Page 98 - Drumul_socialismului_1987_05

•>q. 2 DRUMUL SOOALiSMULU

Viţă de Eroi

$ 4 ^ a Pe-ntinderi calme grapele sparg lutul îngenunebează-n cîntece Carpoţii.
şi netezesc morminte milenare... Spulberul vremii nu ne-a rupt de noi
Se rup sigilii, buze de ulcioare nici nu ne-a-mpins afară de hotare ;
% M A íA s * * - eliberează-n spic de griu Sărutul... Nemuritori, din viţă de Eroi.
Răzbim prin veacuri, sub acelaşi soare -
L-au dăruit prin veocuri însetaţii
rotind sub stele horo dăinuirii :
HUiaEIBOREN Cind frîngem piinea păcii şi-a iubirii EUGEN EVU
Prezenţa ansamblului fol­
T/UCfCT OOMUA//ST cloric „Cosînzcana'' în eta­
pa judeţeană şi în specta­
reprezentativ
colul
clin
Copilul cu cartea virît in întuneric şi in tar­ Veriun/e Mcu/co Festivalul naţional „Cinta­ IIL
tarul necunoştinţei“.
Mă mai' intiinesc uneori MOraotc dcdso '/oon fritp rca României" a însemnat
o nouă confirmare a efec­
cu stupoare, pe la cîte o _ _ BUC
Dc fiecare dată cind se Nu ştii ce să admiri mai telor benefice generate de «liopro
cotitură de viaţă, cu pă­
apropie aceste „Zile ale mult : copilul fermecător, rerea că „prea multă căite atenţia pe care comitetele ISulctl
cărţii pentru copii", îmi a- expresie a triumfului spi­ strică". E un soi de cuge­ de partid şi sindicat din ordine
tură;
mintesc şl caut să revăd ritului uman, sau. imaginea tare—strigoi, cumplit de în­ cadrul întreprinderii me­ 7,30 A
pînza lui Jean-Baptiste desăvirşitei unităţi şi ar­ tristătoare, care vine de canice Orăştie, conducerea vista
Perronneau (1715-1783), monii, a indisolubilei le­ dincolo de Secolul Lumi­ unităţii o acordă perma­ rul m
letin
cunoscută sub titlul „Co­ gături care trebuie să nilor şi a supravieţuit doar me, ñt pjert . ^ io- oV-fOmat-n ri fnm-xv-c nenţei actului cultural- cllen(a
pilul cu cartea". Pictorul existe incă din fragedă prin solidarizarea stupidă educativ, stimulării activi­ eomoa
este unul dintre marii por- vîrstâ intre om şi carte. tăţii artistice de amatori. Kevist
11,05
tretişti ai lumii şi ne-a lă­ Capodoperă a lui Perron- şi obscură a minţilor ob­ Este de fapt niaterializ.a- te ; li
tuze de care, din păcate,
sat o veritabilă galerie ti­ rea fericită a însăşi con­ ponlst
pologică a veacului său. n-a dus lipsă nici un timp. toe- ce MUh-cim rvc-c¡ frinţr Şai*'' trf- nj -, -roo-rt pjr- diţiei afirmării ..¿întării pa;
Printre savanţii şi literaţii Dar n-am auzit de nimeni României" ca amplă mani­ 12,20
nă u
săi, printre filozofi, actori şi şi n-am cunoscut nici un festare a muncii şi creaţiei. In 3;
om normal căruia prea
muzicieni, printre burghezi, Dacă ansamblul folcloric radio-
multă carte să-i fi stricat. „Cosînzcana" s-a numărat de prei
bancheri şi curteni, „Co­ Ştiu in schimb destui că­ lnguri
lladio;
pilul cu cartea" este con­ rora prea puţina carte printre cele mai bune co­ nia, pc
