liste moderne. Este vor Cetatea Devei în zori nc-a salutat denţă şi unitate naţiona le de istorie predate la interes documentar şi prac ccair
ba de prima brigadă a Lui Dcccbal am zis un rămas bun lă. între temele prezen - clasa a IX-a"; „Caiet me tic, puţind fi utilizate la 19.10 Cînti
judeţului Hunedoara ta l’e şantier, băieţi, cu toţi, acum! tate s-au numărat: „Inde todic privind modalităţi lecţii sau cercuri telinico- (colo
construcţia Canalului Du pendenţa — năzuinţă a de rezolvare a unor pro aplicativc, altele aplicate, * ou
năre—Bucureşti, brigada tuturor claselor şi pătu bleme la obiectele de cu cu substanţială eficienţă ilucu
de la şcoala profesională Din zi în zi un Argeş «nou noi construim rilor sociale româneşti" ; noştinţe economice, eco economică. Iată şi cîştigă- 20,23 Film
a Liceului industrial nr. Pentru el cu avînt de tineri noi muncim „Lupta Basarabilor pen nomie politică, politică c- torii primelor trei locuri : „cen
1 Deva, utceişti care vor Cu braţe lari de brigadieri tru apărarea independen conomieă a partidului — Daniela Drăghia, Liceul muri
deveni, in cîţiva ani, mi Urmaşi ai bravilor noştri mineri, mineri ţei împotriva dominaţiei definiţii formule"; „Repe industrial nr. 3 Deva (lim l’rod
neri, lăcătuşi, electricieni, străine"; „Reflecţii cu re asupra conceptului de ba şi literatura română); rllor
muncitori autentici la Biruitori pe creste cînd ajungem sus privire la denumirea ţinu tragic"; „Constantin Noicn Cristian Mocanu — Şcoala 21.10 Moro
Şi soarele se-ndreaptă spre apus
exploatarea şi prepararea Noi am ajuns deasupra tuturor tului românesc interearpa- — un proiect românesc generală nr. 7 Deva (limba (colo
minereurilor feroase şi Cu toţii construim un viitor tic"; „Epoca bronzului în de hermeneutică"; „Edu engleză); Alina Coveianu * In
neferoase ale patriei. Un viitor de aur construim sud-vestul Transilvaniei" ; caţia a materialist-ştiinţifi- — Liceul de matematică- samh
Deva
fizică
„DecebaÎ"
şcolar
că
tineretului
„Sanctuarele
din
dacice
Această primă brigadă Şi pentru cl cu toţii noi muncim. Munţii Orăştiei"; „Ţa.ra prin lecţii şi activităţi ex- (limba franceză); Sidonia 21.50 marc Tele.i
Haţegului — permanenţă traşcolare"; „Educarea pa- Pribeag — Liceul agroin
şi continuitate în lumina triotică-revoluţionară a e- dustrial Haţeg (istorie);
recentelor cercetări arheo levilor prin predarea isto T. Raicu, F. I'orvay, C.
