Page 97 - Drumul_socialismului_1987_05
P. 97
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
a revenit de la Berlin, unde a luat
parte la Consfătuirea Comitetului
Politic Consultativ al statelor
participante ia Tratatul de la Varşovia
T o v a r ă ş u l Nicolae tetului Central al partidu Republicii Socialiste Româ
Ceauşescu, secretai’ gene lui, de membri ai C.G. al nia, a fost salutat, cu
ral al Partidului Comu P.C.R., ai Consiliului de deosebită căldură, de to
Anul XXXIX, nr. 9 185 SlMBAŢÂ, 30 MAI 1987 4 pagini - 50 bani nist Român, preşedintele Stat şi ai guvernului, de varăşul Ericli Honecker,
Republicii Socialiste Româ reprezentanţi ai unor in secretar general al Comi
nia, s-a înapoiat, vineri stituţii centrale, organi tetului Central âl Parti
seara, în Capitală, venind zaţii de masă şi obşteşti. dului Socialist Unit din’
PLENARA COMITETULUI JUDEŢEAN DE PARTID de la Berlin, unde, în Au fost de faţă însăr Germania, preşedintele
fruntea delegaţiei ţării cinatul cu afaceri ad-inte- Consiliului de Stat al Re
noastre, a luat parte la rim al Republicii Demo publicii Democrate Germa
Ieri, a avut loc, la Deva, şi organizaţiilor de partid getice, îndeplinirea planu Consfătuirea Comitetului crate Germane la Bucu no. Cei doi conducători
Plenara Comitetului jude pentru aplicarea în viaţă lui producţiei fizice, cu Politic Consultativ al sta reşti, membri ai ambasa de. partid şi de stat şi-au
ţean de partid, la lucră a indicaţiilor secreta deosebire la cărbune, e- dei. strîns manile cu priete
rile căreia au participat, rului general al parti nergie electrică, metale, telor participante la Tra Pionieri români şi ger nie, s-au îmbrăţişat.
ca invitaţi, secretari ai dului, tovarăşul Nicolae realizarea efectivelor de tatul de la’ Varşovia. mani au oferit tovarăşului T o v a r ă ş u l Nicolae
comitetelor municipale, o- Ceauşescu, referitoare la animale, a produselor des La sosire, pe aeroportul Nicolae Ceauşescu şi to Ceauşescu a fost salutat,
•răşeneşti şi comunale de sporirea eficienţei anun- tinate exportului şi altele. O t o p o n i, conducătorul varăşei Elena Ceauşescu de as omenea, de ceilalţi
partid, activiştii instructori, cii organizatorice, in S-a acţionat, de aseme partidului şl statului nos buchete de flori. membri ai conducerii de
aparatul Comitetului ju troducerea în practica nea, pentru ridicarea ni tru a fost salutat de tova ~ k partid şi de stat a R.D
deţean de partid, repre de zi cu zi a unui stil de velului muncii organiza răşa Elena Ceauşescu, do La plecarea din Ber Germane.
zentanţi ai organizaţiilor muncă dinamic, revoluţio torice, astfel îndit ea să membri şi membri su lin, tovarăşul N'colae Erau prezenţi Gheorghe
de masă şi obşteşti, con nar, pătruns de un înalt asigure unirea tuturor for pleanţi ai Comitetului Po Ceauşescu, secretar gene Caronfil, ambasadorul ţă
ducători ai unor instituţii spirit de . partid, care le ţelor pentru îndeplinirea litic Executiv al C.G. al ral al Partidului Comu rii noastre la Berlin, şi
judeţene. permite să cunoască pro indicatorilor cantitativi şi P.C.R., secretari ai Comi- nist Român, preşedintele membri ai ambasadei.