siderat de către istoricul neau, desigur, dar, aş a- li s-a urcat la cap, stri- lective artistice din judeţ, tempo
francez Pierre Chaunu dăuga, o capodoperă a cindu-le in mod sigur. spTfjiTF aceasta se datore.şte boga­ de şti
drept capodopera artistu­ insuşi veacului al XVIII- „Cind văd cum oamenii in ✓ Âr oJ H - ne - ce - fu ¡m-p/i- nim ?■ - tului material folcloric adresa
lui. Să lot aibă vreo zece lea, numit şi Al Luminilor, jurul meu - scria Dostoiev- cules de subinginerul serii
tică 1
ani acest copil a cărui_ ţi­ acela în care s-a produs sld - neştiind ce să facă a *¡Fj E 2 .y. j*' Vasile Chevereşan, cu­ (ionul;
F---1
nută respiră un desăvirşil întliul mare şi elicient în­ cu timpul lor liber, inven­ t~— (H f=fn 7 K- -fp - t:- -U . -J L. â .: noscut şi apreciat om al nnl;
__
echilibru sufletesc, puţind ceput al democratizării căr­ tează cele mai jalnice o- scenei, dar şi unui entu­ dv.;
22,10 5
oferi imaginea simbolică, ţii, proces ireversibil şi de cupaţii şi distracţii, eu P tvi -tfo/cf > crete m./ > ziast grup de tineri care poetic
se dăruiesc frumosului ar­
ideală a binefacerilor edu­ o importanţă capitală in caut o carte şi-mi spun in tistic, o dăruire conştientă dans ;
caţiei. Chipul său e frumos evoluţia omenirii, despre sinea mea : acest lucru de şt
şi senin, ochii inteligenţi care „Copilul cu cartea" mi-e suficient pentru o
ou privirea deschisă şi is­ depune mărturie peste viaţă întreagă“, lată - de ao-uo #§-rr>0-m-e ccns-tcv - ,rr> *
m j i-i i h i
coditoare, expresia feţei e veac. Era timpul cind şi ce nu ? - unul dintre gin- p xt/i-cVoice >• cmc m /
luminoasă şi calmă, ex- la noi, cărturarul şi sa­ durile posibile pe care le T Senna
DE\
primind înţelegerea şi a- vantul de reputaţie eu­ simţi fremătînd şi in spa­ ta - ca-n -7*eo -jâ e-n săc - ijâ - (Patri
cordul deplin cu obiectul ropeană Dimitrie Cantemir tele frunţii limpezi a „Co­ sus -
miraculos pe care îl ţine scria aceste cuvinte care pilului cu cartea“. De a- Ha- ne - aVoa-ro cin- Ţărm Afcrr- si oamenii ei tul ci
pe genunchi. Iar miraculo­ şi-au păstrat actualitatea ceea, pentru bogăţia mesa- •Oeaso NEDC
dorn
sul obiect nu e altceva pină azi : „Cei ce topesc ¡ului ei, mi-e nespus de din I.
decît o carte — masivă, cu multe luminări ir» citirea dragă această capodoperă Drum
1 coperte groase, cum erau cărţilor, tocesc şi vederea pe care mi-ar plăcea s-o caic face ca eforturile — SC!
Din r
1 cărţile timpului - printre ochilor trupului ; dar cei ce ştiu lumlnînd fiecare că­ orelor de repetiţii pe lingă tel); )
( filele căreia degetele deli- n-au căutat niciodată pe min in care inllorcştc un cele de muncă efectivă ţa vt
mal î
( cale ale copilului se stre- slove, măcar că şi-au pă­ capii. în întreprindere, să nu atrasa
i coară cu o familiaritate zit mai ascuţită vederea Ti ne r-e 7e-cr noaitcd Comun/jVcr £>m constituie o povară.
