Page 79 - Drumul_socialismului_1987_05
P. 79
M80 • DUMINICĂ, 24 MAI 1987 Pag. 3
„PRIMÂVÂRA MUZICALĂ DEVEAKĂ“
Preluînd ştafeta muncii de constructor • Un inedit majorat
IZIUNE pentru minerul şef de
în seara rezervată aces siune continuă, reperto-
— în cadrul colecti din ţară. Aici, la Hune- priile sale valori. Noi tui violonist, aflat încă riuil îmbogaţindu-se de la brigadă Constantin Preo
vului de oameni ai mun doara, am cunoscut-o şi toţi din familie ne înţe la vîrsta copilăriei, Sala an la an. în 1985 a de teasa, de la I.M. Lupeni:
. 21 MAI împlineşte 18 ani de la
cii do la brigada noas pc sudoriţa Maria, caro legem şi ne iubim. Este festivă a Palatului culturii butat ca solist cu orches prima sa intrare în o-
tră, adică nr. 61 a a devenit soţia mea. vorba de o iubire baza din Deva s-a dovedit ne- tra simfonică din Con
copiilor ■' I.A.C.R.S.I-I. — ne spu Mi-am dorit o familie tă pe respectul reciproc, încăpătoare. La cei 10 ani stanţa, după care au urmat dîncurile de cărbune, e-
tmotecu do frumoasă şi am reuşit o iubire încărcată de res ai săi. Alexandru Tomes- colaborări artistice cu fi- veniment petrecut pe
0 (color). nea recent tehnicianul vremea cînd avea vîrsta
Hri Sn jun- Nicolae Bălăccanu, pre s-o întemeiez. Avem doi ponsabilitate, aş spune. eu este deja cunoscut din larmonicile din Braşov, de... 18 ani. Cuvintelor
sodul I şedintele comitetului sin copii. Dorina a preluat La noi în casă s-a înce emisiunile radioului şi Bacău, Oradea. A susţi
.nuna cintc- dicatului, sînt mulţi con ştafeta muncii de la tăţenit ca acţiunea şi Televiziunii Române. Pro nut trei recitaluri perso de preţuire rostite de or
liunesc. Mu mama sa. Este sudoriţa proiectul unuia să fie gramul recitalului a par taci la adresa brigadie
rul ură structori ale căror fami nale în Bucureşti, la Fi rului şi minerilor din
iumiuical lii s-au dovedit adevă şi lucrează aici, la bri angajamentul întregii fa curs — în cronologia suc larmonica G. Enescu şi subordine le adăugăm
color) rate nuclee de formare cesiunii lor — epocile mu la Ateneul Român.
10 primă- a personalităţii, de mo zicii europene: barocul, pe cele spuse simplu de
Mu/.ică şi delare a comportamen (J. S. Bach — Sonata nr. Ca şi pînă acum, dez şeful sectorului VIII al
Glasul iu- voltarea armonioasă a minei: „La înaintări am
luzică uşou- tului. As exemplifica ou 1 în Sol major şi A. Co-
sono aniinu- familia comunistului Ev- relli — Folia), clasicismul disponibilităţilor multiple mare bază în brigada
crial * Citi graf Stepanov, un ade (W. A. Mozaa-d — Sona ale acestui copii excep lui Constantin Preotea
rilor do mai ţional dotat se va des sa". Un titlu de onoare,
raţ cu cfn- vărat model de muncă CADRU DE MANIFESTARE A UNOR ta nr. 6 în Sol major),
lomont mu- şi viaţă. romantismul (N. Paganini făşura sub atenta îndru pe deplin meritat, pen
. solişti din L-am întâlnit zilele a- tru unul dintre minerii
1 Sovietică * ÎNALTE RESPONSABILITĂŢI SOCIALE care aniversează „majo
icuri * Un cestea la uzina cocso- Recitalul excepţional al foarte tînârului
t modern. chimică din C.S.H., vop ratul subteranului" • Una
i muzicală sind structura 'metalică Alexandru Tomescu dintre importantele ac
tirt * l.u- milii. Ne-am crescut co ţiuni de primenire înscri
lmpei... mu- a benzilor transportoare. gada în care muncesc şi — Dansul vrăjitoarelor), mare a părinţilor săi: se pe agenda de lucru
i Să dăm — Am început să lu eu. Este căsătorită cu piii la şcoala omeniei.
