Page 1 - Drumul_socialismului_1987_06
P. 1
Ritmuri alerte la Ostrovu Mare
• în faţa harnicului colec Ostrovu Mare. „Ciroa 70 Popa .şi M-ihai Vreme, ex-
tiv de constructori din la sută din această lucra cavatoriştii Nicolae Sîr»
cadrul brigăzii nr. 5 Os re este încheiată — he ghie şi Nicolae Peter exe
trov se află, în această spune şeful punctului de cută într-un ritm alert, ta-
perioadă, o sarcină de lucru, ing. Ioan Danciu — luzările grosiere exterioa
maximă importanţă: pu şi se va termina complot- re şi interioare — lucrări
nerea în funcţiune, la 30 pe la sfîrşitul lunii mai de mare voltirn şi, în a-
iunie 1987, a nodului hi 1987". I-am notat .şi pe celaşi timp, pretenţioase.
drotehnic de la Ostrovu şefii de schimb, inginerii Urmîndu-ne traseul în
Mare. „Aceasta — ne de Dumitru Rusu şi Corneliu „linie dreaptă", aflăm că
clara ing. Florin Mandai,
şeful brigăzii — presupune
finalizarea tuturor lucră Ritm şi calitate în realizarea
0RGAM fll COMITETULUI JUDETEAM HUMEDDftBA AL P.C.B. rilor la obiectivele ce com
pun nodul hidrotehnic I N V E S T I T i l l O R
SI AL C O AI SIH U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N respectiv. în prezent for
ţele sînt concentrate la
canalul de adueţiune, eva Gurică — oameni care lucrările la următorul 6-
biectiv — camera de în
Anul XXXIX, nr. 9 187 MARŢI, 2 IUNIE 1987 4 pagini - 50 bani cuatorul lateral şi în alte conduc şi coordonează per cărcare — sînt finalizate
manent
lucrările
complexe
puncte vitale ale viitoa
rei centrale hidroelectrice. ale canalului de adueţiune. atît de constructori, cît şl
Dar, „bătaia peştelui" — La betonarca şi, impli de montori. La casa va
nelor frontul de lucru a
cum spunem noi, construc cit, finisarea taluzelor ca fost predat, de asemenea,
CAMPANIA AGRICOLĂ Di VÂRĂ torii — este la două lu nalului respectiv, l-am în- montorilor care acţionea
tîlnit
pe
Va-
muncitorul
una
pri
crări
deosebite:
veşte conductele forţate şi sile Ghenade, şeful unei ză pentru montarea vane
dcscărcătorii laterali, iar formaţii de betonişti — lor rapide, a bat^rdourilor
şi
grătarelor.
Tot
monto-
Muncă permanentă, rodnică, a doua — bazinul de li nume cunoscut şi respec rii se află .şi la evacuato
pe
tat
energetic.
şantierul
casetele
niştire
ou
sale
rul principal, terminat din
.şi alte anexe". „Fac parte — ne-a de punct de vedere al con
în grădinile de legume! traseul destul de lung al clarat interlocutorul. — strucţiei. Au acţionat la
Am pornit, împreună, pe
din cei peste 70 de oameni
nodului hidrotehnic. Pri care muncesc, acum, în aceste lucrări diverse e-
In fermele legumicole în fermele din cîmp, prin legumicultoare. Dacă sta mul popas, Ia canalul de această zonă. Ne-atn an MARIN NEGOIŢĂ
gajat să terminăm la timp
munca nu cunoaşte pauze cipala lucrare este acum în diul lucrărilor de întreţi aducţiUne, lung de C30 m, obiectivul şi îl voim ter
de la un capăt la altul al treţinerea culturilor. La nere la arpagic şi varză ce va „tranzita" apa Intre mina I"
anului. Cu atît mai mult Ferma nr. 6 Simeria, con este corespunzător la Fer centralele Ostrovu Mic şi Buldozeri.ştii Gheo-ghe (Continuare in pag. a 3-a)
ca nu conteneşte în a- dusă de ing. Elena Cîmpca- ma nr. 8 din Băcia (şef
ceastă perioadă, cînd legu fermă, ing. Romulus Red-
micultorii acţionează pe nic), în schimb la ceapă
mai multe fronturi — la A.E.S.C.H. trebuie să se acţioneze, în
întreţinerea culturilor, aceste zile, cu forţe spo
plantarea unor sortimente SÎNTANDREI cosTEŞTn987 Q trăire patriotică unică
şi recoltarea soiurilor tim rite pentru a se elimina în
purii sau a celor produse cît mal scurt timp buruie
în seră. nu, praşilele sînt avan nile din cultură. Subli- dăruită iubirii de neam şi de ţară
La A.E.S.C.H. Sîntandrei, sate atît la culturile de
munca se desfăşoară în arpagic şi rădăcinoase, cît MIRCEA LEPĂDATU Costeştiul a îmbrăcat din
ritm susţinut. „Şi nouă, nou veşmint de sărbătoare, ral al partidului, tovarăşul ţelept şi cutezător care a
ca şi celor din cultura şi la varză. Meritul este Nicolae Ceauşescu. descătuşat neţărmuritele
mare — arăta inginerul al mecanizatorului luliu lată, sînt nouăsprezece ani Cine a văzut simbătă şi energii creatoare ale po
Ioan Dărăbanţ, directorul Huţuţuc şi al echipei de (Continuare în pag. a 3-a) de cînd aici, pe acest tâ- duminică miile şi miile de porului român, liber şl
asociaţiei — ploile nume rim de o copleşitoare în tineri din judeţ şi din demn, stimat între naţiu
