Page 80 - Drumul_socialismului_1987_05
P. 80
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 180 © DUMINICĂ, 24 MAI 1987
Pag. 4
LA ATENA, ÎN EDITURA „KRINOS , A APĂRUT VOLUMUL
!<
FABRICA DE PRODUCŢIE INDUSTRIALĂ
„Nicolae Ceauşescu SI PRESTĂRI SERVICII
HUNEDOARA
execută următoarele prestaţii de servicii
pentru populaţie :
ATENA 23 (Agerpres; preţios pentru cititorii ordine economică interna contribuit mult personali- *
— O nouă lucrare consa greci şi va contribui, în- ţională şi rezolvarea glo tatea marcantă a preşedin- | ® diverse produse din lemn şi mobilă;
crată vâslei opere social- tr-o măsură înseninată, la bală a problemelor sub tel ui Republicii Social is- <■
politice a tovarăşului continuarea luptei cel-or dezvoltării“, a spus Iafnis te R o m â n i a , Nicolae I ® reparaţii şi revizii tehnice, tinichîgerie
Nicolae Ceauşescu, secre două ţări prietene pentru Dragasakis, membru al Ceauşescu, care este unul * la autovehicule proprietate perso
tar general al Partidului consolidarea ■ păcii şi eli C.C. al P.C.G. din puţinii conducători po- i
Comunist Român, pre berarea omenirii de plaga Tema acestei lucrări — lirici ai Europei al cărui « nală;
şedintele Republicii Socia subdezvoltării. a evidenţiat vorbitorul —- nume este identificat cu.j ® argăsit şi vopsit piei din blană, con
liste România, a văzut lu Prezentarea volumului a este foarte actuală astăzi, efortul permanent pentru î
mina tiparului în Grecia. avut loc intr-un cadru fes deoarece priveşte două destindere, pace şi colabo- ' fecţionat şi reparat produse din
Realizat în condiţii grafice tiv, in prezenţa conducăto probleme de importanţă rare între state". blană ;
excelente, în ' cunoscuta rilor şi a altor reprezen universală ale epocii noas Contribuţia preşedinte- •.
editură ateniană „Krinos", tanţi ai tuturor partidelor tre : problema păcii şi lui Nicolae Ceauşescu a I ® reparaţii acumulatori electrici ;
v o l u m u l „Nicolae politice din Grecia, a nu problema dezvoltării so- fost deosebit de eficientă ; ® confecţii şi reparaţii podoabe din ar
Ccauşcscu — Noua ordine meroase personalităţi ale cial-economice. în aceas în ce priveşte colaborarea i
economică internaţională vieţii politice şi culturale tă valoroasă lucrare lup dintre popoarele balcani- I gint cu materialul clientului ;
şi rezolvarea globală a greceşti. Au participat, de ta pentru o nouă ordine c- cc. Acestei contribuţii i se j ® diverse produse pentru propagandă
problemelor subdezvoltă asemenea, academicieni, conomică internaţională datorează, în mare măsu- |
rii" reflectă amplul ecou profesori universitari, re este privită în slrînsă le ră, faptul că astăzi Balea- * vizuală (panouri, lozinci, reclame
de care se bucură pe toate prezentanţi a] cercurilor gătură cu lupta pentru nii au uitat de vechea în- | etc.) ;
meridianele globului ope de afaceri, ai presei şi pace, pentru dezvoltarea vrăjbire care-i transforma- .
ra teoretică şi practică a posturilor elene de radio social-cconomică, pentru se cîndva în butoiul cu j ® diverse produse ornamentale şi fune
t o v a r ă ş u l u i Nicolae şi televiziune. socialism“. pulbere al Europei. ; rare din prefabricate.
Ceauşescu, reprezintă o în deschiderea adunării Preşedintele partidului Preşedintele Partidului I
nouă şi puternică expresie a luat cuvîntul Mihail Reînnoirea Democratică, Socialismului Democratic J Execută pe bază de comandă prestaţii
a largului interes faţă de Stefanidis, deputat din Constantin Szephanopou- — KODISO, Ilaralambos |
ideile novatoare, contribu partea Mişcării Socialiste los, a declarat : „Volumul Protopapas, a evidenţiat, construcţii, turnări de betoane, zidărie, ten
ţiile deosebite ale condu Panelene — P.A.S.O.K., preşedintelui Republicii în cuvîntul său, activitatea cuieli, zugrăveli şi vopsitorie, garduri din
cătorului partidului şi sta priim-viicepreşedinte al Par Socialiste România, dom preşedintelui României, to
tului nostim la soluţionarea lamentului grec. nul Nicolae Ceauşescu, re varăşul Nicolae Ceauşescu, prefabricate etc., atît pentru populaţie cît
marilor probleme ale con „Consider că este o înal prezintă, cred, expresia pentru dezvoltarea colabo şi pentru unităţi economice, asociaţii de
temporaneităţii, in ca tă cinste pentru mine — sentimentelor de prietenie rării dintre popoare şi pen- |
drul cărora edificarea unei a spus. între altele, vor nutrite de preşedintele tru consolidarea păcii mon- , locatari, şcoli.
