Page 82 - Drumul_socialismului_1987_05
P. 82
°ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI l\
Dacă se cunosc cauzele, de ce nu se acţionează „Laudă omului muncii
T e l e
cu hotărîre pentru înlăturarea lor? şi creaţiei sale“ In juritl <
Trunsr
ta de
Confcrinţa pentru dare lor, reducerea consumuri De altfel, starea discipli şini intr-adevăr de o mare Cu câteva zile în urmă. Jiului — 1. D. Sirbu, Cor- tulul 1
de seamă şi alegeri a co lor specifice de gaz me nară necorespunzătoare complexitate, dar acest lu în Valea Jiului a debutat neliu Marcu,-Inimic Străuţ, cialisU
mitetului de partid din tan, energie electrică şi existentă - şi în prezent cru nu justifică nici pe ediţia a VIII-a a Lunii Valentin Taşcu, Ion Băie- i Aduna
eonsac
secţia bluming a Combi materiale, creşterea pro este considerată ca una departe perpetuarea unor manifestărilor politico- şu, Radu Selejan ş.a., sau niei
natului siderurgic Hune ductivităţii muncii, folo din principalele cauze ale lipsuri şi deficienţe ge ideologice, cultural-edu instituţii teatrale din Ti ti ce
doara sublinia faptul că sirea eficientă a utilajelor neîmplinirilor existente. Şi nerate de o stare disci cative şi sportive, mani mişoara, Braşov, Opereta 20.00 Telejui
20,20 Viaţa
una din probloanele cele etc. Printr-o studiere mai acestea se manifestă în plinară nccorespunzătoa- festare complexă organi clin Bucureşti. Vor fi or 20.00 în lui
mai importante cu care atentă a realităţii, orga mai multe domenii. Nu a re. întrebarea este de ce? zată sub genericul „Laudă ganizate, de asemenea, model
(color)
se confruntă organele şi nizaţiile de bază şi-au îm fost realizată producţia fi Se cunosc motivele, se omului muncii şi creaţiei „Zilele teatrului de co 20,45 Bucuri
organizaţiile de partid de bunătăţit activitatea, reu zică planificată în trimes ştiu cauzele şi efectele sale". Pentru a afla a- medie în Valea Jiului" (color).
nici este întronarea unui şind antrenarea şi impli trul I, există deficienţe în nedorite. Să fie o „boală mănunte despre ceea ce cu care . prilej, pe. .lingă H-a <
nescu.
spirit ferm de disciplină carea mai responsabilă a preluarea şarjelor calde fără leac" ? Evident nu. înseamnă actuala ediţie, spectacole ' propriu - zise, ză Or<
tehnologică şi de muncă. Este cu totul altceva, mai elementele sale de nouta vor. mai avea . loc întâlniri ionică
CU alto cuvinte, necesita exact — un stil de muncă te, ne-am adresat tovară ale colectivului artistic cii „Gc
tea perfecţionării activită în conducerea de către organizaţiile monoton, insuficient a- şei Cornelia Stănescu, pre bueurc.ştean cu mineri . la 21.00 lor) : Teatru
ţii dc conducere a produc decvat şi perfecţionat rea şedintele Comitetului mu sălile de apel. In felul a- lor“ di
ţiei şi a muncii, întărirea de partid a activităţii economice lităţilor din bluming. Este nicipal Petroşani de cul cesta, localităţile ¡munici trescu.
exigenţei faţă' ele felul în păcat, pentru că aici exis tură şi educaţie socialistă. piului vor cunoaşte cu a- 2»,r>o Telejur
22.00 In cili dc
care se implică în acest tă realmente un potenţial — Pină la data de 14 devărat un vîrf de spiri m u I u i.
scop fiecare comunist. comuniştilor, a cadrelor do de la oţelării şi etanşarea şi o forţă de acţiune care iunie a.c., localităţile Văii tualitate.
