Page 89 - Drumul_socialismului_1987_05
P. 89
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
a plecat la Berlin, pentru a lua
parte la Consfătuirea Comitetului
Politic Consultativ al statelor
participante la Tratatul de la Varşovia
C O M S I L I U L U I P O P O L A R J U D E Ţ E A N
BERLIN 27 (Agerpres). T o v a r ă ş u l Nicolae dului şi statului nostru a
—. T o v a r ă ş u l Nicolae Ceauşescu este însoţit de fost salutat de tovarăşa
Anul XXXIX, nr. 9 183 JOI, 28 MAI 1987 A pagini — 50 bani Ceauşescu, secretar gene tovarăşii Constantin Dăs- Elena Ceauşescu, de 'mem
ral al Partidului Comunist călescu, membru al Comi bri şi membri supleanţi ai
Român, preşedintele Repu tetului Politic Executiv ai Comitetului Politic Execu
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ blicii Socialiste România, C.C. al P.C.R., prim-iminis- tiv al C.C. al P.C.R.. se
al
cretari ai Comitetului Cen
Ion
tru
guvernului,
a sosit miercuri seara la
Berlin pentru a lua parte Stoian, membru supleant tral al partidului, de mem
la Consfătuirea Comitetu al Comitetului Politic E- bri ai C.C. al P.C.R., ai
Consiliului de Stat şi ai
Toţi locuitorii satelor în cîmp, lui Politic Consultativ al xecutiv, secretar al C. C. Guvernului, de reprezen
al P.C.R., Vasilc Milea,
la
participante
statelor
Sa întreţinerea culturilor! Tratatul do la Varşovia. membru supleant al Co tanţi ai unor instituţii cen
trale, organizaţii de masă
mitetului Politic Executiv
Pe aeroportul Sehoene-
•fcld, tovarăşul Nicolae al C.C. al P.C.R., minis şi obşteşti.
Au fost de faţă ambasa
în colo două cooperati vară s-au efectuat la timp numeroasă Ceauşescu a fost , salutat trul apărării naţionale, dorul Republicii Democra
1* ARTICULARE
ve' agricole de producţie şi de bună calitate. Me a rnnpr.R\tarir.OR. cordial de tovarăşul Erich Ioan Totu, membru su
din comuna Zam cuvîntul ritul principal îl au me Honeckcr, secretar gene pleant al Comitetului Po te Germane la Bucureşti
şi membri ai ambasadei.
de ordine al acestor zile canizatorii, care au mun Culturile semănate în ral al C. C. ai P.S.U.G., litic Executiv al C.C. al
este: „Toţi locuitorii apţi cit şi muncesc cu sîrg şi primăvara acestui an pe preşedintele Consiliului de P.C.R., ministrul afaceri Pionieri români şi ger
do muncă.ai satelor — în pricepere. Ceea ce s-a se ogoarele celor două coo Stat al R.D. Germane. Au lor externe. mani au oferit tovarăşului
cîmp, la întreţinerea cul mănat a răsărit frumos şi perative agricole de pro fost prezenţi, de asemenea, ~k Nicolae Ceauşescu şi tova
turilor, la efectuarea ce uniform, nu avem goluri ducţie din comuna Zam alţi conducători de partid La plecarea din Bucu răşei Elenă Ceauşescu bu
lorlalte lucrări specifice în culturi. I-aş remarca sînt frumoase, evoluează şi de stat ai R.D.G. reşti, conducătorul parti- chete de flori.
acestei perioadei". pe toţi mecanizatorii şi, în bine. Aceasta deoarece lu
special, pc Ioan Petruţ şi
LA CHEMAREA crările de întreţinere s-au
CONSILIULUI Viorel Florea, care au lu efectuat la timp şi bine. încheierea vizitei oficiale de prietenie
POPULAR, CU crat la plantarea şi între La C.A.P. Zam, printre
PRIMARUL ÎN FRUNTE ţinerea culturilor de car primii care au ieşit la în
tofi şi porumb, efectuînd
— Această chemare — prima rebilonare şi, res treţinerea culturilor se nu
arăta Victor Balint, pri pectiv, prima praşilă me mără Ileana Rad, Maria a tovarăşului Mihail Gorbaciov
marul comunei — a găsit canică la cele două cul Cătuţa, Tuliana Toderici,
lin larg ecou în rîndul ce turi. Maria Moţ, Florica Brăi-
tăţenilor. în zilele cînd Aproximativ astfel ne-a lean ş.a. O bună organi
s-a putut lucra în cîmp, la vorbit şi Liliana Hodor zare a activităţii, . o parti în ţara noastră
întreţinerea culturilor de Crişan, inginerul şef al cipare numeroasă la în
sfoclă, cartofi, porumb şi C.A.P. Sălciva : treţinerea culturilor se în
legume, au ieşit ia muncă — Avem mecanizatori registrează şi la C.A.P.
