Page 93 - Drumul_socialismului_1987_05

Consfătuirea Comitetului
PROLETARI DIN TOATE TARILE .UNIŢI-VA!

Politic Consultativ al statelor

participante la Tratatul de la Varşovia
JüDíIUl HUNíDOtlW

BERLIN 28 (Agerpres). România; Ioan Totu, mem­ de la Varşovia.
— La Berlin a început joi, bru supleant al Comitetu­ Lucrările Consfătuirii
28 mai, Consfătuirea Comi­ lui Politic Executiv al continuă.
tetului Politic Consultativ G.C. al P.C.R., ministrul
al statelor participante la afacerilor externe al Re­ Ă
ORGHM flt COMITETULUI JUDEŢEAN HÜMEDOflRA fll P C. Tratatul de la Varşovia, publicii Socialiste Româ­
Din partea Republicii nia; Gheorghe Caranfil, BERLIN 28 (Agerpres).
S I M C O M S I U U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N Socialiste România la con­ ambasadorul Republicii — T o v a r ă ş u l Nicolae
sfătuire participă tovarăşul Socialiste România în Re­ Ceauşescu, secretar gene­
Nicolae Ceauşescu, secre­ publica Democrată Ger­ ral al Partidului Comu­
Anul XXXIX, nr. 9 184 pagini - 50 bani tar general al Partidului mană. nist Român, preşedintele
Comunist Român, pre­ Deschizînd lucrările, to­ Republicii Socialiste Româ­
şedintele Republicii Socia­ varăşul Erieh Honecker a nia, a luat parte, joi sca­
liste România, conducăto­ salutat în mod călduros ra, împreună cu ceilalţi
REPORTER ÎN POST FIX LA C.S. „VICTORIA" CÄLAN (II) rul delegaţiei; Constantin prezenţa conducătorilor de conducători ai delegaţiiloj
Dăscălescu, membru al partid şi de stat ai sta­ participante la Consfătui­
Comitetului Politic Execu­ telor participante la Con­ rea Comitetului Politie
Un „buchet" de condiţii esenţiale tiv al C.C. al P.C.R., prirn- sfătuire, ca şi pe ceilalţi Consultativ al statelor par­
ministru al Guvernului membri care fac parte ticipante Ia Tratatul de
Republicii Socialiste Româ­ din delegaţii. la Varşovia, la concertul
pentru creşterea producţiei de fontă nia; Ion Stoian, membru în timpul şedinţelor, festiv, organizat la Schau­
supleant al Comitetului desfăşurate în cursul di­ spielhaus — unul din cele
Politic Executiv, secretar mineţii şi după-amiezii, mai importante aşezămin­
începem cu o veste — Concret, la ce vă tru a identifica noi po­ al C.C. al P.C.R. ; Vasile au luat cuvîntul conducă­ te de cultură din capitala
bunii: în 26 mai 1987 — referiţi ? sibilităţi de creştere a Milea, membru supleant torii delegaţiilor ţărilor R.D. Germane — cu prile­
care a fost şi prima noas­ Şeful secţiei ne-a enu­ producţiei. întîlnrm doi al Comitetului Politic E- participante la Consfătui­ jul celei de-a 750-a ani­
tră zi pe fluxul fontei ce­ merat mai multe neajun­ cauperi.şti de la furnalul xecutiv al C.C. al P.C.R., rea Comitetului Politic versări a oraşului Berlin
nuşii din Călain — s-a suri, dintre care amintim: nr. 3 : Emilian Ardelean ministrul apărării naţiona­ Consultativ al statelor de la prima atestare docu­
obţinut o producţie totală © Granularen şi depozi­ şi Vasile Popescu. Primul le al Republicii Socialiste participante la Tratatul mentară oficială.
de 1 840 tone ¡de fontă, cea tarea zgurii este un „loc ne spune : „Mersul nor­
mai marc producţie zilni­ îngust". (Lipsa de vagoa­ mal al furnalului depinde
că de fontă din această ne care sînt necesare chiar şi de debitul de aer cald
ultimă decadă a lunii lingă bazinul de granu­ insuflat, precum şi dc
mai 1987. lare — pentru încărcarea temperatura acestuia".