i şansă 1 * crez la vîrsta de 11 ani Victor Vasiliţă, lăcătuş Am stat dc vorbă şi muzica secolului XX (Bar- Mihaela Tomescu — pro a deputaţilor Consiliului
minunată a tok B. — Şase dansuri fesoară ai cărei elevi au popular orăşenesc Orăş-
s * Secven- — ne spune E. Stepa la Brigada 63 din cu cei doi urmaşi. romaneşti) şi co-ntempora. repurtat' constant succese
Dectutorului nov. Rămas fără părinţi, I.A.C.R.S.I-I. — De la tata am în tie şi efectuată recent
nranii noş- nu am cunoscut căldura Feciorul meu, Dorin văţat — nc mărturisea neitatea românească (T. naţionale şi internaţiona *
lortaj (co familiei. Am fost cres (18 ani), a terminat Şcoa Dorina — că pentru a Olah — Sonatina). A fost le — şi Adrian Tomescu *
excepţional acest recital,
cut dc o mătuşă. în ri la profesională de meca trăi frumos în familie (care la pian acompania
ti este nevoie din partea prin uşurinţa realizării ză dintotdeauna pc tînă-
ta azi (co nul 1957 am venit la nici auto din Deva. A- lui: tehnica — minuţios rul violonist — n.n.), pia E C R A N S
li p o o a Hunedoara şi m-am în cum lucrează la secţia tuturor de respect reci pusă la punct în baza u- nistul care a iniţiat în s
11 cadrat la fostul I.O.S.H., A.C.R. din cadrul între proc, de corectitudine
nei mari îndemînări na
1 României fiind calificat ca zugrav. prinderii noastre şi este şi cinste. turale — a permis depă Bucureşti, încă în urmă
cu un deceniu, cicluri dc
/Viei m-am format ca elev la seral, la liceul — • în familie am în şirea cu lejeritate a pa ------------------------- )
ul ţării con- om şi comunist. Prin de construcţii din loca văţat — completează Do recitaluri „Panoramic XX" este decolmatarea pîrîu- «
llui iubit muncă mi-aun cîştigat litate. Ce să vă anai rin — cum să mă pre sajelor dificile sub acest eu lucrări din muzica lui „Morii". Locuitorii din *
tistic. respectul şi aprecierea, spun ? Mi-am construit gătesc pentru viaţă, aspect, iar interpretarea românească şi universa zonă au fost sprijiniţi în ţ
înaintaş a rezultatele fiindu-mi răs o casă pc strada Popa pentru a învinge even —■ datorată atît valoroa lă, aparţinînd în exclu această acţiune de către Î
1
l. zori“, plătite cu Ordinul Mun Şapcă. Am o grădină tualele greutăţi. Am fost sei îndrumări stilistice dc sivitate acestui secol. formaţia de lucru a Ofi- ?j
e a studiou- cii şi Medalia Muncii. frumoasă în care cultiv educat- în spiritul mun care se bucură, cit şi ta Violonistul de excepţie, ciului de gospodărire a ţi
lentinieno Sub mina mea, aici, la tot ce-mi trebuie pentru cii. Părinţii mi-au spus lentului şi inteligenţei dc
coregrafic I.A.C.R.S.H., s-au califi gospodărie. Sînt fericit că o bine să muncesc excepţie a ' acestui minu Alexandru Tomescu, este apelor Deva • Automat ţ
sau manual ? O dilemă {J
nat copil — a făcut din
totuşi un copil. Un copil
cat peste 60 de zugravi, şi ani o familie ferici acolo unde îmi este lo- de nedezlegat pentru
>rett* ii 20 dintre ci devenind tă. Ştiţi, după părerea cui, vocaţia. fiecare partitură o reali care învaţă cu seriozita
le...! ului şefi de echipe la dife mea, familia îşi are'pro IOAN VLAD, tate vie si convingătoare. te, este pasionat de fru locatarii blocului E 5, de
tiu Moscova rite unităţi economice priile sale legi şi pro- corespondent Alexandru Tomescu a museţile naturii, este fas pe bulevardul Dacia, nr.