Caro este situaţia în conducere şi specialiştilor cuptoarelor adinei, au fost şi-au dovedit nu o dată Jiului vor fi gazda a nu — O astfel de agendă
prezent ? Care au fost la soluţionarea cu com depăşite consumurile spe puterea dc a soluţiona meroase acţiuni, dc certă bogată va include, credem, RADI
demersurile făcute în a- petenţă şi operativitate a cifice de gaz metan şi e- probleme mult mai difici rezonanţă în. conştiinţa mulic contribuţii artistice
cest scop şi cu ce efi problemelor ivite în pro nergie. Nu sîint respecta le, de a răspunde în cele oamenilor lor. Acestea de prestigiu locale. HUCUREŞ'
cienţă ? Sînt întrebări a- cesul productiv, în întă te în totalitate schemele mai bune condiţii marilor vor fi potenţate de clteva —• Fără îndoială. De alt dioprogramti
supra cărora s-a stăruit rirea disciplinei tehnolo de laminare, nivelul cali comandamente, de a înde elemente de noutate. Din fel, luna manifestărilor a 0,80 l.a ori
cu prilejul unei recente gice şi de muncă. In acest tativ al unor produse este plini aşa cum se cere sar punct de vedere organiza debutat cu a XVI-a edi agricultură ;
analize efectuate de co interval s-a trecut la o necorespunzător. De ase cinile. toric, factorii educaţio ţie a Festivalului de .jurnal; 7,30
ci
Răspuns
mitetul do partid, avînd nouă repartizare a mem menea, indicii de utilizare Nu este suficient să nali locali au considerat muzică uşoară, poezie şi mărilor t o
principal obiectiv stilul brilor comitetului, practic a capacităţilor de produc spunem, bunăoară, că „este de cuviinţă că e necesară artă fotografică „Cântecul Nicolae Cei
şi metodele de muncă uti a întregului activ, pe do ţie sînt sub cei plani necesară o participare mai o integrare eşalonată în adîncului", apreciat în Revista pre
rierul meloi
lizate pentru creşterea ficaţi, întreţinerea şi cali activă a membrilor de program, a acţiunilor im întreaga ţară. în conti Răspundem ■
contribuţiei organelor şi menii şi sectoare de acti tatea reparaţiilor sînt partid la viaţa internă de portante, în primul rînd nuare, vor mai avea loc lor ; 10,00 i
vitate,
perma
printr-o
ştiri ; 10,0
organizaţiilor de partid la nentă înnoire şi adaptare uneori nesatisfăcătoare, organizaţie şi întărirea a săptămânilor cultural- o săptămînă teatrală p'e- pionierilor ;
bunul mers al treburilor. a responsabilităţilor la timpul de luoru este insu răspunderii la locurile de educative: „Primăvara pc- troşăneană, în care tea citate; ll,(
Una dintre concluziile ficient folosit, este înre muncă", sau că „nc-ain trileană" — Petrila, „Flori trul minerilor va prezenta ştiri ; 11,051
desprinse este că s-a ac sarcinile curente şi de gistrat un număr mare dc preocupat insuficient şi dc mai" — Lupeni, ,.No- zilnic spectacole pentru de informare
tare; 11,25
ţionat mai ferm, s-a con perspectivă. absenţe nemotivate, întâr necorespunzător faţă de deia vulcăncană" — Vul adulţi .şi copii, un concert şi dansurile
turat un stil de muncă mai Trebuie spus însă că zieri şi concedii fără plată. cei care au fost sancţio can, „Nedeia tulipanului" coral organizat cu prile 12,05 Rcvi
dinamic, s-au găsit noi for activitatea desfăşurată de Ce relevă toate aces naţi pe linie administra — • Aninoasa. Oamenii jul împlinirii, de către radio; 12,35
folclorul!