roase căzute în ultimele cărcătură istorică, tinere diferite colţuri ale ţării co- nile lumii. Este meritul ne
două săptămîni ne-au creat ţea se îngemănează intr-o borind pe acest păminl preţuit al secretarului ge
trăire patriotică unică, cu
unele probleme, favorizînd sacru, mustind de istorie, neral al partidului că a
dezvoltarea buruienilor şi adinca veneraţie pentru şi-a putut da seama de pus deopotrivă in eviden
obligîndu-ne să încetinim jertfa bunilor şi străbuni ceea ce înseamnă pentru ţă tradiţiile şi spirituali
ritmurile la praşilă, în lor noştri dăruită iubirii tinăra generaţie a patriei, tatea poporului nostru, că
cîmp. Fireşte, n-am stat de neam şi de ţară. paginile nemuritoare din ne-a învăţat să-i cinstim
inactivi, ci am căutat să Şi de data aceasta, lupta strămoşilor pentru pe înaintaşi, lormînd un
profităm din plin de fie splendidul şi primitorul neatirnare, pentru o exis om nou, pe măsura zile
care oră bună de lucru, amfiteatru natural din tenţă liberă. lor noastre, a marilor im-
pentru executarea lucrări munţii Orăştiei a fost mar Dedicată aniversării a pliniri ale acestei epoci.
lor de întreţinere a cultu torul unei manifestări de 65 de ani de la crearea In momentele de săr
rilor. Au fost situaţii, a- aleasă simţire sufletească, organizaţiei revoluţionare bătoare dedicate . memo
colo unde terenul a per in care mii de tineri au a tineretului din patria riei străbunilor, în mijlo
mis, cînd s-a efectuat pra- trăit clipe înălţătoare, de noastră, această amplă şi cul tinerilor de la Cos
şila manuală, chiar pe Înalt ă vibraţie patriotică, emoţionantă manifestare teşti s-au aliat membri al
ploaie. Ca urmare, cu de dragoste faţă de glia ce a încheiat „Luna edu Biroului Comitetului jude
unele excepţii, majorita străbună, faţă de partid caţiei politice, revoluţio- ţean de partid, ai Comi
tea culturilor noastre se şi popor. nar-patriotice şi culturii tetului executiv al Consi
prezintă bine, fiind fina Plouă din nou la Cos- socialiste pentru tineret" liului popular judeţean,
lizate primele praştie me teşti în această ultimă du a constituit, in acelaşi reprezentanţi ai organi
canice şi manuale." O ac minică de florar, ceea ce timp, un minunat prilej zaţiilor de masă şi ob
tivitate rodnică desfăşurăm „ne aminteşte de săgeţile de a omagia partidul şteşti, activişti de partid
în sere şi solarii, unde trase de străbuni in nori" nostru comunist, strălucit şi de stat.
intemperiile nu influenţea - după cum se exprima continuator al celor mai In impresionantul decor
ză munca. Aşa, de piidă, Ioan Simian Pop, prezen Înalte tradiţii de luptă al munţilor şi pădurilor
în cele trei ferme -de sere tatorul spectacolului de e- pentru libertate naţională dimprejur, s-au desfăşurat
şi solarii conduse de in voc are. şi dreptate socială, con ample manifestări artis
ginerii Anela Căliman, Vio Plouă din nou la Cos- ducătorul încercat al ope tice. Un emoţionant reci
rica Ardeau şi Emil Gavri- teşti, dar nimic nu poate rei de edificare a socia tal de poezie patriotică
lă sînt avansate lucrările împiedica această revăr lismului şi comunismului au prezentat ciştigâtorii
de întreţinere şi tratamen sare de tinereţe spre ce pe pămintul scump al pa concursului de poezie „Sub
tele fitosanitare la tomate, tăţile dacice, acest şuvoi triei străbune. flamuri de partid birui
castraveţi şi ardei. Am neîntrerupt de dragoste toare", de o călduroasă
început, de asemenea, re pentru meleagul de sor Tinerii prezenţi la ma primire bucurindu-se apoi
coltările la castraveţi şi ginte a neamului. nifestarea de la Costeşti cunoscuţii cintăreţf de
roşii. Am livrat pînă acum au adus un profund oma muzică populară Florica
45 tone de castraveţi, 15 „Cine nu-şi .cunoaşte giu tovarăşului Nicolae Zaha, Mariana Anghel,
tone de gulioare, 2 tone de istoria este ca un copil Ceauşescu, omul care se
fără părinţi" — spunea află de peste două de Drăgan Munteanu, pre-
roşii şl, de la începutul părintele iubit al tmerei
anului, 140 tone de salată generaţii, secretarul gene cenii in fruntea partidului
verde“. şi statuluii cirmaciul . în (Continuare în pag, a 2-o)
1 1 li
Un emojionant aspect din timpul manifestărilor do la Costeşti*
---------------------------- ■ - ................................................. - - ........................., .. ' _____________________________________________________________________ ___________