în rezultatul respectiv zgurii direct în ele — ge­ — La ce procese din
o pondere însemnată o are, nerează , formarea unor furnal ajută aceste condi­
desigur, secţia a Il-a fur­ „munţi" de zgură acolo) ţii ?
nale — din care se de­ • „MTFB"-urile (maşini­ — Cînd debitul este
taşează net furnalul nr. le de turnat fontă pe mare, atunci şi circulaţia
3, cu planul zilnic reali­ bandă), în -forma construc­ gazelor este foarte bună,
zat integral. Nu trebuie tivă actuală, nu permit iar nivelul de coborîre al
uitat însă nici colectivul folosirea la randament ma­ încărcăturii în furnal este
de la furnalul nr. 2 (sec­ xim a benzilor de turna­ normal. Defci, se pot în­
ţia I) care a înscris în re. Există un proiect — şi cărca cele 5—6 şarje pe
bilanţul zilei o cantitate certitudinea că va fi ma­ oră.
terializat cit mai repede — Acum, ,1a ora 12,30,
de fontă mai mică doar — pentru descongestiona­ cit este temperatura aeru­
cu 3 tone faţă de planul rea locului respectiv, prin lui insuflat ?
zilei. Prin urmare — şi împărţirea benzilor de — S-a ridicat la 1020
acestea sînt faptele care grade Celsius. Este o tem­ Imagine din oraşul, Tîrnil.
ne interesează cel mai turnare între cele două peratură optimă. în acest
furnale mari. • Necesita­
mult — furnaliştii din fel se reduce şi consu­ ÎNVĂŢĂMÎNTUL POLITICO-IDEOLOGIC .
Căi an fac paşi însemnaţi tea mecanizării operaţiilor mul de cocs pe tona de ÎN ZIARUL DE AZI :
spre creşterea, producţiei de descărcare a materiale­
de fontă cenuşie. lor auxiliare folosite la fonte. Despre limita in­ S3 Consfătuire. „Metode Control util, de largă
prepararea emulsiilor pen­ ferioară ? Păi, sub 800 şi sisteme pentru pre­
— Bineînţeles — confir­ tru cupe şi a masei dc grade Celsius nici nu se
ma şi ing. Ionel Crin- astupat orificiile de eva­ poate funcţiona! Au mai venirea accidentelor
toae, şeful secţiei a Il-a cuare a fontei (în prezent, fost cazuri cînd s-a re­ din industria minieră. cuprindere problematică
furnale — oamenii au un toate operaţiile respective dus mersul din această Instruirea personalu­
rol determinant în aceas­ se fac manual — n.n.) cauză... lui muncitor şi pro­ Un colectiv de propa­ Unii tovarăşi pmţici-
tă direcţie. Insă mai tre­ • Lipsa, în anumite pe­ — Şi temperatura ae­ paganda de protecţie gandişti ai comitetelor ju­ panţi Ia control: Majua
buie să fie îndeplinite şi rioade, a unor materii rului insuflat depinde, a muncii“ deţean şi municipal Deva Ceia (care a controlat
unele condiţii legate de prime de bază. (De pildă, bineînţeles, de ceva ? ■ Primenirea de primă­ de partid a întreprins, cîteva c e r c u r i de la
aprovizionarea cu mate­ acum, cocsul este insu­ vară presupune şi un recent, un control asupra I.C.S.M.I.), Elena Rad (sec­
zîmbet cald din par­
riale, sau de moderniza­ ficient). MARIN NEGOIŢA tea lucrătoarelor co­ modului în care se desfă­ ţia confecţii a cooperati­
rea şi înnoirea unor teh­ Parcurgem şi alte spaţii şoară învăţămîntul politi- vei „Mureşul"), Ioan Fră-
nologii. din perimetrul fontei pen- (Continuare In pag. a 2-a} merciale co-ideologic de partid, sin­ ţilă (Banca de investiţii),
* mmmma a mamma r mmmtr a mmama a mmma dicat, U.T.C. şi O.D.U.S. Ionică Darie (cercul nr.' 1
în unităţile productive şi de la flotaţia exploatării
instituţiile municipiului. miniere) etc. au remarcai
m m m m în majoritatea cercurilor existenţa unor lipsuri, fie
¿ CAMPANIA AGRICOLĂ Di PRIMĂVARA a fost dezbătută tema la privind frecvenţa, partici­
zi: „Creşterea productivi­ parea la discuţii, folosi­
tăţii muncii — lege obiec­ rea materialului ajutător,
Să se acţioneze cu toate forţele la prăşitul tivă a progresului eccxno- fie în evidenţele propa­
miico-sociar'. La sfîrşitul gandiştilor sau în conspec­
activităţii de control, par­ tarea materialului biblio­
porumbului şi celorlalte culturi ticipanţii s-au întîlnit la grafic.
