Page 86 - Drumul_socialismului_1987_05

❖
2 DRUMUL SOCIALISMULU

Grijă permanentă pentru

conţinut şi ţinută grafică
Aport sporit la asigurarea producţiei de legume In
Avea dreptate tovarăşul unul dintre obiectivele Iran si
Traían Jurcă, secretarul principale ale colectivului., remoi
La cele două ferme de asemenea, ferma respec­ tatea de suprafaţă, prin peratură intre zi şi noap­ şuiul
solarii ale Asociaţiei hor­ tivă a mai livrat consu­ folosirea unor seminţe cu te. organizaţiei de bază de la este producerea tuburilor.», Gorb:
ticole Deva, conduse de matorilor 26 tone salată. valoare biologică ridicată în actualitate se află secţia promo a întreprin­ de 10 atmosfere necesare ncral
Centr
ing. Li viu Ardeanu şi Mir- Pe suprafaţa destinată şi aplicarea de noi teh­ lucrările de întreţinere a derii de materiale de con­ investiţiilor din agricul­ Conn
eea Muzicaş, se depun e- producerii răsadurilor se nologii, am reţinut că s-au culturilor prin prăşite me­ strucţii Deva, cînd spunea tură. vietic
forturi stăruitoare în ve­ produc circa 2,5 milioane asigurat condiţii în vede­ canice şi manuale, com­ că practic propaganda vi­ „De vorbă cu tine însuţi" (la t
Ceau?
derea sporirii contribu­ fire, din care peste 30 000 rea creşterii randamentului baterea bolilor şi dăunăto­ zuală este o problemă a — este genericul sub care, neral
ţiei acestei unităţi la buna s-au valorificat pentru pro­ la heotar la fiecare cul­ rilor şi irigarea legumelor. întregii organizaţii, a în­ pe un mare panou de la inutil?
tel o
aprovizionare a populaţiei ducătorii particulari. ln- tură. Spre exemplu, la Toată suprafaţa este re­ tregului colectiv. Realiza­ atelierul mecanic al secţiei Romă
cu legume. Acest fapt trucît timpul este înaintat cultura de tomate pon­ partizată pe oameni, care rea şi permanentizarea ei mecanoenergetic pot fi ci­ vizită
este cel mai bine pus în şi terenul respectiv trebuie derea suprafeţei este o- sînt retribuiţi în acord este o acţiune colectivă, tite o seamă de întrebări nle î:
evidenţă de starea actuală ocupat cu alte culturi, este cupată cu soiul „Miorica", global. Mecanizatorul Ilie în care este antrenat un de larg interes pentru cei 20,00 '
20,20 ’
a culturilor şi de stadiul Momcu, cit şi legumicul­ important număr de oa­ ce muncesc aici. Am zice 20,35 (
lucrărilor de sezon în torii din echipele conduse meni. Periodic sînt încre­ că este o formă mai ori­ <
ferme. SOLARIILE A.E S.C.H. DEVA de Georgeta Pană, Ma- dinţate sarcini membrilor ginală de stimulare a con­ 20,55"
Ferma nr. 7, înfiinţată rioara Iacobuţă şi Irina de partid pentru a pre­ tribuţiei fiecăruia în parte,
la mijlocul anului trecut, Pitiş se preocupă cu în­ zenta colectivului de re­ la realizarea sarcinilor, 21,10
se află, deci, în 1987 în necesar ca unităţile agri­ iar în încercări se află treaga răspundere pentru dacţie articole, caricaturi de a trece prin filtrul pro­ i
primul său an plin de ac­ cole cooperatiste care au H 714 şi H 625, cultivate ca ferma nr. 7 să pro­ şi alte materiale care îşi priei gîndiri munca şi ac­ 21,30
tivitate. Despre preocupă­ repartiţii pentru răsaduri pentru prima dată. La ducă şi să livreze în acest găsesc locul în cadrul ga­ tivitatea proprie. Iată şi
rile existente aici în să urgenteze preluarea ne­ ardei soiul de bază este an peste 750 tone legume, zetei sau în ansamblul pro­ cîteva întrebări : „Cum
scopul creşterii producţiei întârziată a acestora. „Fehor Ozon", soi produc­ iar legumicultorii din fer­ pagandei vizuale din sec­ ţi-ai îndeplinit planul azi?",
de legume ne-au relatat, în raport de evoluţia tiv şi cu coacere timpurie. ma nr. 8 sînt angajaţi cu ţie. Este vizibil acest lu­ „La ce acţiuni obşteşti ai
în detaliu, inginerul Mir- vremii, prin măsurile de De asemenea, la castraveţi toate forţele în realiza­ cru pentru orice vizitator participat?". „Cum te-ai
eea Muzicaş şi economistul protejare a culturilor s-a s-a folosit soiul „Corni- rea unei producţii de 845 al secţiei. Se văd eforturi comportat cu colegii"?
