Page 94 - Drumul_socialismului_1987_05

"q. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

CONSFĂTUIRE. „ Metode şi sisteme pentru prevenirea Comuna Toteşti, situată mos, cetăţenii satului incinta căminului cultu­
_____
1
pe unul dintre cele mai Toteşti au efectuat nume­ ral din Cîrneşti, aşeză­ I ELE 1
accidentelor din industria minieră. Instruirea personalului frumoase şi interesante roase ore de muncă pa­ mânt care, prin activi­ 20,00 Telejuj
tatea sa, oferă momente
trasee turistice ale jude­
triotică
în
concretizate
Viaţa
20.20
ţului, se remarcă prin indreptatul gardurilor, cu reale valenţe educa­ 20.05 Lumea
muncitor şi propaganda de protecţie a muncii" aspectul său îngrijit, rod curăţatul şanţurilor, re­ tive, acţiuni artistice in­ na şi
pararea faţadelor şi zu­
deosebit
sprijinului
tegrate Festivalului na­
al
de i<le
Mitu
primit din partea parti­ grăvirea clădirilor, vărui­ ţional „Cintarca Româ­ j in soc
în organizarea Consiliu­ celor mai bune condiţii turii judeţene; „Principalele dului şi statului, al unei, tul pomilor, plantarea a niei". tal istă
lui judeţean al sindicate­ de desfăşurare a proce­ cauze ale unor evenimente permanente preocupări a mii de 'flori. Primăvara * Folosind cum se cu­ 20,55 Serial
*<>r): „
lor, Inspectoratului de stat selor de producţie, astfel cu consecinţe economice şi cetăţenilor, în frunte cu vine timpul bun dc lucru, nilor“.
teritorial pentru protec­ îneît creşterea continuă a sociale ce au avui loc în deputaţii, al atenţiei ce dovedind multă hărnicie, /relevi zi
ţia muncii, Combinatu­ producţiei de cărbune, ¡mi­ ultimii ani la minele din o acordă comitetul de Repere mecanizatorii şi coopera­ în col
lui minier Valea Jiu­ nereuri feroase şi nefe­ Valea Jiului" — • Tiraian partid, consiliul popular torii din Toteşti au în­ 21.20 BBC. )
Timp f
lui şi Centrului de roase, a altor substanţe Avramescu, I.S.T.P.M. Hu­ comunal, „Rondele nmn- . cheiat prima rebilonare făptuiri
cii oamenilor se văd deo- •
re. Lpo
cercetări, inginerie teh­ minerale utile să aibă loc nedoara — Petroşani; potrivă şi în-alte dome­ ale hărniciei a cartofilor pe întreaga 21.05 Cînt p.
nologică şi proiectări pen­ într-o deplină securitate şi „Forme şi metode eficien­ 1 suprafaţă de 160 hectare (color),
tru securitate minieră Pe­ protecţie a muncii, a vieţii te de prevenire a acci­ nii de activitate, nc-a plantată. S-a încheiat, şoară
troşani, în zilele de 28 şi şi sănătăţii oamenilor, s-a dentelor de muncă“ — Ti- relatat tovarăşul Moise de asemenea, crbicidatul 21,50 Te le. jur
29 mai 1987 se desfăşoară referit la acţiunile şi mă­ beriu Mcdcanu, Procura­ Micloşoni, primarul co-r a însemnat pentru ei, cu la păioase şi cartofi. în
la Petroşani şi Petrila surile întreprinse pe plan tura judeţeană; „Structura munci. Ele vizează efec­ adevărat, un anotimp al prezent, se finalizează a
consfătuirea „Metode şi judeţean pentru perfec­ cercetării în scopul auto­ tuarea la timp şi de ca­ primenirilor. doua rebilonare a carto­
sisteme pentru prevenirea ţionarea activităţii In a- matizării aerajului mine­ litate a lucrărilor agri­ O De curînd, în satele filor şi prasila la sfecla
