Page 90 - Drumul_socialismului_1987_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISJ
—- • -........................................................................................................................................................ '^ • ............................................................................— ............... ■■■■■ ■ ■ . ■

20,00
20,15
20,25
20,55

Noutăţi cu „brevete“ acordate de... viaţă! Autoconducerea, autogestiunea,
21,10
1
Construcţia „stolelor" de acestei soluţii simple şi de echipe de betoni.şti : „Au <
pe Rîu Mare a pus me­ mare efect pentru produc­ fost confecţionate tot în autogospodărirea - în activitatea 21,50 1
reu în faţa specialiştilor tivitatea muncii. In ate­ atelierul nostru şi le fo­
şl a hidroenergeticicnilor lierul propriu al brigăzii losim cu mult succes, la
care înalţă direct aceste o echipă mixtă de mese­ beton arca conductelor for­ asociaţiilor de locatari
obiective probleme teh­ riaşi — cuprinzînd lăcă­ ţate şi a descărcătorilor
nice deosebite. Unele au tuşi, electricieni, sudori frontali". Asociaţia de locatari nr. rimile lor să arate fru­ aceasta, periodic, împreună
fost rezolvate chiar de etc — condusă de Fran- — De ce se cheamă 27, din cartierul Bejan al mos şi civilizat. cu administratorul de fond BUl
proiectanţi, pe planşete, cisc Dudaş, a confecţio­ „mobile" ? Devei, se compune din 7 Acordăm o atenţie deo­ locativ al G.I.G.C.L. şi diopr
6,30 1
prin individualitatea con­ nat două feluri de cofraje — Fiindcă le tragem cu blocuri eu 27 de scări şi sebită cunoaşterii de că­ cu unii membri ai comi­ agrlci
structivă imprimată fiecă­ metalice : fixe şi mobile. un troliu... Să mă explic. 444 de apartamente. Nu-i tre locatari a prevederilor tetului, organizăm con­ nai;
rei uzine şi prin origina­ Primele au o formă spe­ Pentru turnarea radierilor uşor de condus activita­ legislaţiei referitoare la troale în apartamente şi Răspt
rilor
litatea conexiunilor din în­ cială (curbă) şi se pot re- şi a planşcelor de la con­ tea ei, avînd în vedere întreaga activitate a aso­ dăm locatarilor termene Nicol:
tregul lanţ de hidrocen­ folosi de „n" ori. De pil­ ductele forţate, care au o populaţia eterogenă pe ciaţiei de locatari, la nor­ de remediere a defecţiu­ Revis
trale, prin puterea totală dă, numai pe Rîu Mare înclinaţie cam de 30 gra­ care o include, dar, cu mele de convieţuire. în nilor constatate. Pentru a rierul
ridicată — şi unică, din vor fi refolosite la con­ de, folosim un cofrag me­ suficientă preocupare, a- adunările generale prelu­ uşura accesul locatarilor Buletl
Răspu
acest punct de vedere — strucţia a încă 4 centrale. talic de 1—1,5 m. Acest slgu-rînd toate atributele crăm aceste prevederi, iar la servicii de acest fel am lor ;
obţinută pe un tronson De asemenea, prezintă a- cofrag este legat de un conducerii colective, am extrase mai importante propus şi am obţinut în­ ştiri ;
aüt de scurt de rîu (circa vantajul că pot fi eon- troliu instalat în partea reuşit să asigurăm un din legi le-asn afişat în fiinţarea şi în zona „Micro tezătn
tate;
40 km), cît şi prin multe de sus a „forţatei". Se conţinut corespunzător cu­ blocuri,Ta loc vizibil. Cred 15“ a unui dispecerat de 11.35
alte caracteristici ce con­ betonează, se vibrează, prinzătoarelor noţiuni de deranjamente, încadrat şi Ionel
stituie adevărate premie­ A. C. H. betonul prizează şi cofra- autoconducere, autogestiu- utilat cu cele necesare. La tin di
secol u
re pe plan naţional şi, gul este tras mai sus, cu nc, autogospodărire. ASOCIAŢIA el apelează locatarii care eo moi
poate, mondial. RÎU MARE-RETEZAT troliul. Operaţia se repetă Periodic, consiliul popu­ DE LOCAÍARI au unele deranjamente la no i
O altă mare parte din­ pînă la terminare. Pen­ lar municipal transmite NR. 27 DEVA instalaţiile din aparta­ jurnal
miera
tre noutăţile tehnice îi tru descărcătorii frontali preşedinţilor şi administra­ mente. Arii ,