în cadrul plenarei, to fund şi multilateral reali calitativi ai planului da
varăşul Viorel Faur, se tăţile sociale şi economice producţie, îmbunătăţirea
cretar al Comitetului şi să acţioneze operativ şi activităţii de conducere,
judeţean de partid a competent pentru soluţio planificare şi organizare a campania Agricolă de primăvară
prezentat raportul privind narea în condiţii mai bune muncii, instruirii, reparti
preocuparea comitetelor 'ii problemelor şi sarcinilor zării şi folosirii mai bune
judeţean, municipale, oră complexe ce le au de în a membrilor organelor, a
şeneşti şi comunale de făptuit. Totodată, ele se activului şi aparatului de Vremea s-a îmbunătăţit Toţi Oamenii satelor —
partid pentru perfecţiona ocupă mai îndeaproape de partid. Problematica a-
rea stilului şi metodelor de buna organizare a muncii, na-lizelor din plenare, şe
muncă, îmbunătăţirea acti axîndu-şi activitatea pe dinţe de birou, de secreta la întreţinerea culturilor prăsitoare!
vităţii de organizare şi îndeplinirea obiectivelor riat, precum şi din majori
conducere, creşterea spi ce le revin din Programul tatea adunărilor generale în raidul ce l-am efec te, cu densitate optimă.
ritului militant, revoluţio general de dezvoltare eco- ale organizaţiilor de bază tuat joi, 28 mai a.c., în zonă. La C.A.P. Boş şi
nar în conducerea întregii nomico-socială adoptat de a fost axată pe dezbate unităţi agricole coopera La C.'A.P. Peştişu Mare, Nandru lanurile- de in sînt
activităţi economice şi po- Congresul al XIII-lea al rea problemelor privind toţi cartofii au răsărit, iar curate, tulpinile cresc vi
litico-edueative. P.C.R. şi de Congresul al activitatea economico-so- tiste din C.U.A.S.C. Hu lucerna a crescut mare, guros. Porumbul evoluea-
La lucrările plenarei au IIT-lea al Consiliului Na cială, organizatorică şi po- nedoara am văzut culturi deasă. La C.A.P. Boş, sfe
luat cuvîntul tovarăşii: ţional al Oamenilor Mun litico-educativă, adoptîn- foarte frumoase. CA.P. cla nu are fir de buruia TRAIAN BONDOR
Ioan Resiga, Viorel Păcu cii, cu privire la perfec du-se hotărîri şi măsuri Peştişu Mie şi Nandru au nă, ca şi la Mînerău şi
rarii, Aron Pirva, Eugenia ţionarea si aplicarea nea oare să conducă la îmbu lanuri de orz şi grîu înal alte unităţi agricole din (Continuare în pag, a 4-a)
Lazăr, Teofil Bogdan, Vio- bătută a mecanismului nătăţirea muncii, vnlorifi-
ircl Stănilă, Ioan Căstăian, economico-fi/n anciar şi a cîndu-se mai bine conclu
Marcela Moraru, Vaier autoconduccrii muncito ziile controalelor şi ana REPORTER IN POST FIX IA C.S. ,.VICTORIA"CĂLAN (111)
Miclăuş şi . Yasile Duna. reşti. S-a extins şi stator lizelor efectuate de sec
Relcvînd dimensiunile si nicit în activitatea organi ţiile Comitetului judeţean,
complexitatea obiectivelor zaţiilor de partid munici de consiliile şi comisiile „M.T.F.B.“ — un sector cu multe
şi sarcinilor economico- pale. orăşeneşti şi comu pe probleme. Au fost ex
sociale ce trebuie înde nale studierea temeinică tinse analizele la faţa lo transformări în bine
plinite în anul 19157 şi în şi însuşirea de către co cului, iar prin controale
perspectiva întregului cin munişti a tuturor hotărî- complexe au fost cu
cinal, raportul şi partici rilor de partid, „a legilor prinse, î-n ultimii doi ani, Maşinile de turnat fon vorbit despre greutăţile cuare a fontei clin furnal,
panţii la discuţii, au sub ţării şi a cuvîntărilor se majoritatea organizaţiilor tă pe bandă (M.T.F.B.) determinate de existenţa decît atunci cînd • calita
liniat necesitatea perfec cretarului general al parti de partid municipale, oră care funcţionează în pre unor cantităţi mari de tea fontei a scăzut".