accidentelor din industria ccst domeniu. A fost sub­ lor, creşterii eficienţei dc- cole ale actualei campa­ Cîrneşti şi Păelişa s-au de zahăr. BUCUREŞ
minieră. Instruirea per­ liniat faptul că economia gazării şi reducerii riscu­ nii, preocuparea pentru încheiat lucrările de bc- dioprogrami
Rezultate bune se
•
sonalului muncitor şi pro­ judeţului nostru, fiind ca­ lui de autoaprindere a realizarea sarcinilor “ din tonare a drumurilor din înregistrează şi în reali­ 0. 30 l.a orc)
centrul
pe
localităţilor
paganda de protecţie a racterizată de o puternică substanţelor minerale u- programul local dc auto- agricultură;
nai; 7,30
muncii". dezvoltare industrială, a Ulc" —' Florica ‘ Băltăroţu, conducerc şi autoapro- porţiuni de 3 şi, respec­ zarea, planului de con­ Răspuns con
tractări . la animale şi
Participă cadre tehnico- impus ca, atît Comitetul C.C.I.T.P.S.M. Petroşani; vizionare şi de contribu­ tiv, 1,5 km, lucrări ce rilor to
inginereşti şi specialişti, judeţean de partid, cit şi „Preocupări privind îmbu­ ţie la fondul , centra­ au schimbat ’ aspectul produse animaliere ale Nicolao Cea
Revista pro*
cercetători si proiectanţi, organizaţiile sindicale, îm­ nătăţirea stării do securi­ lizat al statului". Redăm aşezărilor. In perspectivă gospodăriilor populaţiei rierul molo
inspectori din cadrul in­ preună cu consiliile oame­ tate a minelor din Com­ câteva dintre aceste a- se conturează betanarea cu statul. O notă aparte Buletin do
— la bovine, planul a
spectoratelor' teritoriale de nilor muncii din industria binatul minier Valea Jiu­ devărate • repere ale hăr­ drumului din satul Reea. fost depăşit cu 15 capete. Răspundem
10,0(
lor ;
• Prin contribuţia în
stat pentru protecţia ¡mun­ extractivă şi instituţiile lui" — Cornel Burice, niciei. ştiri ; J0,0.
cii, activişti ai unor consi­ specializate să acţioneze C.M.V.J. Petroşani ; „Rea­ • Pentru ca localitatea muncă şi bani a cetăţe­ B. CĂTĂLIN Intr-un gliic
nilor a fost împrejmuită
Publicitate;
lii sindicale, inspectori ob­ cu fermitate sporită pen­ lizări şi perspective în lor să arate cît mai fru­ closcop soci
şteşti cu protecţia muncii tru respectarea legalităţii. domeniile combaterii teh­ 11.30 Voci t
în activitatea minieră din Din numărul mare de nice a prafului şi zgoimo- crofon ; li
li> judeţe ale ţării. De a- referate prezentate în ca­ tului, psihologiei salvării moara folcl
semehea, reprezentanţi ai drul consfătuirii men­ miniere şi al îmbunătăţirii Partidul in
misiune dc
organelor de procuratură, ţionăm : „Evoluţia acci­ normelor de protecţie a Formaţii co
justiţie, Inspectoratului de dentelor de muncă în ul­ muncii" —- Pavel Bitir, tori laureat
valului
na
interne şi M.A.N. timii cinci ani în jude­ C.C.I.T.P.S.M. Petroşani ; tarea Româi
în deschiderea lucrări­ ţul Hunedoara. Consecin­ „Forme şi metode speci­ la 1 la 3 *
lor consfătuirii a luat cu­ ţele social-politico alo a- fice activităţii sindicale în 15.00 Avar
vântul tovarăşul Ion Io- eestora" — Ionică Dario, sprijinul prevenirii stări­ dio-tv. ; 15,
moaşă, cin;
ncscu, secretar al Comite­ I.S.T.P.M. Hunedoara; „Ra­ lor proaccidentalc şi îm­ scris ; \oo
tului judeţean de partid, portul de cauzalitate în bolnăvirilor profesionale, a 10,15 iii.