ui început studiul viorii la cinat dc valorile trecutu 2, din Hunedoara. De la
vîrsta do 6 ani, cu mama montarea lor pe fiecare
sa, Mihaela Tomescu, pro lui. Un copil care, cu scară a blocului respec
Cît risc implică suprimarea fesoară de vioară la Li zîmbetul grav şi privirea tiv, întrerupătoarele au
tomate au... refuzat să
joacă
ceul de artă „G. Erieseu"
se
pătrunzătoare,
sensibilităţii la dureri ? din Bucureşti. Calităţile totuşi, ca un copil. funcţioneze. Cei cu spi
rit practic le-au „aju
deosebite ale acestui co
:te pinzele pil îmbinate cu un studiu ANA FODOR, tat" să-şi împlinească
a IU-a : In intens, şr eficient, nu fă- muzicolog menirea umblînd mereu
:
amic (ra- Secţia anestezie-terapie pect minor se poate naş dăruire a echipei dc anes- la tabloul de siguran
ă — seriile a Spitalului judeţean din te o tragedie. O simplă tezişti, coroborată cu in- cut ca după
HUNEDOA- Deva. O secţie cu medici operaţie de apendicecto- tervenţia competentă a mai puţin de ţe. Aşa se face că, nopţi
r „ele sus doi ani să cu la rînd, becurile de pe
„—■etul epa- specialişti care asigură mie care nu implică teh medicului ortoped, au cerească pri toate palierele blocului
— A); Co- anesteziile pentru toate nică deosebită pentru înlăturat pericolul nepre
(Modcrn — secţiile — chirurgie gene chirurgi, solicită din par văzut. Şi cîte astfel de mii lauri la E5 consumă curent cu
lui Bachus rală, ortopedie, urologie, tea noastră efectuarea u- cazuri nu apar zi' de zi 7 ! concursurile şi fără folos. Pe banii
î prea mul- naţionale şi
(castel) pe- chirurgie plastică şi repa nei anestezii generale. Nu — Pentru o intervenţie locatarilor însă. Curată
isterelc Bu- ratorie, obstetrică-gineco- ştim exact cum va reac eficientă este necesară o internaţiona risipă I ® Ieri, la Petro
irîng), tn- logic, O.R.L., oftalmolo ţiona organismul pacien permanentă aducere la zi le: premiul 1
Nolembrie); la concursul şani, pe scenele Teatru
;ă ’77 (Uni- gie, chirurgie buco-maxi- tului la anestezic. Pot a- a cunoştinţelor do spe „Ciprian Po- lui de Stat „Valea jiu
I: Doninl- lo-faoială. părea o serie de compli cialitate.