fermei, Gheorghe Man. asigurat o bună creştere şon 287", care nu are ne­ tone legume. şi strădanii pentru ca, în- „Ce carte citeşti ?“ „La ce 1 1 1 1
Suprafaţa destinată produ­ şi dezvoltare o lor, a- voie de polenizare. Sînt acestea obiective pe tr-adevăr, propaganda vi­ ziar eşti abonat?“. în ge­ illopr
6,30
cerii răsadurilor şi legu­ preciindu-se eă " peste cel Tot pentru creşterea care legumicultorii din zuală să fie atractivă, con- neral, propaganda vizuală agriei
melor însumează 15 ha, mult o lună de zile se vor producţiei s-au aplicat în cele două ferme (o atestă nal;
din care 8,5 sînt ocupate livra din plin roşii şi ardei, toamnă 700 tone îngrăşă­ starea actuală a culturi­ Iiasp
rilor
eu tomate, 4 ha cu ardei, Una din greutăţile cu care minte organice şi 10 tone lor) le vor realiza cu Propaganda vizuală — actuală, Nicol
iar 2,5 sînt afectate ră­ s-au confruntat conduce­ îngrăşăminte chimice, iar sUcces, adueîndu-şi astfel concretă, eficientă Revi:
sadurilor, după care se rile asociaţiei şi fermelor în scopul stimulării inflo­ o contribuţie sporită la rieru
Rule)
vor cultiva castraveţi. Pe este neacoperirea în tota­ rescenţei la tom'ate se înfăptuirea programului Hasp
2,5 ha este cultivată var­ litate a necesarului de foloseşte produsul Torna- de autoconducere şi auto- cretă, să se dovedească tot din atelier poate fi consi­ lor;
ză în cultură asociată, a- folie de polietilenă. tostin, care favorizează aprovizionare ■ teritorială, mai eficientă. derată satisfăcătoare. In rile
ziunl
ceasta urmînd .să fie re­ Abordînd unele aspecte legarea florilor la etajele fapt pentru care ei merită Exemple în această di­ bună parte, ea oferă o ima­ form
coltată şi livrată începînd ale preocupării pentru unu şi doi, ce sînt vitre­ toată lauda. recţie sînt gazeta de pe­ gine apropiată asupra o- sate
de săptămîna viitoare. De creşterea producţiei la uni­ gite de diferenţele de tem­ NICOLAE TIRCOB rete a organizaţiei de biectivelor şi sarcinilor co­ 11,05
K» ;
partid, gazetele sindica­ lectivului. zlea
tului şi a organizaţiei Trebuie să spunem însă rlae ?