care, rclevînd grija stator­ cazul accidentelor colec­ întreţinerii capacităţii de Autogw.» m
Pentru pati
nică a conducerii parti­ tive de muncă în sectorul muncă a personalului mun­ tena sindic
dului, a secretarului său gninier din judeţul Hune­ citor" -— Ileana Bărţan, Orele serii;
general, tovarăşul Nicolae doara" — Ion Retegan, Consiliul judeţean al sin­ 19.30 Ateu
tonţie pieto
■ leauşescu, pentru crearea procuror şef al Procura- dicatelor. iliojurnal; ■
Au mai fost, dc aseme­ formaţii, m
nea, prezentate referate cu 1. g, su ceşti
O zi într-i
Control util, de largă binetelor de protecţia mun­ Moment r
privire la activitatea ca­
Publicitate;
cii, rolul lor în procesul turnă muze
cuprindere problematică in.structiv-od.ucativ,- desfă­ 24.00 Huleşti'
şurarea procesului de
instruire, exercitarea auto­
(Urmare din pag. 1) politieo-ideologkv Mai re­ controlului.
marcăm că şi de această în cadrul manifestărilor
logiilor de lucru, pentru dată, s-a urmărit conţi­ au fast prezentate filme
ridicarea nivelului de ca­ nutul propagandei vizuale, şi diapozitive cu diverse DEVA :
legumicultoarele tliu echipa Măriei Nistora efectuează lucrări do întreţinere la cul­
lificare al oamenilor, în­ mai ales al aceleia care teme ale protecţiei muncii tura de varză timpurie cu aceeaşi grijă ca pentru toate culturile din ferma legumi­ (Patria) ;
sus — sori;
tărirea ordinii şi disci­ poate contribui la cu­ din unităţile miniere. colă a C.A.P. Brad. tul epavei
plinei în vederea realiză­ noaşterea dc către oamenii NEDOAltA:
rii sarcinii de creştere a muncii a sarcin ii or de plan dorn — A)
productivităţii muncii. ce revin Unităţilor in care Creşterea din iad (M
s
Drumul
C. A.: Am participat la lucrează. CAMPANIA AGRICOLĂ Di PRIMĂVARĂ — seriile I
această dezbatere şi am Reproducem şi aici, suc­ Din nou în
remarcat că majoritatea cint, doar unele constatări, producţiei tel); PETRO (
verde
îă
cursanţilor se rezumă să-şi alese mai cu seamă pe (Urmare din pag. 1) dercscu, Ioana Beica ş.a. Călan, ne spunea cu în­ mal încînP
citească conspectele, fără criteriul gradului de ge­ După ce a încheiat re- treaga tarla a fost erbici- de fontă otrăgâ»
o expunere liberă, dega­ neralitate a fenomenelor bilonatul al doilea la car­ dată.şi rebiionată, dar pi­ P. D.
LUPEN,.
jată. De asemenea, se pro­ constatate. ha cultivate, mecanizato­ tofi, mecanizatorul Traian rul a năpădit, totuşi, pe­ Pa cilii.s (t,
cedează, iniţial, la enun­ Alexandru Popescu : l.a rul Mimi Kipren a înche­ Bogloa a trecut la efectua­ ste tot, din cauza ploilor, (Urmare din pag. 1) CAN : Ui
ţurile teoreticei apoi se r.J.T.L. există o propa­ iat praşila pe 30 de ha. rea praşilei ia porumb, în această situaţie trebuie (Luceafărul)
Domnişoara
trece la aspectele practi­ gandă vizuală destul de Praşila 1 manuală la a- încheind, pînă la această să se treacă ncîntîrziat la norul) ; ANI
ce. Modalitatea conţine bună, cu panouri conţi- ceastă plantă ' este înche­ dată, lucrarea pe 40 de ha praşila manuală. Unii coo­ — Da, este condiţionată naşe Scatiu
(Muneitoresi
două lacune: întîi, nu se nînd cifre de plan pe anul iată pe 10 ha, cooperato­ din cele 83 cultivate. peratori au şi făcut-o^ par­ de calitatea .şi cantitatea Dardée (Ret
realizează o dezbatere su­ 1987, cu fruntaşii în în­ rii A dam Hellermun, Ra- celele repartizate lor erau gazului epurat tot de fur­ Toate pînze
ficient de unitară, iar în trecerea socialistă, precum l'ila Bîrceanu, Ion Frcn- Nu putem încheia rela­ curate. Insă prea puţini. nal. Iar acestea au la bază rin T —* .