are oa autori nemijlociţi fecţionate mai dinainte, folosim un cofrag asemă­ torilor de asociaţii o serie în urmă cu cîţiva ani, Odă I
pc constructori. Iată o pe cînd cele din lemn erau nător, însă de dimensiuni de probleme sau organi­ că aceasta ar trebui s-o asociaţia noastră avea un Radio
dicn|s
experienţă a constructori­ făcute chiar la locul be- mai reduse. Treaba mer­ zează acţiuni comune în­ facă fiecare asociaţie Jc debit de circa 800 000 lei. foro î
lor Brigăzh nr. 5 Ostrov. tonării, cu pierdere de ge bine I tregului oraş. Aceste pri­ locatari. Acum nu mai avem debi­ letin
— Am aplicat — ne-a timp. De asemenea, curbu­ — Economii ? lejuri sînt foarte nime­ îndeplinirea prevederi­ te, restante din anii tre­ dlogir,
17.35
Informat Ing. Ilie Bota, rile prevăzute în proiect — Se elimină folosirea rite pentru noi de a în­ lor Legii 1/1985, privind cuţi. Ne-a trebuit multă patria
adjunct şef de brigadă — ar fi necesitat în cazul a peste 700 mp de cofra­ truni comitetul asociaţiei efectuarea de zile muncă stăruinţă să Te lichidăm 7.1 cal;
o nouă tehnologie de be- confecţionării cofnajeîor je din lemn. In plus, cîş- de locatari, în care e re­ am organizat-o în asocia­ Şi înţelegere ne-a trebuit. Bulon
tonare la C.H.E. Ostrovu din lemn, adevărate lu­ tigăm mult timp care este prezentat fiecare bloc. Co­ ţie, eşalonînd-o pe par­ Am tratat diferit fiecare
Mare. 'Acest obiectiv e- crări de sculptură şi, de­ de aur, acum, pentru toţi municăm ceea ce ni s-a cursul întregului an, spre caz. Dar cu fiecare am
nergetie trebuie pus în sigur, alte perioade lungi constructorii de pc Rîu comunicat, hotărîm ce tre­ a acoperi nevoile asocia­ încheiat angajamente de nă; 2
22.00
funcţiune foarte repede — de timp. In schimb, meta­ Mare. buie să facem în asociaţie ţiei în funcţie de norma­ plată, lunare, pentru li­ Radloj
în mai puţin de 2 luni — lului i se poate da mai Cui aparţine ideea co- şi împărţim responsabi­ rea dată de lege pentru chidarea datoriei către poeţii
şl tehnologia respectivă uşor forma dorită, iar prin frajelor din metal? Nu lităţile. Cu acelaşi prilej, lucrările prevăzute a se asociaţie. Cu soţiile celor muzic
măreşte viteza de execu­ rigiditatea sa naturală e- se mai ştie şi nici nu are dezbatem şi problemele efectua în cadrul acestei cu debite foarte mari am letin •
ţie, aproape o dublează I limină şi alte lucrări de vreo importanţă. „Proprie­ ivite pe parcurs în aso­ obligaţii. Disponibilul de încheiat convenţii de a e-
Practic, este vorba de „sprijinire“ prevăzute pen­ tatea" unor astfel de so­ ciaţia noastră şi hotărîm zile îl comunicăm consi­ fectua curăţenia la păr­
Înlocuirea unor cofraje tru cofrajele din lemn (şi luţii tehnice — şi există modul de rezolvare a lor. liului popular şi celor în ţile comune ale blocu­
din lemn cu altele din necesare, la o înălţime de cu zecile pe Rîu Mare — Toate acestea sînt comu­ cauză spre a se organiza rilor. Şi pe această cale
DE\
metal. 4—5 m). nu esté revendicată de nicate de responsabilii de centralizat îndeplinirea o- am reuşit să diminuăm (1‘atrl
— Ce a determinat, de — Noi nu am calculat nimeni niciodată. Inova­ bloc responsabililor de bligaţiilor. Nu ne lăsăm datoriile lor, din dreptu­ sus -
fapt, această înlocuire ? exact cît timp şi material ţiile şi toate noutăţile de scări, care fac mobiliza­ convinşi dc adeverinţe date rile ce li se cuveneau tul e;
— Au fost mai multe lemnos economisim — ne-a acest gen intră în patri­ rea la acţiune a coloca­ de complezenţă de către pentru prestaţie.
motive t lipsa de dulgheri declarat muncitorul Gheor- moniul colectiv al con­ tarilor. Nu avem în co­ unele unităţi economice, In felul acesta am reu­
din ii
şl de material lemnos, ghe Arnăutu, şeful unei structorilor de obiective mitet oameni inactivi. iar celor care, la scaden­ şit să dăm conţinut no­ Drum
apoi viteza de execuţie formaţ i de dulgheri — dur hidroenergetice, iar ..bre­ Fiecare membru al comi­ ţă, nu şi-au realizat zilele ţiunilor de autoconducere, — SCI
!