ra
me care şi-au dovedit efi organele şi organizaţiile tea ? Faptul că, deocam tivă". De la vorbă la faptă muncii aşteaptă aceste corul I.U.M.P., a 10 ani Ia 1 I *,
15.00
- an
cienţa în munca de fie de partid de la bluming dată, comitetul de partid drumu-i prea lung. Şi. acţiuni cu interes şi, dc de activitate, cor care va dio-tv., ,5,30
care zi a colectivului. Stră pentru întărirea ordinii şi şi organizaţiile de bază deocamdată, la bluming aceea, e bine să accen avea ca invitată apreciata tarea Romă
daniile depuse au vizat în disciplinei tehnologice şi nu au reuşit să cuprindă este valabil acest lucru ! tuăm atmosfera lor de formaţie „Preludiu" a C.C. Radiojurnal;
principal ridicarea nivelu de muncă nu şi-a dovedit şi să soluţioneze în totali sărbătoare, o sărbătoare a al U.T.C. Tot acum, fan pozitorl de i
lui calitativ al laminate peste tot eficienţa cerută. tate problemele ivite. Ele VALENTIN NEAGU minţii şi sufletului.' Cre fara din Petrila împli şoară; 17,00
Ştiri ; 17,03
dem că în acest context do neşte o vîrstă respectabi economică;
lă — 65 de ani. Vor mai
maximă receptivitate şi avea loc spectacole la de muzică r
rea(i în Fes
sensibilitate va creşte şi sălile dc a.pel ale între nai „cîntare:
eficienţa acţiunilor de prinderilor miniere, ac 18.00 Orele :
Linii paralele educaţie patriotică care ţiuni cu cartea, dedicate lin de ştiri i
informaţii,
marchează evenimente im
Sport; 20,00
ce se... întîlnesc portante ale istoriei na pionierilor şi elevilor, seri 20,15 Menim
c uituc a 1- educative model
lui romănesi
ţionale, sau a celor ce
vizează educaţia econo pentru tineret. sugestia dv.
intr-o oră *
— Cu ce se va încheia
mică, realizarea sarcinilor actuala ediţie a lunii 23.00 or
in cadrul Secţiei C.F.R. tru bunul mers ai sutelor de producţie sau educaţia „Laudă omului muncii şi 23,10 Noduri
23,55—21,00
,,L 9" din Simeria, colecti şi miilor de vagoane ce materîalist-.ştiinţifică. creaţiei sale“ ? ştiri.
vele districtelor nr. 7 şi 2 sint triate in acest mare — Vă rugăm să consem — Cu Festivalul de fol
punct al C.F.R. plecînd,
continuă, in aceste zile naţi cîteva acţiuni. clor momîrlăncsc din Va
frumoase de mai, acţiu apoi, sub formă de gar — Primele două săp lea Jiului, moment de re
nile de remediere a defi nituri, spre toate colţu tămâni ale manifestării ferinţă în mişcarea, ar
cienţelor survenite la căile rile ţării. noastre coincid cu ultime tistică de aici, pregnant Di’.VA: Ga
tria) ; Pugai
ferate pe timpul iernii. Sint Echipa condusă de Va- le două săptămâni ale integrată Festivalului na HUNEDOAK,
in toi lucrările de burat a sile Barbălată, care are Lunii culturii cinemato ţional „Cîntarea Româ (Modern — ,
traverselor, consolidarea zona de acţiune exact in grafice hunedorene. In niei" şi .cu tradiţionala rea din ¡aci
butoanelor şi tirloanelor, locul unde funcţionează şi acest sens au şi avut loc „Nedcie a tulipanului" de B); Drumul
— ser
1 r-1
maşina de ciuruit, îşi face deja întâlniri cu un grup la Iscroni ce se va des