al doilea rînd, se pre­ şi alte elemente concrete. ţoni şi Melania Drăgan, tarea noastră din această C.A.P. Vâlcele. In bri­ calitatea materiilor intro­ vei (S tea
lungeşte durata dezbate­ Punctul de documentare fiind cîţiva dintre cei unitate fără a aminti de gada Băţălari cooperatorii duse în furnal, coloana ORAŞTIEi:
sus — seria
rii, prin repetarea unor are o dotare cu strictul care şi-au făcut cu pri­ echipa de cosaşi, compusă conduşi de Aurelia Pc- dc materii prime trebuind rele mării,
demente. Glieorglie Resiga: necesar. Propagandiştii sosinţă datoria. Cum însă, din şase pensionari, clar troescu executau praşila să aibă o permeabilitate întunecare
Şi la cercul „Organizare — Paraschiva Sădeau, Mircea după ploile căzute în ul- toţi membri cooperatori — manuală la cartofi. Maria bună pentru eliminarea GEOAGIU-B
te-te încet .
„agăţării" furnalului. Aici
retribuire" din aceeaşi Şerban şi Floarea Romo- tima perioadă, această Ionâşcu Munteanu, Vaier Pocnar, inginerul şef al totul merge în cerc, se tură); PAŢ
centrală a fost o dezba­ şan au caiete cu temele cultură prezintă un grad David, Nicolae Giredea, cooperativei, preciza că (Dacia); p
tere bună, care a antre­ conspectate, e v i d e n ţ a destul de mare de îmbu- Dumitru Mohán, Ionel lucrarea a început de cu­ condiţionează reciproc! ţie la Pană
CALAN: Im;
nat mulţi cursanţi (a par­ cursanţilor, dar nu prea ruicnare se impune de a- Cristian şi Moise Vlnd — rînd, după ce mecanizato­ "Cantitatea de fontă este atacă — sol­
ticipat şi Ioan Vuscan, folosesc materialul do cum înainte o mai mare care au recoltat în timp rul Andronic Moga a în­ dată, la urma urmei, de de cultură)
secretarul organizaţiei de ilustrare. Remus Iacob: mobilizare a cooperatori­ record trifolienele de pe cheiat rebilonatul al doi­ numărul de descărcări. Pruncul, pc
(Mu
3 ha.
dclenil
bază, cu intervenţii nece­ Similar stau lucrurile şi lor la munca în câmp. lea pe întreaga suprafaţă. S-n prevăzut ca în schim­ Imn pont-
sare şi utile), folosindu-sc la O.J.T., unde propagan­ C.A.l’. Bretea Strei. Nici C.A.P. Bretea Română. Pînă miercuri praşila ma­ bul dc dimineaţă să fie ţării * ziu:
şi material ilustrativ con­ dist este tovarăşul Marcel de această dată hărnicia Era ora 17 şi se muncea nuală era finalizată pe a- reparate jgheaburile pen­ mina) ; GI1
turaţi-1 la
vingător. Elena Rad : Ea Tot. Este nevoie de un cooperatorilor dc aici, in­ cu răspundere ia recolta­ proape 10 ha. Alţi coope­ tru evacuarea fontei şi să norul).
coreul secţiei dc confecţii spaţiu adecvat învăţămân­ diferent că sînt din Mă- rea furajelor pentru însi- se facă două descărcări,
a cooperativei „Mureşul", tului. María Ceia : Am ccu, Bretea Strei sau lozat. Mai exact, la dato­ ratori, din brigada Vâlce­ iar în celelalte schimburi
din 25 cursanţi au fost fost la cercul de la maga­ Plopi, nu se dezminte. rie se aflau mecanizatorul le, coordonaţi de Vio­ — cîte trei descărcări. Se VRer
prezenţi la dezbatere 20, zinul „Ulpia" condus de Astfel, miercuri, în tar­ Gheorghe Mielu, cţi com­ rica Pop, executau cea respectă aceste programe?
lin care au luat cuvîntul propagandistul Aca Barbu. laua cultivată cu sfeclă bina de recoltat, Aurel dc a doua praşilă la sfe­ în 25 mai, schimbul de
•1. Propagandistul Paula Nimerisem cu o zi înain­ furajeră dc la „Balastie­ Duinu şi Gheorghe Cârje, cla dc zahăr, lucrare ca­ după-amiază a efectuat o Ii Pentru avj
schimbă!