) afectuoasă ca o mingîiere. ochilor, insă neştiinţa i-a RADU CIOBANU Ansamblul folcloric a L,i/r>E
ti.... 3 presupus selectarea şi le­ Bacln
Bfe : ■r»V- ar. m (*■ JV K fc-J SE ; garea cîtorva obiceiuri, aşa CAN :
p: 4- F-.-.-i p v P p ; Fd !:T cum se desfăşoară ele în (buce
CA ret« . aTa
Domn
„Zilele cărţii CRONICA LITERARĂ viaţa satului. Primul l-a norul)
constituit colindatul eâlu- nasc
(Muui
pentru copii“ ii Mâ ascund în íuminá i«» Cortdrjai c/e Ceauţesco spre ir/eforn şerilor. Publicul a avut Dârei (
posibilitatea să cunoască
Cum subliniază criticul complexe . Graţios, tandru, In tu ‘cp mor ' Pe mînclru/ Pi a / practicarea acestui obicei Toate
ria
în perioada 27 mai — rostit eu o anume seni­ m poce sub drope/uX Icoo/on în satul Romos în care co- vel
2 iunie au loc „Zilele căr­ şi poetul Eugen Dorceseu. nătate melancolică, versul Spre com unum ne crv/niom 7n zibor. linzile sînt dedicate fetei, OttAş
coperta
pe
„Mă
cărţii
ţii pentru copii", manifes­ ascund în lumină", Editura poetei nu explorează zone băiatului, gazdei. Bine sus -
rele
tare emoţionantă, cu largi Eminescu, 1980, Tatiana obscure, deşi sus-amintita Pe-fnen structurat, obiceiul colin­ tntun
valenţe educaţionale. Li­ Flondor Arieşnnu este in predispoziţie uonfesivă ar datului a fost legat de •ICO A
brăriile din judeţ s-au esenţă, o poetă confesivâ, presupune-o. Poemele se obiceiurile „Popelnieului" itC
pregătit anume pentru a- această principală trăsă­ structurează animate de o şi „Strigării peste sat", tură);
(Dacii
ccst eveniment, oferind tură a sa adîncindu-se cursivitate suavă, pictu­ Pleonasme (III) care, prin modul în care ţie la
cărţi specifice vîrstei. Re­ în a doua apariţie edito­ rală, din care lumina se te, într-o operaţie tehnică au fost valorificate scenic, CALA
Adjectivele cu sensuri dife­
ţinem atenţia cu cîteva rială. De la premiul pen­ revarsă aproape de pă- rite pot crea, atunci cind sînt etc.“ („Dicţionar de neolo­ au entuziasmat publicul. atacă
ile c
titluri apărute la Editura tru debut al Editurii „Fa­ mint, parcă intimidată do greşii plasate înaintea sau in gisme“) (abreviat DN). Gradat, s-a trecut de la Prunc
A făcut o nouă inovaţie
Ion Creangă : cla", poota o evoluat în ascensiuni. urma substantivului determi­ este o exprimare corectă, de­ momentul dc mare lirism delen
nat, situaţii hilare.
• Vasile Bogdan — „Ei adîncirca unui univers Chemarea acestei poezii Iată două exemple : Primul oarece adjectivul nouă, în a- pc care l-a constituit „Po- Imn
ţării
.1-aU cunoscut pe Enescu", propriu, eminamente liric. este spre interior, spre .mo­ e un anunţ — ostentativ gra­ eeastă poziţie faţă de sub­ pclnicul" la cel de puter­ minai
. carte de mărturisiri ale Discursul poetic al Ta- nologul unei sincerităţi cu­ fic — in vitrina unul maga­ stantiv, are sensul de „alta“. nică dezvoltare şi dina­ turaţi
zin de încălţăminte, al cărui
Pleonastice sînt şl sintag­
norul
contemporanilor marelui tianei Flondor Arieşanu se ceritoare în sine. Pro­ enunţ ne scuteşte de orice mele: a prefera mai bine, a mism, adevărată brigadă
compozitor în care cei ti- ordonează molcom, cu rare babil conştientă de miza comentarii: „Avem cizme pen­ reveni din nou, a colabora artistică ce contribuie la
;peri. Vor găsi un minunat „salturi", aidoma peisaju­ sincerităţii, autoarea o ac­ tru femei albastre“. împreună. îndreptarea unor moravuri
exemplu de dăruire, mun­ lui banatie, unduitor, con­ centuează previzibil, colo- ale colectivităţii satului,
că şi patriotism ; templativ în spaţiul unei rînd ca intr-un Vitraliu Ordinea cuvintelor care este „Strigarea peste
• Mircea Sînlimbreanu stări de comunicare, prin- stări ale „tăcerilor bui­ sat". Nui
—' „Recreaţia mare", vo­ tr-o sinceritate fără ob­ mace", din care evadează Al doilea are următoarea A preTcra este definit, in Liantul pentru momen­ trage
lum de schiţe şi povestiri sesii armonice- (formale), prin surprinzătoare solu­ formulare: „Virnl bicicletă de D.N., „a ţine mai mult (s.n.) tul Următor il constituie o 1087 :
la ceva sau la cineva, a da
Ext
din viaţa şcolarilor, reco­ ci, paradoxal, abruptă ţii... moderniste. Sînt, în damă nouă“. intiietatc unei situaţii sau horă Iun,cănească de la '13. 1.
