Page 10 - Drumul_socialismului_1987_06
P. 10
DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
ÎN ÎNTÎMFINAREA CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI
T ELE
uimi crişcior Pe coordonatele dezv 20,00 Tdcju
20,20 Viaţa
20,30 Invitat
rile 1
nii (ca
20.50 Contor
La U.U.M.R. Cn.şeiot. rnate eu arc acoperit — tri (co
de
la linia de fabricare a va-
Organizare, angajare, rezultate pozitive majoritatea au fluxurilor sau goncţilor —, procedeu ce * „Ecl
Report
producţie
trecut
Unitate industrială cu gului personal muncitor la cere, cu muncitori am re partid, cu peste 700 de urmează să treacă prin se extinde în continuare, 21,05 Mari
regizor
îndelungată tradiţie mun soluţionarea tuturor proble ţinut că, într-adevăr, la comunişti, oameni harnici procese de organizare şi conteinerizarea transpor * Fi
Cop pol
citorească în Ţara Zaran- melor producţiei, urmări U.U.M.R. Crişcior se acţio şi conştiincioşi, aflaţi per modernizare, de perfecţio tului nisipurilor Ia turnă 21.50 Tclejui
dului şi în judeţul Hune rea atentă a desfăşurării nează energic şi responsa manent în fruntea activi nare a întregii activităţi. torie, în acest an. in ca
doara — Uzina de utilaj activităţii şi acordarea bil, cu dăruire şi abnega tăţilor productive şi acţiu Măsurile şi acţiunile în drul secţiei a lll-a, se vor
minier şi reparaţii Crişcior sprijinului necesar opera ţie, obţinîndu-se constant nilor obşteşti, releva tova treprinse şi în curs do a- meeaniză operaţiile de
se aliniază constant între tiv ori de cîte ori apar si rezultate pozitive. răşul loan Gabor, secreta plicarc se referă la rea manipulare şi încărcare, IKADI
prinderilor cu realizări po tuaţii neprevăzute, apro — Da, debutul în acest rul comitetului de partid şezarea în linii tehnolo iar sectoarele forjă şi de
zitive, depăşindu-şi ritmic vizionarea tehnico-mate- an a fost promiţător, a- al uzinei. Comitetul de gice continue a maşinilor bitări vor fi dotate cu li
prevederile de plan. În rială corespunzătoare a precia Viorel Poenar, e- partid, organizaţiile de ba şi instalaţiilor, dotarea cu nele utilaje de mare pro HUUUREŞ
cheind cu rezultate con uzinei, a fiecărui loc de forturile colectivului s-au ză folosesc toate formele noi utilaje şi agregate, pro ductivitate, se va continua dioprogram
sistente primul an al ac muncă. amplificat în lunile urmă muncii politice şi organi movarea unor ■ tehnologii procesul înnoirii şi moder 6.15 .Statut
tualului cincinal, colectivul — Totodată, dăm atenţia toare, iar realizările, depă zatorice pentru mobiliza moderne de fabricaţie, nizării produselor, asimi 6,90 I.a tiri
agricultură;
de aici a demarat în 1987 cuvenită activităţii de re şirile de plan nu au în- rea colectivelor la înde mecanizarea şi automati lării de noi repere şi pie jurnal; 7,3(
cu hotărîrca de a munci vizii şi reparaţii, respectă tîrziat să apară. Aprilie o plinirea sarcinilor de plan, zarea anumitor activităţi. se de schimb. ră; 8,00 R<
8,10 Curieri
mai bine, de a-şi dezvol rii stricte a disciplinei teh fost, pînă acum, luna cea dezbat frecvent în cadrul Refcrindu-se la progra în toate aceste direcţii 9.00 Huletii
ta şi perfecţiona activita nologice şi de muncă, pre mai bună. Ne-am înde şedinţelor de comitet şi în mul de organizare şi mo se va face din plin sim 9,05 Răspui
tea productivă, de a ri cum şi organizării şi mo plinit prevederile la toţi adunările generale proble dernizare al uzinei în a- ţită, ca şi pînă acum, gîn- terilor; lff,(
dica necontenit ştacheta dernizării proceselor de indicatorii, am recuperat mele stringente ale pro ccst cincinal, inginerul direa tehnică a unor in ştiri; 10,05