deschiderea rosturilor din de realizatori ai filmului Băiati» . ri
tre şine in vederea bunei cu prisosinţă datoria. Mun „Liceenii", în frunte cu făşura în aer liber. PETROŞANI:
de (Paring);
lor funcţionări pentru citori de nădejde ca Maria regizorul Nicolae Corjos. MINEL BODEA cîntăt.oare,
timpul călduros. Tovarăşul Luncaşiu, Ioan Nicorici, Urmează un schimb de trăgătoare
luliu Tripon, picher, care Olimpia Rostaş, Ana Bar experienţă pe tema „Fil A apărut brie); Iubi
(Unirea) ;
este şi secretar al organi bălată şi mulţi alţii se mul documentai’ în spri Timpul dorii
allă zilnic la datorie, in- tura!); VC
zaţiei de partid, a făcut jinul creşterii productivi „JUDEŢUL vizită Ia Vai
apel la toţi oamenii mun deplinindu-şi cu onoare tăţii muncii" cu partici ccafărul); r,i
sarcinile. Alături de a- HUNEDOARA datul (Mini
cii din aceste sectoare ceastă echipă (nr. 4) şi parea unui grup de ci NO A.SA : Si
pentru o muncă de calita celelalte formaţii conduse neaşti de la Studioul „Al. ÎN CINCINALUL corii (Munci
te şi realizarea sarcinilor C.S. Hunedoara, laminorul de 800 milimetri. Apreciat Sabia". Tot acum, Valea 1986-1990" 1ÎICAN1: Săc
în cel mai scurt timp. de Petru Falcaş, Valică în cadrul colectivului său de muncă, luminatorul Ioan Cîn- Jiului va avea ca invitaţi (Retezat); 1
Apostol şi Marian Fodo- scriitori născuţi pe aceste Sul) îngrijirea Secţiei de berto Carlorf
La districtul nr. 7 lucră rean dovedesc multă abne da a avut ocazia să-şi impu nă măiestria profesională şi propagandă a Comitetului tul roz (St
Ia nivel republican, fiind de două ori cel mai bun Iamina-
rile sînt mai complicate şi gaţie şi sîrguinţă in reali torlst din (ară. meleaguri, ori care, o per judeţean de partid, recent OR A.ŞTIE : (
(Patria); Dl
rioadă, au trăit în Valea
mai grele, cer multă com a ieşit de sub tipar bro coastă r.ucia
petenţă profesională, ho- zarea sarcinilor de plan, a GEOAG1U-BA
angajamentelor asumate şura „Judeţul Hunedoara in Onl ari o
tărire şi iniţiativă. Aceasta in întrecerea socialistă. în cincinalul 1986—1990". cultură); ir.-v
se datorează şi faptului că Muncitorii acestor echipe „luna culturii Concepută ca un reuşit şi vărgat (Daci.
s-a introdus maşina de ciu Appasionata;
sint bine pregătiţi, harnici, bogat documentar privind Magica iunie
ruit — un utilaj complex competenţi. ,,Pentru creşte cinematografice hunedorene“ dezvoltarea economico-so- (Casa tle ct
MEItl A: Tre
care ridică şinele cu tra rea ritmului de execuţie cială .şi culturală a muni joci rolul
verse cu tot şi elimină pă- la aceste importante lu » întîlnire cu cineaşti. nana Nan. Tema a fost lesou, prof. Steluţa Ră- cipiilor, oraşelor şi comu 1LIA: Avertit
mintul pentru a face loc, crări - ne relata şeful Cinematograful „Patria" instructiv susţinută de doni şi Ion Stegărescu — nelor noastre pe parcursul seriile I-Jl
GllELAHI: F.
apoi, pietrei slărimate secţiei ,,L 9", ing. Nichilor din Deva a găzduit o filmele documentare au contribuit ou succes celui dc-al VlII-lea plan (Minerul).