(Cultural); — La noi vin cazurile caţii. rumbescu", lui" şi casei de cultură
ipcriul con- extrem de dificile. De — Trebuie să ne com premiul spe au avut loc spectacolele-
icrlile 1-11 Un caz aparte s-a pe pletăm permanent cunoş cial — U184 concurs din cadrul fazei
LONEA : fapt, bolnavul este o ma trecut chiar în timpul tinţele, să le consolidăm
■ sus — sc- re necunoscută, ne relata discuţiei cu interlocutorul prin experienţă. O dova şi premiul interjudeţene a Festiva
lstcrc' ă- medicul specialist, Dănuţ III— 1985 la lului naţional „Cîntarea
1); i -I- nostru. Se efectua o ope dă că sîntem în măsură concursul J. României". Au fost pre
anilor de Ncagu. De aceea, stresul raţie cerută de o fractu să realizăm acest lucru
•iile I—II psihic este fantastic de ră de cot la o fetiţă de este participarea noastră Kocian zente, cu momente de
; ANI- mare. Practic, eşti chemat la simpozioane ştiinţifice Cehoslovacia, aleasă ţinută artistică,
ai do zâpa- opt ani. Medicul ortoped p r o m i u 1
resc); URI- să răspunzi total de via Petre Păseulescu a soli inter judeţene şi naţionale, toate formaţiile de ama
ărţire tem- ţa omului. De exemplu, citat intervenţia tuturor chiar la congrese mondia I — 1984 tori din municipiul Pe
criile I-II în timpul unei interven medicilor anestezi.şti. Se le, în care sîntem solici la concursul
:AD: Lupta- ţii chirurgicale, noi ob troşani promovate după
alea mlstc- ridicau probleme de res taţi să prezentăm comu de la Stresa etapa judeţeană • De
aua roşie) ; servăm starea bolnavului; piraţie în anestezie gene nicări. Periodic, partici — Italia. De \
: Din prea un tremur, o coloraţie, o 22 de ani, conducătorul
o (Minerul); modificare de pupilă ne rală care scotea în evi păm la cursuri de specia atunci pînă auto Nicolae Nicu, de
încrederea denţa riscul anestezic ce litate organizate în di în momentul
vertismentul edifică asupra situaţiei, a verse centre universitare. de f a ţ ă a la Autobaza Deva, îşi
(Placăm) ; rezistenţei sale. Dintre depăşea riscul chirurgi conduce autobuzul pc
.1: Clipa de sute de pacienţi, unii cal. Intervenţia plină dc MINEL BODEA avut o ascen- ALEXANDKU TOMESCU acelaşi drum: Visca —
do cultură);
neul, petro- prezintă o stare niai gra Deva şi retur. Numai
nii (Dacia); vă. Sînt cazurile limită. ginduri bune pentru a-
. în alertă: — Da dumneavoastră „Automobilişti“ ghinionişti
ale pinzele este apreciat spiritul de cest muncitor apreciat în
I: Secretul zonă, pentru calităţile
de cultu- întrajutorare, de echipă, — se alia şi Gheorghe
UA: ZI do în cel mai bun înţeles al E o boală grea cînd te mis de conducere şi de tot intr-o noapte, cind nu sale de om. • Evaluînd
iragostea şi cuvîntului, de care daţi apucă dorul de automobil, foaie de parcurs. înarmat se mai putea dezlipi în Sologluc, fost muncitor la în mod realist posibilită
Iureşul); I- mai ales cind acesta nu-ţi cu nişte noţiuni sumare nici un chip de un auto brigada 64 a I.A.C.R.S. Hu
(I.umina) ; dovadă împreună cu co nedoara. InUucit cine sea ţile existente, Consiliul
luletin do legii. aparţine. Cel mal bine despre pornirea şi opri turism parcat in munici popular al oraşului Vul
tiiicrul). ne-ar fi putut să ne-o spu rea maşinii, dar şi mai piu şi căruia-i pusese gînd mănă se adună, el s-a a- )
— Nc străduim să con rău, împreună cu Marcel sociat cu tinerii Daniel can a înfiinţat, de cu
stituim intr-adevăr o e- nă, cu argumente foarte precare despre regulile de Fizeşan. Acesta din urmă, Kelemen şi Ionel Gyemant rînd, o fermă zootehni