noi ordini economice in bitorul — să iau cuvântul României faţă de Grecia, diale. în 1984, a amintit i
ternaţionale. rezolvarea astăzi la această manifes sentimente împărtăşite de vorbitorul, a apărut în * Relaţii la telefon 12933 sau 13657, in
problemei subdezvoltării se tare solemnă, cu ocazia poporul român, pe care le limba greacă o altă valo- ! terior 4.
situează la loc de frunte. prezentării noii cărţi a adresăm şi noi, grecii, prie roasă lucrare a sa. intitu- I
Prefaţa volumului poartă preşedintelui Nicolae tenilor români cu aceeaşi lată „Pentru transforma- •
semnătura primului minis Ceauşescu. De altfel, con căldură şi sinceritate. rea Balcanilor într-o zonă |
tru al Greciei, Andreas sider de o mare impor Dar lucrarea preşedin a colaborării şi păcii, llbe- «
i’apandreu, şi reprezintă tanţă faptul cu primul mi telui României nu este ră de arme nucleare“. TRUSTUL ANTREPRIZĂ GENERALĂ
un semn de înaltă stiimă nistru al Greciei, preşedin numai un semn de priete P r e ş e d i n t e l e Nicolae J
şi preţuire faţă de perso tele Mişcării Socialiste nie, ea ne prezintă, tot Ceauşescu are un mare i DE CONSTRUCŢII MONTAJ
nalitatea de proeminent Panelene, Andreas Papan odată, extrem de importan merit în sublinierea rolu- I HUNEDOARÂ-DEVA
conducător politic a tova dreu, prefaţează această tele puncte de vedere şi lui naţiunilor în onoca j
răşului Nicolae Ceauşescu, valoroasă car te a preşedin experienţa preţioasă ale actuală, pronunţîndu-se | Î N C A D R E A Z Ă
de elogiu fată de neobosita telui României, subliniind unui şef de stat care a lup pentru participarea lor e- * muncitori calificaţi
luptă pe care o desfăşoa noua sa contribuţie valo tat cu succes pentru dez gală în procesele interna- j
ră pentru o lume a liber roasă la analiza unei pro voltarea economică a ţării ţionale do democratizare, , la Antrepriza de construcţii-montaj Petro
tăţii şi dreptăţii, a păcii. bleme economice şi socia sale şi a înfruntat proble pentru demnitate si inde- ] şani,
Preşedintele României le de interes universal". mele mari şi dificile ale pendentă, a relevat vorbi- J
prietene — se arată în „ D o m n u l Nicolae politicii economice, care torul, în încheiere. precum şi la brigăzile 1 şi 2 Deva,
prefaţă — este cunoscut Ceauşescu — a continuat devin mai complexe dato în cuvîntul său. proşc- î pentru lucrările din Valea Jiului,
pe pian mondial pentru vorbitorul — este o mare rită interdependenţei mon dintele Mişcării Democra- '
contribuţia sa la promova personalitate politică, ce diale şi inegalităţii ce a- ţiei Creştine, Nicolaos Psa- j după cum urmează :
rea destinderii şi păcii, atît se bucură de un prestigiu par frecvent în relaţiile c- rudakis, a arătat, între * ® dulgheri
prin eforturile sale susţi internaţional indiscutabil". conomice internaţionale în altele : „Conducătorul do- I
nute pentru dezarmarea în cuvîntul reprezen tre cei puternici şi cei porului român prie- , © montori prefabricate
nucleară şi limitarea ar tantului preşedintelui Par slabi, între ţările mari şi ten, preşedintele Nicolae i ® fierari betonişti
melor chimice, cit şi tidului Noua Democra cele mici. Ceauşescu, Drin cartea sa *
prin chemările de a se ţie, Constantin Mitso- „Sînt fericit pentru oca „Noua ordine economică j ® zidari
înceta imediat toate ex takis, după ce se re zia ce mi se oferă de a-mi internaţională şi rezolva- | ® mozaicari