toţi cei ce sînt apţi de minunaţi, care ştiu sâ-şi Sălciva. Primii care au Miercuri dup ă - a m ia ză ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
muncă. facă datoria cu pricepere ieşit la praşila culturilor s-a încheiat vizita oficia
— Este, într-adevăr, şi pasiune. Recent, Ştefan de sfeclă, legume ş.a. sînt lă de prietenie pe care a Convorbirile oficiale din perării dintre România şt
mult de lucru. Ce rol şi-a Zigli a terminat rebiio- Goriţa Hodor, Aurica Gri- efectuat-o în ţara noastră, tre tovarăşul Nicolae U.R.S.S., în domeniile po
asumat consiliul popular narea I la cartofi, iar Ni şan, Viorica Caspar, Ana la invitaţia tovarăşului Ceauşescu, secretar general litic, economic, ţehnico-
comunal ? colae Ardeleanu prima Hodor, Lucrcţia Jeler, Zo- Nicolae Ceauşescu, secre al Partidului Comunist Ro ştiinţific, cultural şi în alte
— Ne-am implicat cu praşilă mecanică la legu rioa Stuparu, Emilia Cri tar general al Partidului mân, preşedintele Republi sectoare de activitate, se va
toată răspunderea în buna me şi porumb, efectuând şan şi mulţi alţii. Comunist Român, pre cii Socialiste România, şi întări pe mai departe prie
desfăşurare a lucrărilor. lucrări de bună calitate. TRAIAN BONDOR şedintele Republicii Socia tovarăşul Mihail Gorbaciov, tenia tradiţională dintre
Luăm parte activă la or liste România, tovarăşul secretar generai al Comite popoarele noastre. Totodată,
ganizarea muncii, în aşa Mihail Sergheevici Gorba- tului Central al Partidului a fost manifestată încrede
fe! îneît să utilizăm din ciov, secretar general al Comunist al Uniunii So rea că, în spiritul color
plin timpul, să efectuăm Comitetului Central al vietice, s-au încheiat, mier discutate, România şi Uniu
lucrări de cea mai bună Partidului Comunist al U- curi, 27 mai, la . Palatul nea Sovietică vor conlucra
calitate. niunii Sovietice. ■ Consiliului de Stat. tot mai activ pe arena
Se reuşeşte acest lu Prin întreaga sa desfă mondială, contribuind, prin
cru V şurare, prin rezultatele T o v a r ă ş u l Nicolae eforturi comune, la afir
— lin. Atât la C.A.P. rodnice ale convorbirilor Ceauşescu şi tovarăşul Mi marea fermă a politicii de
Zam, cit şi la C.A.P. Săl- dintre tovarăşii Nicolae hail Gorbaciov au relevat dezarmare şi pace, la in
civa se munceşte ou te Ceauşescu şi Mihâil Gor- cu satisfacţie caracterul staurarea în Europa şi în
meinicie, eu o puternică baciov, vizita înaltului rodnic al schimburilor de întreaga lume a unui climat
mobilizare de forţe umane oaspete a reprezentat o păreri pe care le-au avut, de destindere, securitate,
şi mecanice, in frunte cu nouă şi importantă mani în aceste zile. la Bucu încredere şi. largă coope
organele şi organizaţiile reşti, într-o atmosferă de rare.
de partid. cu deputaţii. festare a prieteniei şi co caldă prietenie, înţelegere
Lucrătorii primăriei ne a- laborării româno-sovietice, si stimă reciprocă. A fost S-a apreciat că promova
flăm zi de zi în cîmp, ac cu vechi şi bogate tradi subliniată importanţa deo rea susţinută a colaborării
tivitatea noastră s-a mu ţii, dintre ţările, partidele sebită a înţelegerilor con româno-sovietice, atât pe
lat, practic, pe ogoare. şi popoarele noastre, un venite, exprimîndu-se con tărnn bilateral, cît şi in
MECANIZATORII — moment de seamă în întă vingerea că, pc baza lor, sfera vieţii internaţionale,
LA DATORIE rirea şi aprofundarea a- se va realiza o conlucrare corespunde pc deplin inte
cestor raporturi, spre bi tot mai strînsă între Parti reselor şi aspiraţiilor ţărilor
Sorin Moraru, inginerul şi popoarelor noastre, este
1
şef al C.A.P. Zam, ne spu nele comun al cauzei so dul Comunist Român si în folosul şi spre binele lor,
nea : cialismului şi păcii în Partidul Comunist al Uniu slujeşte cauzei generale a
—- Am avut o primăva întreprinderea chimică Orăştie, secţia r, piese auto. lume. nii Sovietice, se va asigura
ră capricioasă şi cu toate Operatorul chimist Marin Ala ftei prelucrează piese de dezvoltarea şi mai puter
complexitate din dotarea au toturismelor Dacia.
acestea lucrările de primă (Continuare în pag. a 4-a) nică a colaborării şi coo- (Continuare în pag. a 4-a)
REPORTER ÎN POST FIX LA C.S. „VICTORIA” CĂLAN (I) S I M P O Z I O N
Reţinem, ou bucurie, un angajament: producţia de fontă va creşte! „CREATIVITATE ÎN POSTĂ
ŞI TELECOMUNICAŢII"
...Furnalul nr. 3. în Ieri a început, la Casa de răşul Radu Bălan, prim-se-
Mai înlti, cîteva motivaţii legate de registrat iar o scădere — o medie zil camera cu aparate de cultură din Deva, simpozio cretar al Comitetului jude
orientarea spre fluxul fontei din Călan. nică de circa 1 080 tone. Sub posibili măsură şi control. Primul nul naţional „Creativitate în ţean Hunedoara al P.C.R..