logice"; „Dezvoltarea eco- rici". Palko, M. Ghiura, D. Her-
menescu, V. Pîrvu — Li
ceul industrial nr. 2 De
va (geografie); Mariana DEVA:
Atenţie sporită realizării produselor Egri — Liceul industriali sus — se
tîlnlre în
nr. 5 Deva (filozofie); Cos- trla); p
prioritare pentru economie min Cătană — Liceul ma- I-Il (Arti
RA: / -o)
tomatică-fizică
Hunedoa
ra (matematică);. Emeric — seria
vel (Mode
(Urmare din pag. 1) Pojoni, de la tratare ter Varga — Liceul matsma- pie la Im
mică, s-au referit lu im tică-fizică Petroşani (ma D); Socri
portanţa ce trebuie acor tematică); Asoltanei Agriş (Flacăra),
racteristici superioare, de dată, oră de oră, bunei tă drago:
creştere a randamentelor funcţionări a instalaţiilor, — Liceul agroindustrial TROŞAN1
de recuperare a naftali la intervenţiile prompte Geoagiu (fizică); Ildiko cureştilor
lunecare
nei din resursele prelu — cînd situaţia o cere — Skroban — Liceul indus Comedie
crate. Căutările noastre la utilajele din dotare trial Petroşani (chimie); rea); LU
în aceste direcţii conti pentru folosirea deplină a Monica Săteanu, Ovidiu şoara Al
VULCAN
Popa — Liceul industrial
nuă". capacităţilor, la realiza 3 Hunedoara (biologie); Ka- traatacă
(Luceafăr
Aici, la distileria de gu- rea ritmică a sarcinilor tinka Drcguş, Anişoara Toate pil
droane din Hunedoara c- fizice de plan. Ciutină — Liceul indus a Il-t
xistă un colectiv bine în Am notat de la această trial nr. 4 Deva (mine, t (Mi
chegat, alcătuit din oa secţie nume de oameni, metalurgie, construcţii, ma i „i: Croi
foc —
meni cu îndelungată ex adevărate exemple în teriale de construcţii); Ana (Muncitoi
perienţă în producţie,'con muncă, care contribuie de Maria Stanciu, Gabricl NOASA:
tinuu frământaţi de pro ani şi ani la îndeplinirea Herlea — Liceul industrial dă (Mur
CÂNI: I
: movarea noului, de ono prevederilor de plan. nr. 2 Deva (mecanică — porarfl
rarea în condiţii exempla Maistrul principal Gheor- electrotehnică); Mihaela (Retezai)
re a contractelor încheia ghe Bodreanu, operatorii Mihai — Liceul industrial lorii cili
Clinului Dunăre — Bucureşti. Aproape un sfert din lungimea noii cui albastre c h i m i ş t i Ionel Chiz- Petroşani (mine, metalur rioasă
reprezintă frontul de lucru al Uniunii Tineretului Comunist. Aici îşi desfaşoara activita te cu beneficiarii din ţa GUKA1ÎA
tea şi brigada „Hunedoara“, constituită din elevii şcolii profesionale a Liceului indus dean, Gheorghe Cîmpea- gie, construcţii, materiale multă dra
trial nr. l Deva. • . , . . . . ră. Operatorii chim işti nu, Gheorghe Lazăr, Con de construcţii); Cristina ORA,ŞTIU
în fotografie : aspect de lucru do pe tronsonul Corne tu—Miludleşti—Duda, din Cu Victor Giurcău, de la sec stantin Sabin, Dumitru Nariţa, Molnar Bmeşe — (Patria);
pla Argeş — Sabar. Idita, Sorin Popescu, ter- — seriile
torul distilare şi Crişan Liceul industrial nr. 2 GEOAGR
motehnicianul Ştefan Pa Deva (mecanică-electroteh- răgaz (C
ra, lăcătuşii Dumitru Pău- nică); Simona Fanca — HAŢEG:
Iul şl ai
ceanu, Geza Katona, Du Liceul industrial nr. 1 BRAZI:
Cei ce găsesc drumul \ NOI SUCCESE ALE ţ cob, electricianul Vasile gie, construcţii, materiale CAL AN:
mitru Cojboaru, Atila Ja-
Hunedoara (mine, anetalur-
sus — s
epavei (
GIMNASTEI ţ Răulca şi alţii. de construcţii); Letiţia ră); S
(Urmare din pag. 1) Este vorba de ing. loan în cinstea Conferinţei Hoca — Liceul pedagogic sărbătoar
Aldeş, şelul grupei Măgu DANIELA SILIVAŞ j Naţionale a partidului, co (probleme ale muncii ..e- re voi uţla
Desigur, s-au oblinut ra (Tina Neagră) şi de lectivul secţiei distileria ducative şi metodice). Tu LIA: O
GIIELAR
rezultate bune şi in alte ing. Eugen Tămaş, şelul MOSCOVA 23 (Ager- s-a situat pe primul loc, 1 de gudroane a C.S. Hu turor participanţilor, suc Bucuroşi
zone de acţiune ale co grupei Hondol-Coranda". pres). — Campionatele obţinând medalia de aur ? nedoara s-a angajat să cese depline în muncă şi
la acest aparat. Medalia J
lectivului brigăzii din Ve Experienţa bună este europene de gimnastică realizeze suplimentar sar învăţătură !