perienţele nucleare, de a levă că lucrarea preşedin exprima unele gînduri a- rea globală a problemelor *
se crea zone denucleari- telui Nicolae Ceauşescu a supra noii cărţi a pre subdezvoltării“, abordează | ® instalatori sanitari, încălzire, electri
zate, pentru a se restrînge fost studiată cu deosebit şedintelui R o m â n i e i , una dintre problemele cru- •. cieni
răspîndirea armelor nu interes, se arată: „într- Nicolae Ceauşescu, apăru ciale ale economiei mon- I
cleare. De altfel, eforturile adevăr, noua ordine eco tă în limba greacă“ — se diale, avansînd teze. so- J ® zugrav:
noastre comune — subli nomică internaţională de spune în cuvîntul rostit de Iuţii şi propuneri nracticc t ® sudori electrici şi autogen
niază primul ¡ministru al ţine un loc de frunte în secretarul general al C.C. radicale pentru lichidarea »
Greciei — urmăresc, după g â n d i r e a preşedintelui aii Noului Partid al Stân stării de subdezvoltare, j ® automacaragii
cum este cunoscut, crearea României şi în activitatea gii Elene, Leonidas Kyr- ceea ce conferă lucrării | ® mecanici reparaţii auto şi utilaje
unei zone libere de arme sa dinamică în domeniul kos. domniei sale o importanţă '
nucleare şi chimice în re politicii externe. însuşi „La baza analizei sale, şi o actualitate mondială“. | ® tractorişti rutierişti pentru Deva şi
giunea noastră imediată, p r e ş e d i n t e l e Nicolae aşa cum se arată în volu Luînd cuvîntul în în- , Valea Jiului
în Balcani. Ceauşescu subliniază cu mul „Noua ordine econo cheiere, secretarul general I
Preşedintele Nicolae tărie că astăzi devine tot mică internaţională şi re al Casei de cultură a nrie- * ® necalificaţi între 18—35 ani, cu posi
Ceauşescu este, de aseme mai clar faptul că nu pot zolvarea globală a pro -teniei eleno-române, Theo- i bilitatea calificării prin cursuri de ca
nea, cunoscut pe plan exista destindere şi cola blemelor subdezvoltării“ doros Katrivanos. a eviden- I lificare la locul de muncă în mese
mondial pentru eforturile borare, o adevărată colabo — a continuat vorbitorul ţiat: „Preşedintele Nicolae j
sale în vederea instaură rare, o adevărată pace cît — se află concepţia că nu Ceauşescu pune încă o da- j riile de mai sus.
rii unei noi ordini econo timp lumea continuă să fie poate exista progres pen tă accentul pe problemele *
mice şi lichidarea subdez împărţită în ţări sărace tru omenire cît timp con fundamentale ce frămîntă j Informaţii la serviciul plan, personal, în-
voltării, atît în cadrul ţă sau subdezvoltate şi ţări tinuă să persiste pe plan omenirea. Prin editarea în , văţămînt al T.A.G.C.M.H. Deva, telefon 956/
rilor nealiniate, cît şi, mai bogate sau dezvoltate. internaţional o stare de limba greacă a cărţii sale | 11960, 12060, precum şi la A.C.M. Petro
ales, în cadrul O.N.U. împărtăşim şi părerea lucruri ce perpetuează sub „Noua ordine economică J
Dezvoltarea lumii con conducătorului României dezvoltarea, adînceşte di internaţională şi rezolva- > şani, telefon 957/42450, Brigada 1 Deva,
temporane se bazează, pe că popoarele şi statele tre ferenţele uriaşe şi inegali rea globală a problemelor I telefon 956/14439, Brigada 2 Deva, telefon
de o parte, pe păstrarea buie să dispună de bogă tăţile profunde între ţă subdezvoltării“ avem oca- *
şi dezvoltarea entităţilor ţiile lor naţionale, care rile sărace sau subdezvol zia să cunoaştem impor- | 956/.16576.