ţionării continue a activi dului, ceea ce- a creat po şeneşti şi comunale. S-a zent (nr. 2 şi nr. 4) la sulf în fontă. „Se blochea — Ce se mtunplă „a-
tăţii de organizare, repar sibilitatea adoptării unor perfecţionat de asemenea secţia a II-a furnale re ză jgheaburile de turnare tunci" ?
tizare a forţelor şi de cu programe speciale cu pri- sistemul de informare şi cel prezintă, după cum a>m şi este necesar un .volum
prindere a tuturor sec . vlre la creşterea mai ac de evidenţă care permit putut observa, un loc cu mare de muncă pentru re — Cînd primim . fontă
toarelor de activitate. Ple centuată a productivităţii urmărirea îndeaproape a oameni harnici. Prima aducerea fluxului în stare „rece" — cum o numim
nara a apreciat că a spo muncii, valorificarea mai imagine reţinută de acolo de funcţionare". noi — şi o turnăm, ni se
blochează
rit preocuparea organelor deplină a resurselor encr- (Continuare în pag. a 3-a) a fost cea a turnătorului Deci, interdependenţa turnare. standurile de
de fontă Gheorghe Bug- strictă existentă între flu Alt necaz „de anvergu
nariu. Aflat deasupra xuri şi mergînd mai spre ră", despre cape aflăm, îl
Sesiunea Consiliului popular judeţean jgheaburilor de turnare, „interior" — între toate constituie lipsa şlamului
într-un nor de seîntei, a- operaţiile şi fenomenele — adică a prafului de
Teri, la Deva, s-au. des legarea noilor membri ai niat cu precădere impor eest muncitor „spărgea" —- ce se petrec în procesul cărbune necesar - pentru
făşurat lucrările sesiunii acestora. tanţa pe care o are atra cu ajutorul oxigenului — de fabricaţie a foniei ce prepararea emulsiei cu
Consiliului popular jude- Lucrările sesiunii s-au gerea în acţiunea respec crusta formată de fontă nuşii, reprezintă o reali care Sînt stropite, cupele
- ţean. desfăşurat ’ în plen şi pe tivă, alături de unităţile într-o oală aflată pentru tate ce trebuie nu numai înainte de’ turnarea fon
La lucrările sesiunii au comisii. economice, a întregii popu descărcare la maşina nr, studiată şi cunoscută, dar tei. Din data de 11 mai
participat ca invitaţi de La dezbaterile asupra laţii, a pionierilor şi ele 4. „Munca noastră — nc-a şi stăpînită. Deocamdată, a.c. se folosesc reţete mai
putaţi ai Marii Adunări problemelor de pe ordinea vilor. A fost evidenţiată spus mai tîrziu — depin să râmînem însă în pe slabe — din argilă şi gra
Naţionale care îşi au cir de zi au participat tova buna organizare a acţiu de în mare măsură de ca fit. Rezultatul: distruge
cumscripţiile în judeţul răşii : Viorel Răceanu, Ni- nilor desfăşurate recent în litatea fontei fabricate do rimetrul „MT.F.B." Sing. rea prematură .a cupelor.
nostru, activişti de partid, eolae Andronache, Dorin acest domeniu în muni furnalişti. Fonta primită Octavian Raiea, şeful a- De pildă, în mod normal,
conducători de unităţi e- Jude, Tonei Vlad, Virgil cipii, oraşe, la comune şi Mi trebuie să fie „rece* cestui sector, este opti se înlocuiesc -- din' cele
conomice, organizaţii de Sicoe, Lazăr Filip, Pavei sate, în unităţi economice, şi atunci turnarea decur mist în ce priveşte func două şiruri de cupe ale
masă şi obşteşti, cadre Irimie şi Emil Petruş. cartiere, străzi, în şcoli, ge bine". ţionarea benzilor de tur
cu munci de răspundere în raportul prezentat acţiuni care s-au soldat cu Alt muncitor, Franci se nare. „Sectorul nostru, ne MARIN NJEGOIfA
în industrie şi agricultură sesiunii la primul punct al colectarea unor însemnate Matlie — turnător de fon declară, nu a pus pro
din aparatul Consiliului ordinii de zi s-a scos în cantităţi de materiale —• tă ia (maşina nr. 2 — ne-a bleme procesului de eva (Continuare în pag. g 3-a)