Hirta dovedeşte interes tea dezbaterii teniei la zi ră", am întîlnit un mare la transport, precum şi re, de asemenea, se afla singură descărcare din va îl mai
pentru buna sa pregătire. .şi am constatat că, în me­ număr de cooperatori la Gherasim Sicoe, la tasat în prag de încheiere. Din cauza neasigurării oalelor Vor cădea
Sint încă firave referirile, die, din 30 cursanţi, parti­ praşila. „Este cea dc a silozul. Tot acolo se afla cele 121 ha ocupate cu goale pentru fontă de Ies cu cara
să, însoţite
in dezbatere, lă activita­ cipă 25, din care iau cu­ doua praşilă manuală — şi brigadiera Brînduşa porumb Ioan Boglca a ter­ către M.T.F.B. cărcărl elet
tea concretă. vîntul 5—6. Erau pregăti­ sublinia Maria Tănăsoni, Nciconi, care supraveghea minat praşila mecanică pe Prim-furnalistul losif Bo- slîrşltul ini.
rul va dev
te atît tema, cît şi două preşedintele unităţii, afla­ calitatea lucrului. Intr-o 25 de ha iar praşila ma­ goş, împreună cu doi fur- ÎTo ploile i
CE ARATA UN SONDAJ planşe de argumentare, tă în mijlocul oamenilor. altă parcelă găsim nume­ nuală s-a efectuat pe nouă nalişti din echipa sa — vJ sufla i
PREVENTIV loan Stănilă: La Direcţia De fapt, se' poate obser­ roşi cooperatori ia praşila hectare. Gheorghe Ispas şi Avei sud-vest şi
judeţeană dc poştă şi tele­ va acest lucru, cum se sfeclei furajere. Notăm cî­ Concluziile se desprind Bodescu — nc-au asigurat tensificări i;
După cum subliniam comunicaţii există 9 cer­ poate vedea stadiul bun tcva nume: Măriuca Pe- de la sine. în toate unită­ că „oamenii de la creu­ pul aversei
turile
mim
încă de la început, nu curi, toate fiind la zi cu de dezvoltare a culturii şi trcscu, Raveca Maier, ţile din C.U.A.S.C. Călan zetul furnalelor ştiu să-şi 14 grade, io
toate cercurile controlate tómele. Frecvenţa la acti­ că a mai rămas foarte loan Luţ, Dorica Pcejban, trebuie să se treacă cu facă bine datoria, iar bi­ mc între 10
au avut activitate colecti­ vităţile colective este de puţin dc prăşit". Am no­ Olimpiu Bodca. răspundere ia prăşitul me­ lanţurile viitoare ale pro­ La munte
vă în ziua sondajului. 95 la sută. Comitetul de tat numele unora dintre în drumul do ia Bretea canic şi manual al porum­ ducţiei do fontă o vor fi schimbătc
Propagandiştii antrenaţi partid a analizat de cu- cei mai harnici coopera­ Română spre Băţul ari, bului — lucrare rămasă în dovedi prin creşterea can­ ii iioros. \
însă în control au urmă­ rînd activitatea de pî-nă tori, care mereu sînt pri­ vedem o tarla întinsă, o- urmă —• atenţie acordîn- tităţilor înscrise în ele". verse do p
de
descărci
rit, din evidentele exis­ acum a învăţământului, mii la toate lucrările: cupată cu cartofi, aparţi- du-sc, în acelaşi timp şi Mîinc, vom fi prezenţi Izolat, cant
tente, detalii care pot da care a relevat pcea ce este Gheorghe Cocioabă, Toa- nînd C.A.P. Strei. Prezen­ celorlalte culturi, pentru la unul din seetoarele- vor depăşi
1
o imagine cit dc cit clară bun, precum şi ce trebuie der Todercscu, Ioana Co­ ta un grad mare de îm- ca buruienile să nu dijmu- chcie ale producţiei de tul va sufla
intensificări
asupra modului în care făcut în perspectiva ime­ cioabă, Simon Luţ, Rave- buruienare. Romulus Gri- iască în nici un fei recol­ fontă: maşinile de turnat sud şi vest.
se desfăşoară învăţămîntul diată. ca Cocioabă, Paulina To- şan, preşedintele C.U.A.S.C. tele. fontă pe bandă.