,]e
întreţinerea culturilor, recoltarea şi însilozarea U.T.C, Grija pentru este­ că mai este mult de făcut Drag
Arm.
tic şi frumos se îmbină cu
pentru a ridica propagan­
cea pentru a asigura un da vizuală de la atelierul tiia.
surl
furajelor — lucrări prioritare! conţinut adecvat, în con­ mecanic la înălţimea ce­ fold«
cu
munca
formitate
şi
1 la
preocupările întregului co­ rinţelor, începînd chiar 15.00
cu gazeta de perete a or­
(Urmare din pag. t) rian, Trainn Niţu, .Solomie lonat. De fapt, mai avea Maria Oeolişan, Aurel lectiv. ganizaţiei de bază. Artico­ <llo-t
16.00
Lazăr şi alţii. „Porumbul de •efectuat lucrarea pe Istrătoi şi Ioan Dănciu- La intrarea în secţie lele sînt generale, unele I’ubt
plantate şi însămânţate cu este repartizat pentru mai puţin de. cinci hecta­ lescu. în aceste zile, în atrage atenţia, de aseme­ depăşite de timp sau slabe foleh
ri$or
diferite culturi 60 de ha prăşiiă pe membrii coo­ re. S-a încheiat primo actualitate se află între­ nea, un »nare grafie cu în conţinut, fără referiri Mill;*
din cele 70 de ha plani­ peratori, unii au început praşilă manuală şi la ţinerea porumbului, lucra­ sarcinile şi realizările zil­ la munca şi sarcinile oa­ Ue t
ficate. în ziua raidului sapa — continuă interlo­ sfecla furajeră. Petru re la care, deocamdată, nice ale tuturor formaţii­ menilor. Mai multă grijă uatc
nostru cooperatoarele din cutorul — dar ploaia ne-a Luca, inginerul şef ai u- este antrenat mecanizato­ lor do lucru (completat la trebuie acordata esteticu­ Slate
ee-.;
satul Sereca, avînd în obligat să oprim lucrul, ll nitaţii, ii evidenţia pentru rul Dorcl Ivănescu. El a zi 1). Acest grafic este, lui, întreţinerii şi împros­
frunte pe brigadiera Ana vom relua imediat ce te­ hărnicie pe cooperatorii prăşit mecanic pîdă ieri de fapt, o oglindă a fe­ pătării, atît a conţinutului, Agri
Nasta, plantau varza de renul se mai usucă". Marin Georgescu a lui jumătate din suprafaţa lului în care muncesc for­ cît şi a înfăţişării panou­ suge
intr-
vară pe ultimele supra­ După ce au încheiat Aurel, Opreama Paşolea, ocupată eu această cultură. maţiile do lucru, a modu­ rilor şi lozincilor. Sînt nal;
feţe prevăzute. prima praşilă mecanică pe lui în oare se acţionează doar cîtcva aspecte ale 23,10
La C.A.P, Căstău s-a cele 20 de ha ocupate cu pentru realizarea produc­ felului în care se prezintă Noct
muncit, de asemenea, cu sfeclă pentru furaj la ţiei. aici propaganda vizuală şi — 24,
nădejde şi grijă pentru ca­ A.E.I. Beriu, mecanizato­ în hală domină chemă­ care, după cum. remarca
litate în aceste zile. No­ rii Miruţ Zureanu şi Ilie rile la o muncă susţinută tovarăşul Nicolae Boz-
tăm, în primul rînd, că Mogoşan au trecut la re­ pentru înfăptuirea angaja­ doc, secretarul comitetului
s-a încheiat cel de-al doi­ coltarea secarei masă mentelor asumate. O bună de partid din întreprin­
lea rebilonat al cartofilor verde pentru însilozat. parte dintre ele se referă
DK
pe toate cele 45 de ha Pina ieri — preciza Tiitus la creşterea calităţii pro­ dere, nu -ar trebui deloc tria)