zătorl I ; li
calităţii şi eficienţei pro producţie, în vederea creş din restanţe la unele sor ducţiei, stabilim măsurile Viorel Martin, şeful ate gineri si subinginori, maiş pioniereştii
ducţiei. terii productivităţii muncii, timente — pentru că am ce se impun. Aş eviden lierului proiectare tehno- tri şi tehnicieni, muncitori citate; 11 ,l)
Care sînt direcţiile prin îmbunătăţirii calităţii pro avut şi noi cîteva nerea- ţia modul de lucru şi efi ştiri; 11,05;
tră; 11,35 9
cipale de acţiune, realiză duselor şi diminuării con lizări în primul trimestru, cienţa muncii organizaţii de Cornel,
rile obţinute, ce factori sumurilor, implicit a creş în mai am mers, de ase lor de bază de la secto llulctin de
determină succesele în terii eficienţei economice, menea, bine, ne-am înde rul vagoneţi, de la maşini- ştiinţa secol
cînteee pat
muncă ? a adăugat ing. Nicolae plinit sarcinile la indica unelte I, II şi lăcătuşi III, Progres tehnic, eficienţă Din eonioai
- în prim-planul preo Androne, şeful comparti torii de bază, am conti care sprijină efectiv, con 13.00 De la
cupărilor noastre cotidiene mentului producţie. în plus, nuat să recuperăm şi sîn- sistent buna desfăşurare a Avanpremle
15.15 Arii
situăm — aşa cum a in ni s-a repartizat de către tem hotărîţi să încheiem producţiei. 15,40 Odă li
dicat în repetate rînduri forul tutelar — Centrala primul semestru cu planul Fără îndoială, realizările logică, ne spunea că acest cu înaltă calificare, prin 16.00 Radio.
Audienta
secretarul general al parti minereurilor Deva — o ac integral realizat. în producţie sînt hotărîte program cuprinde, în cele valorificarea în scopul Metafore îo
dului, tovarăşul Nicolae tivitate nouă şi anume Forţa colectivului rezidă de munca abnegantă şi două etape ale sale, un producţiei a inteligenţei llulctin do
Ceauşescu — realizarea rit menţinerea in stare de din mobilizare şi angaja responsabilă a oamenilor, număr de 33 de măsuri lor creatoare. Subingine- Kadtogazeta
mică a sarcinilor de plan funcţionare, respectiv re re, din dorinţa unanimă de modul în care este or tehnice şi organizatorice, rul Liviu Tod. responsabi 17,35 Te ap
la toţi indicatorii, releva pararea utilajelor şi insta de a munci mai bine, de ganizată şi condusă acti a căror materializare va lul cu mişcarea de inova patria mea .
/.leal; 18,00
ing. Viorel Poenar, direc laţiilor de preparare din a spori prestigiul unităţii, vitatea productivă, de stră determina un spor al pro ţii şi invenţii pe uzină, 18,20 1987 —
torul uzinei. Sigur, aceas cadrul Combinatului mi din hotărîrea generală de daniile pentru menţinerea ducţiei marfă de 37 mili aprecia eforturile şi reu lillţel Na|ic
19,91
ta impune o temeinică or nier al cuprului Roşia Po a înfăptui neabătut poli şi îmbunătăţirea fiabilită oane lei, creşterea produc şitele in această privinţă dr -• dl,05
şl
ganizare a lucrului pe sec ieni. tica partidului. ţii agregatelor şi instala tivităţii muncii cu 37 000 in ţinui 1986, cînd au fost tiu I; 2i
ţii, ateliere, schimburi şi Din documentarea in — Trebuie să spunem că ţiilor, de angajarea fermă Ici/pcrsoană şi an, redu realizate patru inovaţii cu nai; -. ,30 •
bucun
formaţii, angajarea exem secţiile uzinei, din discu avem la U.U.M.R. Crişcior pentru îndeplinirea sarci cerea cheltuielilor totale o însemnată eficienţă e- tieră sugestia
l.a
plară, conştientă a între ţiile cu cadre de condu o puternică organizaţie de nilor de plan. de producţie cu 0,1 mili eon amică. între autorii zi într-o o
oane lei, din care cele-ma principali s-au numărat ment poeţi'
turnă mu/i
teriale cu 6,2 milioane lei. subinginerul losif Morar, 21.00 Bu Ieri!