comitetul municipal de
Miercuri a fost prima şit ul ¡manual al cartofilor, partid pentru a comunica, NIVELUL ŞI
zi ciad, vremea s-a îm­ printre primii cooperatori pe scurt, constatările. Re­ CONŢINUTUL
bunătăţit vizibil, permi- care au ieşit la muncă şi producem selectiv din a- DEZBATERILOR
ţînd cooperatorilor din şi-au terminat de execu­ cestca. Elisabeta Ciorobea: La
unităţile C.U.A.S.C. Că­ treţinere la toate culturile cheiat cel de al doilea re- tat lucrarea numărîndu-se franzelăria întreprinderii
lău să-şi continue munca prăsitoare, participarea bilonat la cartofi, lucrare Ludovic Covaci, Miron ORGANIZARE, ORDINE de panificaţie, dincolo de
în bîmp, la întreţinerea oamenilor la muncă, mo­ pe ca.re au executat-o în Bretean, Ionel Dumbuleu, DISCIPLINA prezenţă, participare Ia
culturilor, recoltarea fu­ dul în care se implică condiţii de calitate — pre­ Laurean Bretean şi alţii. dezbateri, chestiuni care
rajelor şi plantarea legu­ factorii de conducere co­ ciza Victoria Pop, pre­ A început şi prăşitul La acest capitol, în faza privesc conspectarea mate­
melor. Prezenţi pe par­ lectivă, specialiştii pentru şedintele unităţii — me­ porumbului. Din cele 113 actuală a desfăşurării în- rialului bibliografic, cursan­
cursul întregii zile în mal bunul mers al muncii. canizatorii Sorin Rotaru şi văţămîntului, avem în ve­ ţii au realizat o dezbatere
multe imitaţi din consiliul Redăm succint, consta­ Traian Boglea, ultimul ve­ MIRCEA LEPĂDATU dere, între altele: res­ reuşită. In aceeaşi zi, adu­
unic amintit am urmărit tările noastre. nit în sprijin de la Bretea pectarea orei de începere, narea generală a organi­
stadiul lucrărilor de în­ C.A.P. Ruşi. Aici s-a în­ Strei. S-a trecut şi la pră­ (Continuare in pag. a 2-o) ordinea din evidenţele pro­ zaţiei de bază a dezbătut
pagandistului, conspecta­ modul în care se desfă­
rea materialului biblio­ şoară învăţămîntul poli-
grafic, prezenţa la acti­ tico-educativ.
vitatea colectivă, propor­ Ioan Frăţilă: Cercul de
Flori ţia participării la dezba­ la Banca de investiţii a a-
vut o dezbatere teoretică
teri.
bună, dar lipsită de viaţă,
Din comunicările suc­
cinte prezentate de tova­ în care nu s-au relevat
şi felicitări răşii Vladimir Pancu (care sarcinile ce revin lucră­
a controlat două cercuri torilor din această cate­
dc la Cariera Mintia — gorie dc instituţii în rea­
Veţel), NLcolae Boldura şi lizarea sarcinilor dc creş­
laureatelor Gh. Resiga (Centrala mi­ tere a productivităţii mun­
nereurilor), Remus Iacob cii. Propagandistul ar tre­
] (O.J.T.), Elisabeta Cioro- bui să fie mai activ in
¡ gimnasticii bea (secţia de franzelărie), conducerea cercului. Nicolae
Boldura: Şi cercul „teh-
Adriana Rusu (Coopera­
tiva „Progresul") şi ale al­ nic-dezvoltare" de la Cen­
I trala minereurilor a avut
tora rezultă că la acest
1 europene! capitol nu sînt lipsuri dc o dezbatere bună, cu deo­
fond, că propagandiştii au sebirea că aici s-au făcut
caiete proprii cu temele multe referiri la preocu­
conspectate şi evidenţa la pările concrete din unele
unităţi ale centralei pen­
(Relatări în pag. a 3-a) zi a cursanţilor,, a parti­ tru perfecţionarea tehno-
cipanţilor la ' dezbateri,
precum şi unele notaţii CORNEL ARMEANU
privind calitatea răspun­
surilor. (Continuare în pag. a 2-a)