Din r
mică ce se înregistra în vă putem spune că avem vetele" pentru ele sînt tetului trebuie să justifice de muncă prevăzute, le autogestiune, autogospo- tel); ]
caztd... lemnului. mult spor cu noile co­ chiar citadelele de lumină încrederea celor ce l-au aplicăm corect legea. dărire. ţa vi
*— Nu se face risipă de fraje. Se poate betonn în respective pe care le vor ales. In acest fel ne asi­ Fondul locativ care ni / mai î
metal ? flux continuu ! acorda multe generaţii de gurăm la fiecare acţiune s-a pus la dispoziţie este DUMITRU ŞEPEJEAN, atrăgă
B. D.
— Nu ! Şi veţi vedea Despre cofrajele meta­ urmaşi. Adică, viaţă I o bună participare, reuşind proprietatea întregului po­ preşedintele asociaţiei I.UI'E
de ce... lice mobile ne-a vorbit să facem ca blocurile a- por şi trebuie bine gospo- . de locatari nr. 27 llacln
CAN
Ne-arn edificat asupra Iosif Fantini, şeful unei M. LIVEZEANU sociaţiei noastre, împreju­ dării şi îngrijit. Pentru din Deva (l.uce
Opera
rii-
Uf
15 minute cîştigate... Mereu spre mai bine Stop, arderii motoarelor ! el.
tinieic
zat);
Asii ş
...pentru producţia dc la­ ţările noastre sînt din zi In fiecare dintre cei Ionel Sturza, secretarul La Ţesătoria de mătase gresor, direct la rulmentul (Steai
minate înseamnă foarte în zi mai intense. Mai şase ani care au trecut comitetului de partid şi Deva a fost soluţionată o motorului. Avem amplasa­ BARE
seriile
multe —- reliefa inginerul limpezi, am zice. Mai de la punerea în funcţiu­ şefii celor două schim­ problemă importantă pen­ te în cadrul secţiei ţesă- ORAŞ
Iosif Tămaş, şeful secţiei bine determinate. Acum ne a Fabricii de aglome­ buri, subingincrii Ioan tru producţie: evitarea torie peste 50 de aseme­ sus -
„profile mici — stană 1", discutăm însă despre re­ rare din Combinatul side­ Ranta şi Marius Dumi- arderii motoarelor electri­ nea motoare. rele
Intuia
«k> la uzina nr. 4 a C.S. ducerea eu cel puţin 15 rurgie „Victoria" Călan, trescu, ne-au prezentat ce de antrenare a ma­ — Şi cum se comportă? GEOA
MUnedoara .Aceste minute miniute a timpului de sta­ oamenii de aici au dat o cîteva dintre efectele ime­ şinilor de ţesut. Aceste — Foarte bine. Procen­ U'oloil
(Casa
stat acum de producţie ţionare a cajelor de lami­ adevărată bătălie pentru diate ale aplicării noilor „arderi", deosebit de pă-, tul de arderi a scăzut cu TEC, :
electivă, eu implicaţii di­ nare şi despre avantajele atingerea nivelurilor de măsuri, care încep să de­ guboase pentru unitate — peste 80 la sută. Adevă­ de V
recte asupra creşterii pro­ acestei idei, probată de păşească stadiul de expe­ staţionarea frecventă a rul este că la aceste mo­ rraz
centului de scoatere îa cantitatea suplimentară de producţie stabilite prin riment. In primul rînd unui număr mare de răz­ toare mai pot fi aduse îm­ toarc,
re; C
«letal, a productivităţi laminate realizate în uni­ sarcinile de plan. Ei au este vorba despre înre­ boaie, consum sporit de bunătăţiri. vieţii
muncii, reducerii pierde­ tatea de timp pe aceeaşi căutat permanent — şi, gistrarea unui însemnat conductori din cupru, Am discutat cu ajutori S1M Ei
rilor de ulei, a consumu­ capacitate. Cîştiguî de spre lauda lor, au şi des­ salt cantitativ al produc­ teparaţii peste cele prevă­ de maiştri pc marginea ’77
Imn
lui de cilindri, folosirii minute s-a realizat prin coperit — acele soluţii ţiei, lunile aprilie şi mai zute, forţă de muncă (e- experienţei descrise. Ioan ţării
mina)
TESĂTORIA DE MĂTASE
C.S. HUNEDOARA C.S.V. CĂLAN D E V A
eficiente a capacităţilor îmbunătăţirea tehnologiei care să genereze un curs consemnînd cele mai iectricieni şi lăcătuşi) o- Ciocan, schimbul A, zona • r
de care dispunem şi a for­ de laminare la profile nou fluxului de aglomerat, înalte niveluri atinse în cupat'ă suplimentar — a 14-a, ne-a relatat : orele
ţei de muncă existente. mici. Tehnologia actuală să ducă la împlinirea sta­ toţi cei şase ani de func­ au dat mult de lucru co­ — Noul motor lucrează de sli
piesa
15 minute cîştigate. De permite laminarea pe a- tornicei lor dorinţe de a ţionare. Mai concret, în lectivului. Trebuia să se la parametrii stabiliţi vin ă “
fapt, cum au fost ele ceeaşi cajă prefinisarea a munci mai bine, mai re­ aprilie a.c. s-au produs facă ceva. S-au căutat chiar şi în suprasarcină.