chipă în care spiritul de convingătoare, Ion Buda. circulaţie, s-a urcat la vo in afară de meseria de pentru ca să „opereze" că proprie, populată cu
colegialitate, întrajuto Dar, cum el nu mai vor lanul autobasculantei şi a împreună autoturismele. 30 de scroafe pentru pră-
rare să fie o realitate. De beşte decît atunci cind dat bice cailor putere. L-a spărgător de autoturisme, Cind făceau o asemenea silă. Aşadar, primii gos
cîte ori e nevoie de noi, este întrebat, aflindu-se „operaţie" de curăţenie
: vremea sîntem prezenţi, la orice în „tratamentul" bolii de intr-un autoturism, au lost podari ai oraşului îşi o-
să şi insta oră din zi şi din noapte. care suferea, vă relatăm F O I L E T O N norează, incă o dată, re-
la fi noros, Nu avem ţel mai curat nof prin ce întfmplare a prinşi in flagrant delict. numele 8 Au vrut să
coperit în trecut cu afecţiunea sa Făcindu-se „istoricul" bo consume kilowaţi pe gra
a intervalu- decît salvarea celor în lii, s-a stabilit, lără dubii,
;a ploi tem- suferinţă. De acest lucru s u b i t ă faţă de auto păscut însă un mare ghi nu avea altă ocupaţie, că cei in cauză aveau tis, iar acum plătesc
vor avea şi sînt animaţi toţi colegii mobile. L-a a p u c a t nion. N-a reuşii să ajun deşi la 20 de ani era de-i ustură pielea. Ei se
iversă, fiind ca din senin dorul de gă la destinaţia numai de zdravăn şi sănătos, bun serioase antecedente. Su
de descăr- mei — medicii specialişti ducă, dar nu oricum, ci ferind , de aceeaşi boală, numesc Mircea Ampoi-
în curiei Ghcorghe Albu, Gheor- el ştiută. Stăruieşte totuşi o pentru o muncă utilă so ei au lost „internaţi" in tan, strada Zarand nr.
Local c£.v ghe Bochiş, Oliviu Dumi numai mecanizat. Cum nu întrebare: din şantierul cietăţii. Stabilindu-se că
1 căzute vor deţinea automobil proprie respectiv, ia cine vrea şi boala lor este o obsesie acelaşi salon. Dacă este 40, Brad (despăgubiri
rl/mp. Vîn- tru, în frunte cu medicul tate personală, s-a gîndit mai veche şi acum a re să ai ghinion, cum s-a în- 8 919 lei), Ludovic Stu-
moderat, cu şef, Elena Nadă. cind poate un autovehi timplat cu ei, nu scapi
locale de să „împrumute" o auto cul ? cidivat, ei au fost trimişi rek, loan Sicoe, Ştefan
â în timpul — Dicţionarul explică basculantă din parcul şan să urmeze cura prescrisă nici in gaură de şarpe. Circo, Dumitru Hangu,
ă la 10—GO termenul de anestezie ca Pe Mircea Haraga, fost de lege pentru asemenea Cu certitudine că putem
omlnînd din „un procedeu medical tierului de drumuri şi po muncitor la T.A.C.C.M. De Remus Chira - din ace
. Tempera- (realizat prin agenţi fi duri din Petroşani, unde va, H stăpînea o altă „pa lapte. eradica molima de care eaşi localitate, Petru
: la noapte siune" faţă de automobi In mare suferinţă de şuieră falşii automobilişti,
ase între 3 zici sau chimici) de di lucra ca muncitor. N-a Toda şi Avram Cristea.
ir cele ma minuare sau de suprimare mai apucat să se gindeas- le. Boala de care suferea „automobilită" - aşa-i întărind vigilenţa şi tra- din Crişcio.r. S-au făcut
ne între 13 a sensibilităţii la dureri". putem spune bolii ce-i cu tindu-i profilactic o e cei
Izolat cca- că la faptul că pentru a se numeşte furturi din au de ruşine între oameni.
og de ser- Cit risc implică acest lu conduce respectivul auto toturisme. Ea a fost clar prinde pe falşii şoferi sau suspecţi de rele intenţii.
’rasgyak). cru ? vehicul are nevoie de per diagnosticată de curînd. proprietari de automobile T. DOBRiCEANU
— ha noi, de la un as-