ocupate cu respectiva cul­ Barb, directorul asociaţiei duselor şi eficienţei econo­ scăpate din atenţia birou­ TUN
tură, mecanizatorul Florin — aceştia au recoltat 500 mice, întărirea disciplinei lui organizaţiei de bază. VIo<
rea
Constantin, fiind cel care tone de masă verde, pe tehnologice şi de. lucru, Sîntem de acord cu aceas­ »);
a executat lucrarea. Pra- care mecanizatorii Gruia sporirea exigenţei faţă de tă părere dar considerăm S'
şila I mecanică şi manuală Badea, Emilian Pădure, bunul mers al treburilor, că activitatea trebuie Bâiai
PETJ
la sfecla de zahăr a fost. Ion Cioriţă (la transport) economisirea materiilor impulsionată şi mai bine ele (1
de asemenea, finalizată. şi Cornel Niculescu (la ta- prime şi materialelor, în­ coordonată şi de comite­ cîntă
Aurel Damian, preşedin­ sat) au reuşit să o însi- treţinerea şi buna gospo­ tul de partid. O bună trăgi
tele unităţii, sublinia că lozeze. dărire a locului de mun­ parte a propagandei vi­ brie)
(Uni
s-au remarcat prin vred­ La C.A.P. Orăştioara de că. Aflăm, între altele, că zuale de la secţia promo Ti mi
nicie mecanizatorul Ioan Jos, mecanizatorul loan reducând consumul de sîr- dovedeşte eu prisosinţă tu ral
Turdăşan şi cooperatorii Trosan, cel care a şi mă pentru beton precom- că se poate 1 vi zi t
Petru Pop, Ilie Lazăr, plantat cartofii nici, exe­ primat se obţine anual o ecaf;
raţii;
Ştefan Olteanu, Marin Ma- cuta acum al doilea rebi- economie importantă, că VALENTIN NEAGU (Mini
ia fe
ANI?
corii
(Urmare din pag. I) drarea lucrărilor de re­ IU CV
Separaţiile energetice paraţii în termenele pla­ ?ile
Fru r
manentă a agregatelor, a nificate şi îmbunătăţirea zul
fluxurilor de producţie. calităţii acestora, creşte­ roşie
Gheorghe Munteanu — de cumentaţiile şi asigurarea hidrocarburi în alte ter­ în acest context, Alfrcd trale şi a accentuat a- rea productivităţii, asigu­ Cam
(Min
la C.I.P.E.E.T. — a vor­ materialelor şi pieselor de mocentrale. „însă activita­ Dekarly — de la C.T.E. şupra faptului că îmbă- rarea materialelor şi. pie­ Oliv«
bit despre strădaniile pro­ schimb necesare, acor- tea de reparaţii în aceste Mintia a adus argu­ trînirea agregatelor ener­ selor de schimb necesare Din
iectanţilor din cadrul cen­ dîndu-se atenţia cuvenită unităţi nu este, la ora ac­ mente în susţinerea ideii getice nu se datorează şi pregăti rea temeinică a (Fia«
tralei pentru înnoirea şi atît încadrării în termene tuală, în măsură să asi­ de îmbunătăţire a asigu­ neapărat funcţionării în­ forţei de muncă din do­ BAI
— s-
cît
delungate
în
timp,
reproiectarea unor tehno­ şi calităţii lucrărilor, ca gure funcţionarea agre­ rării pieselor de schimb meniu, pregătirea cores­ cu! ti
logii şi piese de schimb. şi respectării normelor de gatelor şi instalaţiilor la şi a dezvoltării activităţii mai ales modului de ex­ punzătoare din toate tio 1
ploatare şi de reparaţii,
(Dac
Constantin Tccar — de la protecţie a muncii şi de niveluri satisfăcătoare şi de reeondiţionare şi asi­ evenimentelor prin care punctele de vedere a ter­ paşi?