firesc, adjectivul nouă tre­
mandat de programa şco­ Frumuseţi efemere ale na- această reuşită confirmare buia aşezat după substanti­ unei persoane, în raport cu Costeşti în care evoluează Ext
lară ca lectură suplimen­ turii-matriee, reţinute de a talentului ei, destule vul bicicletă, deonrece aceasta altceva sau altcineva; a-i douăzeci şi unu de perechi 14,
era nouă, nu dama, care spe­
plăcea mai mult, a se ho­
tară. Cartea este ilustrată cuvînt in metafore • su­ semne pentru a-i prevedea cifică, în context, genul fe­ tărî „în favoarea cuiva Sau de dansatori acompaniaţi Fon
de actorul Iurie Darie. gestive, revin mereu la un drum limpede, fără minin. a ceva“. de un grup de fluieraşi. 9f>7 34
Iei r»
Cuvîntul, de origine latină,
Adjectivul nouă îşi schimbă
• Ioan Lăncrănjan un * leit-motiv af devoţiuni i obstacole, de reîntoarcere sensul după poziţia sa faţă de este un compus cu prepoziţia Desenele coregrafice ine­
„Copilărind în Ardeal" in dragoste, răsfrîntă ge­ continuă spre oameni, spre substantiv (înainte sau după), prae care înseamnă „înainte“, dite întregesc această primă
;
— poezii închinate vîrstei neros, cald, asupra obiec­ ceea ce, dc fapt, i defi­ creind uneori, pleonasme. „praefero“ semnlficînd „a pur­ repriză coregrafică, făcîrid
mirifice a celor mici. telor, Poezia ei emană neşte, prin cel mai adîno A făcut o Inovaţie nouă ta înainte“. trecerea la obiceiul de |V
A colabora („a lucra, a par­
o Mihăi Negulcscu parfumuri vag sentimen­ şi complex sentiment — este, evident, un pleonasm, ticipa la înfăptuirea unei ac­ „Nuntă", la care iau parte
inovaţie înscmnînd ceva nou,
„De unde vine dimineaţa“, tale, îndreptăţindu-nc să dragostea. „schimbare, introducere _ a ţiuni, la elaborarea unei pu­ mai bine de 60 de tineri.