popular judeţean şi or- evidenţă'faptul că, pe baza fier vechi, hîrtie, cartoane,
' ganele de specialitate, programelor-, adaptate de deşeuri de cupru şi cau
primarii oraşelor şi comu consiliile populare şi de ciuc, cioburi de sticlă etc.,
nelor, ziarişti. fiecare unitate economică cu cele mai_ bune rezul ASTĂZI Şl MÎ1NE LA COSTEŞTI - . >
în parte, pe prunele patru
Sesiunea a adoptat Ur tate prezentîndu-se muni A XIX-A EDIŢIE A MANIFESTĂRII POLITICO-EDUCATIVE i
mătoarea ordine de zi: luni din an, pe ansam cipiile Hunedoara şi Deva, :
blul economiei judeţului, 4
Raport privind acti planul la recuperarea ma oraşele Orăştie, Haţeg, Gă-
vitatea desfăşurată de terialelor refolosibilc a lan, Lupeni, comunele l „lntîlnirea tineretului cu istoria“ I
consiliile populare şi uni fost depăşit cu 2,8 la sută Vaţa de Jos, Geoagiu, Uni
tăţile socialiste .pentru re datorită în principal de rea, Pui, Baru, Corteju ele | Măreţele cetăţi ale da- cu eroismul şi jertfa stră liste pentru tineret" este
introducerea în circuitul păşirilor la oţel .şi fontă Sus etc. • cilor, din Munţii Orăştieî, bunilor pentru libertate, un adevărat omagiu adus
productiv a materialelor recuperabilă. Raportul prezentat cât şi I loc de sorginte a neamu* un minunat prilej de ma strămoşilor şi luptei lor, ®
refolosibilc precum şi pen Atît în materialul pre participanţii la dezbateri • Iui românesc, vor fi din nifestare a dragostei de este năzuinţa tinerei ge- *
tru reducerea' consumuri zentat cît şi în cuvîntul au subliniat însă că în do . nou, astăzi şi mîine, mar* neam, patrie şi partid, de neraţii spre un cer senin*
lor de materii prime, ma participanţilor la dezba meniul recuperării mate torele unei întîlniri de recunoştinţă faţă de pă şî o lume a binelui. I
teriale şi combustibili şi teri s-a scos în evidenţă rialelor refolosibilc există aleasă trăire sufletească. rintele iubit al tinerei ge Manifestarea a început»
încadrarea în cotele alo Importanţa deosebită a ac mari ’ posibilităţi nevalori Şl aceasta, pentru că ele neraţii, secretarul generai astăzi cu masa rotundă (
cate de energie "şi gaze ţiunii de recuperare şi re ficate în toate localităţile • au fost, sînt şi vor ră- al partidului, tovarăşul „Judeţul Hunedoara - •
naturale. judeţului nostru. în anod I mîno veşnic o flacără
punere în circuitul econo Nicolae Ceauşescu. vatră străbună de cultură j
— Raportul Comisiei mic a materialelor refo- deosebit se cere întreprins • nestinsă lingă inima tine- Dedicată aniversării a şi civilizaţie românească", 9
permanente pentru indus ilosibile, faptul că în multe mult mai mult Ia I.T.A. I rilor judeţului, a tuturor 65 de ani de la crearea la care au participat Iu- .
trie, comerţ’, cooperaţie şi sectoare economice pe a- Deva, IjM.M.R. Sknerxa, • tinerilor ţării. Uniunii Tineretului Comu crători ai Cabinetului ju- *
prestări servicii. ceastă cale va trebui sa LE. Deva, I.M. Aninoasa, | Costeşti '87 — o emoţio- nist, ampla manifestare ce deţean pentru activitate *
—■ Informare privi-ncT ac se asigure 50 la sută sau IM. Livezeni, I.M. Dîlja, a nantă şi autentică lecţie încheie „Luna, educaţie! ideologică şl politico- ^
tivi ta tea desfăşurată de chiar mai mult din ' ne la C.S. Hunedoara şi în I de patriotism, o înflăcărată politice, revoiuţionar-pa-
comisiile de judecată în cesarul de materii prime, . întâlnire a tinerei generaţii triotice şi culturii socia (Continuare în pag. a 3-n) II
perioada 1985 -19BG şi a* De asemenea, s-a subli (Continuare în pag. o 3-o)