cincinal, lucrarea cuprin
pentru consolidarea tron Rusu - au fost mobilizaţi plăcută întîlnire a publi „Creşterea şi îngrăşarca la conturarea unei ma de date referitoare la dez
soanelor. Pentru realizarea in sprijinul celor 4 echipe cului cu un grup de rea tineretului taurin", „Pă- nifestări reuşite. voltarea tuturor sectoare
acestor operaţii, picherul şi muncitorii de la clădiri. lizatori si interpreţi ai şunatul ovin" ş.a. lor productive şi social- ¡LáOTC
Constantin Toderaş a unit Alături, umăr la umăr, a- filmului „Liceenii": regi • Dialog cinematogra culturale ale judeţului în
lorţele din toate cele ceşti oameni minunaţi îşi zorul Nicolae Corjos şi ® Medalion. La eine- fic. C i n e m a t o g r a f u l anii 1986—1990, bogat Rezultatele
patru echipe de ceferişti dedică faptele vrednice interpreţii Violeta Apc- . jnatograful „Luceafărul" „Steaua roşie" din Brad ilustrată cu grafice şi fo 24 mal 1987
„L", fiind zilnic alături de Conferinţei Naţionale a trcl şi Cosmin Mărcules- din Vulcan a fost or a găzduit un emoţionant tografii sugestive. Extr. I: 5,
Extr. a II-î
muncitori. Numai in trei partidului. Acum, raportăm cu. întâlnirea a fost în ganizat medalionul „Mar- şi educativ „dialog" des La capitolul „Dezvolta 17.
tregită de proiecţia fil ga Barbu". Cu ajutorul făşurat sub genericul Extr. a III
zile, de cînd a început terminarea liniei nr. 8 pină mului „Liceenii”. întâl proiecţiei filmului „Dom „Eroi au fost, eroi sînt rea judeţului Hunedoara 14, 66.
funcţionarea maşinii amin la ,,cocoaşa mare" şi rea niri similare au avut loc nişoara Aurica", profeso încă". înscris în suita în cincinalul 1986—1990" Rond total <
tite, s-au realizat peste lizarea unei părţi însem şi la cinematografele din rii Domnica Livescu şi ¡manifestărilor organiza sînt redate nivelurile de TîOfil lei, dir
creştere a valorii produc
le/, report la
300 ml de cale ferată. Lu nate din linia nr. 7". Aninoasa, Petrila, Cer- Dumitru Băloiu au cre te în „Luna culturii ci ţiei marfă şi fizice la căr
crările continuă cu aceeaşi O constatare finală, în teju de Sus şi „Dacia" ionat un admirabil portret nematografice hunedo bune, metale, utilaje, mo
dăruire şi competenţă, zil ton cu bilanţul fructuos al Haţeg. al actriţei Marga Barbu. rene", dialogul a fost bilă, ţesături de mătase iffiRESWl
nic depăşidu-se suta de muncitorilor ceferişti de la realizat cu colaborarea şi tricotaje, producţiei glo
metri. Astfel, linia nr. 8 ,,L 9" : deşi liniile fero • Cinedialog. „Dezvol © Seara de folclor de prof. Dumitru Hîrza, Ioan bale agricole, numărului Pentru a/.I:
este pină la jumătate ter viare sînt paralele, ele se tarea zootehniei — sar la Silvaşu de Jos a avut Voinescu şi a veteranu apartamentelor ce se vor fJ în genera
cina prioritară a noii re lui de război Bmilian Gerul va îl v
minată, iar la linia Băcia intilnesc - după cum s-a ca temă „Cîntarea Româ construi, valorii exportu lat vor cădc
lucrările de consolidare şi văzut - in punctul ome voluţii agrare" a fost niei — sărbătoare a Rişcuţia, participant la lui, creşterii productivită caracter de f
tema cincdialogului des muncii si creaţiei popu luptele de pe frontul an ţii muncii, desfacerii de tul va sufla
ciuruire continuă in ritm nesc al hărniciei şi devo lare". Documentarele tihitlerist. Manifestarea mărfuri cu amănuntul, vo slab. Temper.
alert. Colectivul de mun tamentului în muncă. făşurat la Căminul cul „Nunta" şi „Strigarea a fost inspirat îhtregită lumului prestărilor de nime vor fi i
tural din Vorţa, realizat
că înţelege importanţa ma cu sprijinul profesorilor peste sat" ca şi interven de fimul românesc „Am servicii către populaţie, tre 3 şi )3
cele
maxime
joră a acestor lucrări neu AUGUSTIN IUSTINI Cornel Hamugă şi Ma ţiile înv. Octavian Inu- fost şaisprezece". repartizarea investiţiilor 23 grade. Iz.
pe ramuri etc. dimineaţa.