volum de poezie ilustrat medităm asupra urmi lirici ceva nou intr-un sistem, în­ blicaţii, a unei opere co­ Bucuria colectivităţii sa­
mune etc“) provine tot din-
de Valentin Tunase ; feminine, abordată fără G. STRE1ANU tr-o practică, intr-o activita- tr-un compus latinesc : co tului este atent surprinsă fi ii
temp
• Nikolui Nosov „Năs- (cu variante corn, con, cum): şi redată, evoluţiile core­ dea j
grafice, folclorul îiţerar şi
„cu,
împreună,
eocitorii", volum realizat CRONiCA discului Interpretări de virtuozitate Iaborare „a lucra“. laolaltă“ şl muzical croind o extra­ avea
în colaborare cu Editura Particula de compunere co şi vo
cărcă
Raduga din Moscova. Vă recomandăm astăzi un tea interpretativă a lui Ion parte a discului cu nemuritoa­ (con) intră în structura foar­ ordinară atmosferă de uni­ lat (
te multor cuvinte: convieţui,
® tuliu Raţiu — „Gustul nou disc ale cărui piese înre­ Ivan-Koncca. rele „Melodii lăutăreşti“ — conveni, coopera, consimţi citate pe care doar .mo­ can ti
Zigeunertveiscn — transcripţii
A doua piesă a discului,
mărului de aur", povestiri; gistrate se bucură de inter­ „Legenda pentru vioară şi or­ de folclor spaniol (lăutăresc etc. mentele semnificative chil ore 1
Vînti
pretarea plină dc virtuozitate
® Toan Slavici, în seda a cunoscutului violonist ştefan chestra, op. 17“, a fost com­ şi orăşenesc) pentru vioară. Ne oprim ia un singur exem­ viaţa omului le pot în­ eu h
de lecturi şcolare este re­ Itulia, crescut şl format la pusă iniţial pontru vioară Şt Cunoscut în literatura muzi­ plu pentru frumuseţea sa ca globa. tă du
„poveste n vorbei“.
cală ca unul dintre cel mai
pian de către Henrylc VVienl-
editată prescurtat „Moara şcoala muzicală clujeană. avvskl (1825—1880) — compozitor, de seamă violonişti ni epo­ Congregaţie semnifică o Totul a fost conturat cu- din
mirii
Prima
cu noroc"; „fantezia piesă a discului, pedagog şi violonist polonez cii sale, rabio do Sarasnte a reuniune, o adunare. In limba grijă în acest spectacol. de, i
pentru
scoţiană
© „Natura în opera Iul v ioară, Harpă şi orchestră, op. — unul din marii virtuozi ai concertat şl în ţara noastră, latină, cuvîntul este derivat Remarcabilă a fost vir­ tre 2
gregis,
„cireada,
din
grox,
Miliai) Sadovennu“, stu­ 4G“ aparţine dirijorului, peda­ timpului său, ale. cărui lu­ Miliai Eminescu fiind acela turmă, grămadă, mulţime“, tuozitatea dansatorilor, a La
apreciat
cu
res­
crări sînt străbătute de melo­
care
a
interpreţilor instrumentişti
diu introductiv, antologie, gogului şi compozitorului ger­ dii de factură populară po­ pectiva ocazie valoarea inter­ sens păstrat şi în neologismul şi vocali’caro au înfăţişat fi In
man Max nruch (18:!8—1920) a
tabel cronologic şi selecţia loneză şi rusă. „Legenda“ pretativă a „ilustrului vrăji­ gregar „de turmă“ (Sc spune pora:
cărui muzică, concepută tra­ pătrunsă do un cald lirism tor ai strunelor“. înregistra­ despre cineva că are spirit — pentru a cita oară I —
comentariilor ct itice de diţional cu un suflu roman­ sc numără printre cele mai rea sonoră a discului a fost gregar). dea
Ion Bălu. tic, şi-a dobîndit popularita­ populare lucrări ale lui Wie- realizată în 1985 cu concursul O colaborare, deci, la „mai frumuseţea creaţiei popú­ tol­
do
tea, mai ales prin cunoscu­ niatvski, alături dc cele două Orchestrei filarmonicii din dreapta cinstire a limbii“ lale specifice Văii; Mu­ Vin
tul „Concert în soi minor, o»». concerte pentru vioara şi or­ Oradea, condusă de talentatul este, fără îndoială, un semn reşului.
MARIA BESOIU, 28 pentru vioară şl orchestră“. chestră. dirijor Ervin Acel. de aleasă civilitate. cu
responsabila Librăriei Alături de ştefan Itulia, recţi- I’ăblo de Saraşate (1811 — B. CÂTÂLIN ran
„Ovid Densusianu" Deva noaştem la harpă personalita­ 1908) este prezent in ultima Prof. ELENA TÂMÂŞAN EUGEN BURZA