două sortimente de bază i idei, s-au făcut experienţe. Perioada de funcţionare
cîştigate ? Şi unde ? Răs­ a rotundului neted şi a pede, mai uşor. şi introdus în furnal cu — După cercetările noas­ este în prezent mai mare.
punsurile le-am primit de —■ Incepînd din luna a- 3 300 tone mai mult a- tre — ne-a spus tovarăşul Pînă acum, în zona de
rotundului cu profil pe­
Ia ing. Alexandru Mărgi­ prilie a.c. — menţiona ing. glomerat decît în luna Mihail Călugăru, şeful a- care răspund, dintre toa­
neam], şef de atelier la riodic, de 25 şi 28 mm. Petru Birta, şeful secţiei martie, asigurîndu-se, în telierului mecano-ener- te motoarele montate s-a Pont
linia de laminare a la­ Iată, prin urmare, unde —, am trecut la reorgani­ getio — s-a ajuns Ia con­ ars unul singur Avanta­ conţin
s-au cîştigat cele 15 mi­ acelaşi interval de timp, zcască
minorului de profile mici nute. zarea activităţii pe sec­ un stoc de 2 500 tone. cluzia că „arderile" se jele acestui sistem de un­ tempo
şi subinginerul Petru Ola- Să mai spunem că cei toare şi locuri de muncă, Iar de la începutul lui datorau neamplasării co­ gere sînt clare. dea p
averse
riu, secretarul comitetului care au gîndit şi dat viaţă desfăşurarea producţiei în mai s-au produs cu 18 000 recte a motoarelor pe Ajutorul de maistru DT,, l i te d
de partid al secţiei. suport şi, mai ales, un­ nilă Pralea, de pe acela:,.»' trice.
acestei idei tehnice valo­ două schimburi, de dimi­ tone mai mult aglomerat schimb, a completat: slab 1
— Sarcina trasată de roase pentru producţia de neaţă şi de noapte, după- decît în aprilie. gerii necorespunzătoare a râturi!
conducerea partidului nouă, laminate finite sînt cei amiezile fiind afectate ex­ rotorului în timpul funcţio­ — Am un motor de înlre
laminatorilor — arătau in­ care ne-au vorbit despre — Vom ridica neconte­ nării. Gsr* a fost soluţia acest tip la războiul cu rele r
terlocutorii —- de a creşte ea : respectiv ing. Măr- clusiv lucrărilor de repa­ nit ştacheta realizărilor — la care au ajuns autorii numărul 270, montat de 25 gra
aproape două luni. Func­
procentul de scoatere la gineanoi şi subinginerul raţii ia utilajele de pe se angaja, în numele în­ acestei simple şi inge­ ţionează foarte bine şi, l.a
nioase idei, respectiv elec­
metal, de a ridica pro­ Ol ar iu. La aplicarea cu fluxul de fabricaţie. In tregului colectiv, ing. tricienii Ioan Bonţ, Vas'le ceea ce este esenţial, nu fi uşo
rul nu
ductivitatea muncii şi a bune rezultate a noii teh­ plus, în fiecare sector al Petru Birta — incit în a- Borca şi maistrul Viorel se mai sparg nici pini- cădea
îmbunătăţi calitatea pro­ nologii s-a colaborat cu fabricii — pregătire, do­ cest an, dar şi în anii ur­ L/ueaci? Motorului i-au oanele la acest război. vor ai
duselor trebuie materiali­ inginerii Vasile Lupa şi zare, expediţie . —- Utila­ mători, să ne situăm pe fost montate două puncte Cred că actualul sistem de aversă
cărcări
zată exemplar. Dar tre­ Gabriel Popa, do la birou] jele au fost repartizate poziţii de frunte în între­ suplimentare de gresare, ungere ar trebui extins la va si
buie să spunem cu nu am „calibrăr!" al uzinei nr. 4. spre întreţinere şi exploa­ cerea socialistă. unUl în corpul metalic, iar toate motoarele din dotare. Intensi
40—50
făcut lotul în această di­ tare pe echipe şi chiar celălalt, cu ajutorul unei dlminr
k
recţie. Căutările, frărnîn- L. BRAICA pe oameni. MIRCEA DIACONU conducte prevăzută cu B. LIVIU