A.C.M.R.U.E. Rovinari — prevenire a stingerii in­ creşterea producţiilor de milare a acestora, Aurel trec, iar Aurel Şeulean mocentralelor pe cărbune preţ 1
s-a referit la defecţiunile cendiilor, în timp ce Dinu energic în sistem funcţie Chiriţă ‘ — de la I. E. pentru trecerea în bune culţi
frecvente care apar la a- Silion — d i r e c t o r u l de necesităţi şi de sarci­ Craiova — a relevat că de la C.I.P.E.E.T. — a condiţii a vîrfului de iar­ nied
şui)
gregatele din circuitul I.A.C.M.R.U.E. Bucureşti nile economiei naţionale, mica mecanizare în lu­ subliniat că, în această nă, ridicarea fiabilităţii tul
preparării prafului de —■ a făcut o documentată afirma Florea Bereş — crările de reparaţii nu perioadă, două sînt direc­ tuturor agregatelor în ve­ mim
cărbune şi la modalităţile şi interesantă expunere a de la C.T.E. Mintia. Cu­ răspunde exigenţelor şi ţiile principale în activi­ derea futfbţionării lor la bra
concrete de intervenţie a programelor de desfăşura­ noaştem sarcinile de creş­ volumului mare de ase­ tatea de revizii, reparaţii, puteri cît mai apropiate
formaţiilor de reparaţii, re a reparaţiilor energe­ tere considerabilă în acest menea lucrări şi a soli­ modernizări şi întreţinere de cele nominale şi livra­
Anţiiă Tiberiu — de la tice, cu accent pe înca­ cincinal a producţiei de citat celor de la „Energo- în termocentrale: întine­ rea în sistemul naţio.pal
C.T.E, Mintia — a relevat drarea în termene, cali­ cărbune, puse de partid reparaţii" Bucureşti să li­ rirea echipamentelor şi a unor cantităţi conli<f
succint sistemul de orga­ tatea şi eficienţa lucră­ în faţa minerilor. Noi, vreze echipamente şi pie­ agregatelor energetice pe sporite de energie electri­ Pe
nizare şi desfăşurare a ac­ rilor. energeticienii trebuie să se de schimb de calitate cărbune care au acumulat că — materie primă vitală va i
tivităţii de revizii, repara­ Ţinînd cont de faptul preluăm şi să folosim cît mai bună, Mircea Olaru un număr limită sau pentru dezvoltarea eco- dom
ţii şi intervenţii ia gru­ că din puterea totală mai eficient acest căr­ — de la „Energorcparaţii" peste limită de ore de nomico-socială a patriei. rul
creşterea
funcţionare
mull
şi
purile de 210 MW, la instalată de producere a bune. Deocamdată insă şi-a însuşit observaţiile şi fiabilităţii grupurilor de Reprezentanţii centralei dimi
care s-au acumulat, in energiei electrice din ţară nu sîntem suficient de s-a referit la preocupările 330 MW, operaţie ce ur­ şi ministerului de resort sibil
ani, unele experienţe po­ o bună parte este cuprin­ pregătiţi pentru aceasta. existente de dotare cu mează a fi terminată în şi-au notat cele propuse în •
mal
zitive, Adrian Rovinaru — să în termocentralele pe Cu toţii, şi sprijiniţi mai maşini-unelte şi instalaţii şi au promis sprijin mai deal
d ireetorul A.C. M.R ,U .E. cărbune, este necesar cu mult decât până acum de de gabarit şi înaltă com­ următorii doi ani. susţinut în organizarea, slab
Deva a arătat concret acestor capacităţi să li se centrala şi ministerul de plexitate tehnică, prin S-au exprimat multe pregătirea şi desfăşurarea din
turil
cum se pregătesc lucrările dea mare atenţie, încit să resort, trebuie să depu­ care se va reuşi îmbună­ alte păreri şi idei intere­ activităţii de reparaţii prin
de reparaţii şi moderni­ funcţioneze la parametri nem eforturi sporite să tăţirea substanţială a ac­ sante, s-au propus măsuri şi modernizări în termo­ de.
zări, împreună eu bene­ cit mai înalţi — in scopul ne au topor fecţionăm con­ tivităţii de reparaţii şi şi acţiuni concrete pri­ centralele pe cărbune. Se
ficiarii, începînd ou do­ ţeducerii consumurilor de tinua activitatea". modernizări în termoeen- vind, în principal, înca­ aşteaptă rezultatele.