naţionale — statele — şi constituie o componentă tate şi ţările bogate sau tantele opinii ale şefului *
pe de altă parte, pe adîn- a suveranităţii statelor şi o dezvoltate“. statului român asupra a- î
cirea interdependenţei premisă necesară pentru „Acest volum — a evi acestei probleme de dimen- J Hozoş, părinţii şl surioara îţi
urează „La mulţi ani“, viată
mondiale, menţionează au dezvoltarea lor indepen denţiat vorbitorul, în con siuni planetare, a cărei re- | Îndelungată ţl plină de bucu
torul prefeţei, reliefînd că, dentă. cluzie — constituie o con zolvare implică răspunde- * rii şl îndeplinirea tuturor
după cum subliniază pre „Sînt sigur — s-a arătat tribuţie însemnată la dia rea comunităţii internaţio- J dorinţelor. (C. G/2G1)
şedintele României, pe în încheiere — că autori logul pentru pace şi dez nale“. 1
prim-plan se situează deci tatea internaţională a au armare, este o propunere ★ I VÎNZĂR1
respectarea dreptului fie torului va contribui în valoroasă pentru instaura Cele peste 300 de pagini ] ANIVERSĂRI O VÎND 10 familii albine
cărui popor la libertate şi mod hotărîtor la propaga rea unor relaţii noi, prin ale volumului apărut la « @ AStAzî, de ziua ta, Mar cu lăzi pentru stupărit pasto
independenţă, ca o condi rea acestor idei nu numai schimbarea realităţii exis Atena, structurat în cinci ! tin Itodlca Lenuţa, din Brad, ral. Deva, telefon 20915.
ţie hotărâtoare pentru asi în Grecia, pe care o leagă tente astăzi, o contribuţie capitole, se deschid cu J verii Dan şl Rodicu îţi urea (17828)
ză ani mulţi, sănătate, feri
O VÎND casă, confort spo
gurarea dezvoltării lui e- strînse relaţii de prietenie îndreptată cu clarviziune portretul t o v a r ă ş u l u i i cire şi împliniri. (17825) rit. Sebeş—Lancrăm, telefon
conomice şi sociale, a pro cu România, ci şi pc plan istorică spre viitorul ome Nicolae Ceauşescu. © Cir prilejul pensionării şl 967/32719, după ora 17.
gresului şi bunăstării mondial“. nirii". Volumul se încheie cu J aniversării a 55 ani, urăm (17739)
dragului nostru Stroe Dumi
sale, ceea ce îi va permi „Din partea Comitetului Relevînd tradiţia relaţii prezentarea poziţiilor ex- | tru, sănătate, viaţă îndelun @ VÎND apartament trei
te, totodată, să-şi menţină Central al Partidului Co lor de prietenie dintre po primate de preşedintele * gată, plină de bucurii. fa camere, cărămidă, etaj 2, mo
aragaz
bucătărie,
bilă
o-
1
neştirbită identitatea sa munist din Grecia salu porul român şi poporul Nicolae Ceauşescu privind | milia. (17829) chluri noi, Dacia 1 300. Deva,
AZI,
cînd
cel
adaugi
®
istorică. tăm editarea în limba ele grec, care în ultimul timp îmbunătăţirea activităţii , de-al 20-lea trandafir in bu telefon 12599. (18051)
Sînt convins că ediţia nă a volumului tovarăşu s-au întărit şi dezvoltat Organizaţiei Naţiunilor U- | chetul vieţii, dragă Liliana 9 VÎND Dacia 1 300, zero
greacă a operei preşedin lui Nicolae Ceauşescu, se c o n t i n u u , preşedinte nite şi a altor organisme J Veţan (Simedre), părinţii, a- km la bord. Haţeg, telefon
70552, după ora 18.
lături de cei dragi, îţi urează
telui Republicii Socialiste cretar general al Partidu le partidului Uniunea Cen internaţionale, creşterea g din ţoală inima „La mulţi (C 1/279)
România — declară primul lui Comunist Român, pre trului Democratic — EDI®, rolului lor în instaurarea I ani 1“ (17738) • VÎND casă, anexe (gră
dină). Nădăştia de Jos. In
ministru A. Papandreu — şedintele Republicii So Ioannis Zigdis, a spus : noii ordini' economice in- J ® ASTAZI, cînd prinzi In formaţii Batlz, telefon 30219,
buchetul vieţii a 18-a garoafă,
va constitui un ajutor cialiste România, „Noua „La această evoluţie a ternaţionale. j dragă Mihaela căliman, din (17711)
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Lîciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob. ţ <40c5 I
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoa ne i 11275. 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 275.