După primul trimestru din acest an, tăţile dovedite de furnalişti. interlocutor, un tînăr poştă şi telecomunicaţii“. preşedintele Comitetului E-
care s-a dovedit foarte greu pentru Prin urmare, dacă ne-am stabilit în subinginer care munceş Participă cu referate, comu xecutiv al Consiliului popu
furnaliştii din Combinatul siderurgic aceste zile „postul fix" Ia secţia a Il-a te pe post de maistru nicări, expuneri, specialişti lar judeţean.
„Victoria" Călan, hi luna aprilie 1987 furnale din C.S.V. Călan, scopurile furnalist, Gheorghe Ma- din cadrul Ministerului Participanţii au vizionat
s-a obţinut o producţie medie zilnică noastre reportericeşti sînt destul dc rinescu. „Mai întîi, să Transporturilor şl Telecomu o expoziţie a realizărilor teh
în jur de 1 700 tone de fontă. Şi ca limpezi: să consemnăm eforturile coti vedem situaţia producţiei nicaţiilor, de la Institutul de nice de virf din domeniu!
în atletism, la săritura în înălţime, ci- diene ale colectivului de muncă din obţinute de schimbul di-n cercetări şi proiectări teh telecomunicaţiilor şi informa
fra de „1 700“ a devenit parcă o limită această secţie — cu o pondere covâr noaptea do 23/26 mai nologice în telecomunicaţii ticii, dovadă grăitoare a
superioară greu de depăşit, un adevă şitoare în producţia totală dc metal a 1987, a cărui „ştafetă" din Bucureşti, Institutul po pătrunderii şl afirmării cer
rat „complex" pentru producătorii dc combinatului — pentru obţinerea unor aţi preluat-o dumnea litehnic „Traian Vuia" din cetării ştiinţifice, a revolu
fontă. Comparaţia ne permite să ară cantităţi de fontă mai mari dccît pînă voastră". Timişoara, Institutul de cer ţiei tehnice şi în acest im
tăm, în continuare, că şi la furnalele acum şi de mai bună calitate. Hotărîrc — în schimbul respec cetări pentru tehnica de cal portant domeniu al vieţii e-
din Călan se constată, în prezent o fermă, pentru atingerea unor astfel de tiv a fost de serviciu co cul şi informatică din Timi conomico-sociale.
adevărată luptă atletică, bărbătească a obiective, există. Dovadă memoria oa. legul meu, sing. Ionel şoara, Centrul teritorial de Organizarea simpozionului
întregului colectiv pentru cucerirea u- menilor care păstrează ca pe un punct Gruiescu. Din evidenţe calcul electronic din laşi, in judeţul nostru constituie
nor „unităţi dc măsură" în plus. Bine de referinţă şi mîndrie profesională, o rezultă că au avut loc, Direcţia de radiotelcviziune o recunoaştere a dezvoltării
înţeles, nu este vorba de „centimetri", dată ceva mai veche: luna iunie 1081, la acest furnal, trei des din Bucureşti, Centrul de reţelei sale de poştă şi te
ci de tone dc fontă. în prima decadă cînd s-a obţinut o producţie de pesto cărcări cu cantităţi apre instruire profesională a lu lecomunicaţii, mai cu seamă
a lunii mai 1987 s-a înregistrat o pro 55 000 tone de fontă! Acum, desigur, ciate la 100 tone, 90 tone crătorilor din transporturi şi în ultimii ani, a activităţii
ducţie medie zilnică mai slabă, dar în ochii furnaliştilor vizează o cifră peste şi 40 tone, adică în total telecomunicaţii din Bucureşti, prodigioase pe care o des
a doua decadă performanţele zilnice recordul de mai sus — deocamdată circa 230 tone de fontă. de la direcţiile judeţene de făşoară lucrătorii acestui
au trecut de multe ori peste cota de încă... nedoborît! Să vedem dacă şi poştă şi telecomunicaţii din important sector de servir*
„t 700". Apoi, în prima jumătate a celei realizările concrete vor fi pe măsura MARIN NEGOIŢĂ ţară. publică.
de a treia decade din mai 1987 s-a în gîndurilor şi voinţei lor... în deschiderea simpozio Lucrările simpozionului
(Continuare în pag. a 3-a) nului a luat cuvîntul tova continuă.