Reparaţiile sau... drumurile Ele prevăd, între altele, inginerul Viorel Martin şi
Pentru oameni, în folosul lor unele dotări tehnice ale maistru) Virgil Sida — au
secţiilor,
a-
introducerea
spre Roşia Poieni sarcinilor de cu realizarea mente, materiale igienico- numitor tehnologii noi do tori ai acumulatorului
paralel
In
piston
cu
pneumohidraulic
condu
plan,
sâuitare,
specia
alimentaţie
cerea U.U.M.R. Crişcior a- lă, propagandă ş.u. Toate fabricaţie, îmbunătăţiri ale pentru foarfecă ghilotină UHme
cordă importanţa majoră şi pentru om, în folosul Iui.
Şi- pînă acum, în cadrul să le repare sînt mult mai respectării, Ia toate locurile In cadrul cabinetului de proceselor productive, me de tăiat tablă pînă hi 25
uzinei acţionau formaţii mari, mai complicate. de producţie, a normelor de protecţie a muncii, bine do canizarea operaţiilor gre mm, alte cadre tehnico- DEVA: Tn
Je revizii şi reparaţii. In- „Ne-am întîlnit cu situaţii' protecţie a muncii. Tovară tat şi amenajat, in care prin le — îndeosebi în turnă inginereşti. (Patria); 1/
Valea mişte
toţi
trec
şul
rotaţie
muncitorii,
terveneau'. la utilajele, a- noi, cu totul deosebite, sabilul Graţian ştefan, respon au loc şl activităţi de in torie , modernizarea flu în acest an. planul te HUNEDOAll
de
activitatea
cu
gregaUelte sau maşinile- spunea Toma Tomodan, protecţie a muncii din uzi struire a noilor încadraţi xurilor de transport şi matic de inovaţii .şi inven pînzele su
unelte ale unităţii, reme unul dintre cei mai valo nă, a precizat: „Cei peste în muncă, uncie expuneri şi dezvoltarea spaţiilor de ţii prevede abordarea şi n-a: Mlstc
diau' defecţiunile apărute, roşi specialişti în repara I 500 de oameni din uzina dezbateri de pe caz, proiecţii depozitare a materiilor rezolvarea a cinci teme (Modern —
Carios şi t.