le/. Sint loarte multe chiar aceasta : promova de la Moscova au con de argint a revenit Dia- ţ cinilor de plan 1 500 tone CARMEN LUCACI,
puncte de lucru răspindi- rea cu încredere a tineri tinuat cu întrecerile con nei Dudeva (Bulgaria) — ( produse finite distilate activistă a Comitetului
te pe o arie largă şi nu lor specialişti în fruntea cursului special pe apa 19,838 puncte, iar cea ) din gudron. judeţean al U.T.C.
pot II cuprinse toate. Im unor colective de muncă. rate, care a prilejuit de bronz sportivei din ţ
Pentru
portant ni se pare insă să Rezultatele obţinute de ei sportivei românce Da R.D. Germană, Dirte ^ va fi ră
consemnăm o experienţă in perioada care a trecut niela Silivaş o noua vic Tumimler — 19,788 pune- I ÇAMPANIA AGRICOLA DE PRIMÀVARÀ bilă. Cei
bună din activitatea co din acest an: la Măgura, torie remarcabilă, cam te. 1 temporar
lectivului de conducere a plusuri de 25 m la galerii prima p:
pioana europeană abso De asemenea, Daniela ’ lui. Vor
brigăzii respective. Ne-au şi de 2,5 la sută la sui teşti, Densuş, Sarmizege- porare c
lută cucerind a doua me Silivaş a urcat pc podiu- ) (Urmare din pag. 1)
vorbit despre aceasta, in tori (evidenţiaţi: minerii tusa şi Rîu de Mori se caracter
mod litesc, - iără a şti, conduşi de Silvestru Chi- dalie de aur la actuala mul de premiere şi Ia Rîu de Mori, mecanizato implică zi de zi în buna însoţite
ediţie. în finala la pa câri elec
probabil, nici ei că sint ţac şi Ceza Kiss), Iar la sărituri, cîştigînd meda rii Dănuţ Munteanu şi Li- desfăşurare a întreţinerii / după-am
lucruri ce merită a fi sem Hondol-Coranda o lungi ralele inegale, Daniela lia de argint, cu 19,806 r viu Dălinesc efectuează a culturilor, în vreme ce tltâţile d
nalate — Ing. loslf Zavo- me suplimentară de 28 m Silivaş şi-a demonstrat puncte, în timp ce coe- 5 doua erbicidare a inului cele din Unirea şi Răchi- depăşi 1
tul va s
dâ, şelul brigăzii geolo la galerii (s-au remarcat şi tratamentul pentru tova încă n-au reuşit pe intcnsilic
gice complexe Veţel şi minerii conduşi de Vasile din nou măiestria şi si chipiera sa Eugenia Go- i combaterea dăunătorilor. deplin acest lucru. Se im scurtă .
iea a intrat în posesia ţ
loan Halga, preşedintele Penciuc). In aceste rezul guranţa, executînd per în acelaşi mod — cu pune ca toţi factorii să se averselor
comitetului sindicatului al tate pozitive s-au materia fect un exerciţiu ce a cu medaliei de bronz, cu ţ puternică mobilizare de ocupe cu cea mai mare km/oră,
vest şi
brigăzii: „In fruntea a lizat, fără îndoială, şi en prins multe elemente de 19,700 puncte. La acest ţ forţe umane şi mecanice răspundere de organizarea turile m
două grupe de cercetare tuziasmul, şi puterea de mare dificultate, în ur aparat, pe primul loc i — se acţionează, cum ne şi buna desfăşurare a lu vor fi <
şi 8 gra.
au fost promovaţi, la în muncă, şi dorinţa de auto- ma căruia a primit nota s-a situat Elena Şuşu- -■ spunea Ştefan Ivancu, crărilor agricole, ştiut xlme de
ceputul acestui an, doi depăşire a tinerilor ingi preşedintele consiliului u- fiind că întreţinerea cul şl 18 gr
de 9,975 puncte şi, ou un nova (U.R.S.S.), eu 19,856 ţ.ă. (Met
ingineri tineri, aliaţi în neri din fruntea grupelor puncte. nic, în toate' unităţile din turilor este un factor de viciu Iul
anul trei de stagiatură. de cercetare. total de 19,900 puncte, C.U.A.S.C. Totcşti. Con cisiv pentru obţinerea de
siliile populare din To- recolte superioare.