problematica
prin
filme
do
grija
deosebi
dispun,
executau reviziile şi repa ţii de ia’ U.U.M.R. Criş tă a partidului şi statului, protecţiei muticii. Eficienţa prime, materialelor .şi pro care vizează creşterea (Modern li)
raţiile necesare, asigurau cior. însă nu ne-am dat de condiţii de muncă în de măsurilor luate în acest im duselor finite, trecerea la productivităţii şi reducerea de Ia capi
de
domeniu
activi
fluenţa, bunul mers al învinşi. Am verificat, am plină siguranţă, de un cli portant este dovedită şi de programarea, lansarea şi efortului fizic, diminuarea Păcală —
(Arta) ;
tate
mat
corespunzător
secţii,
în
activităţii productive. Şi studiat datele fiecărei pro de echipamente de lucru şl numărul din an în an mai urmărirea producţiei pe consumurilor şi îmbunătă Prin cenuş
se achitau în mod cores bleme şi pînă la urmă de protecţie adecvate. In redus de accidente, de fap calculator. ţirea calităţii produselor, (Parîng); 1
cazuri
sînt
punzător do sarcinile ce le-am rezolvat. Este drept, cele aproape cinci luni din tul că nu profesionale de în uzină îşi desfăşoară sporirea eficienţei econo cină (7 Noii
fiul
in
îmbolnăviri
aer
(
îmbunătăţirea
1987,
pentru
ie reveneau. Asemenea la început — ceva mai în condiţiilor de muncă şi via întreprindere, rentru com activitatea cadre cu un mice. De altfel, după cum PENI: Mis
ţă
muncitorilor
ale
s-au
formaţii Lucrează şi în pre cet, mai greu, apoi din ce cheltuit circa 600 000 lei. Cî petenţa de care dau dova puternic potenţial creator, releva inginerul Nicolae rci \or (cu
seriozitatea
şi
dă,
. Vane
răspun
f .
zent în uzină. Dar acum în ce mai bine. Doar oa teva exemple: îmbunătăţi derea manifestate în pro autori de invenţii şi ino Androne, preocupările în lto II
activitatea lor s-a extins menii le-au făcut pc toa rea dotării cu tehnică de ducţie privind respectarea vaţii, de lucrări ctire vor domeniul promovării pro GONEA: F.|
(Mine
considerabil prin prelua te". securitate, a ventilaţiei în normelor şi instrucţiunilor besc de la sine despre gresului tehnic nu drept tată Asocia
halele
LA:
tehnologice,
de protecţie a muncii ti a-
asigura
rea operaţiilor de revizii Şi tot oamenii — oa rea de salopete, halate, bo mintim pe maiştrii Pavcl grija pentru nou. pentru ţintă finală, în principal, rese): Ulm
şi reparaţii ale agregate meni cu ştiinţa şi con canci, ochelari, şorţuri, jam An cat eu-, Petru Tod, Tra- progres tehnic, pentru obţinerea unei eficienţe şi vez.i —
lor şi instalaţiilor do pre ştiinţa lucrului bine făcut, biere, mănuşi şi cizme elec- ian I ai ea, ştefan Turda, dezvoltare. între alte rai- , economice cît mai ridica (Retezat); l i
Victor Almăşan, Silviu Mar-
carta:
lelea
troizolante de înaltă şi joa
parare din cadrul Combi cum sînt Teodor Simion, să tensiune, a unor cantităţi cu, Ioan Cristian, Arpad şi-te pot fi amintite intro te a întregii activităţi pro şie); GURA
ductive.
natului minier de la Roşia Ioan Lazăr, Nicolae Stoi corespunzătoare de medica Karatb. ducerea sudurii semiauto- lacul căsăto
Poieni. Este o activitate ca, Ionel Curtache, şi ORA.ŞTIE: lî
(Patria);
extrem de complexă şi de pînă la 300 lista e (Flacăra) ;
importantă. Ca urmare şi lungă — le desfac şi le Planul fizic — îndeplinit ritmic, integral BAI: Avi
efectivele jicntru această refac pe toate cîte le trec seriile X—ID
tură);
JIA'l
activitate au fost majo prin mîini: mori autogene Produsele realizate la organizare a activităţii pe Secţia a IlI-a a înregis la începutul anului — a- fantezie (Di
rate, îmbunătăţite. şi cu bile, ciururi vibra U.U.M.R. Crişcior sînt des ateliere şi formaţii, uzina trat, în cele aproape cinci rălau ei — ne-am depăşit Alele îşi er
toare, pompe de tulbu CALAN: Lc
— Circa 300 de oameni tinate în exclusivitate mi şi-a onorat la termen con luni trecute din acest an, prevederile eu circa 4 la litt (Casa
se deplasează zilnic, în reală, instalaţii de hidro- neritului, extracţiei şi tractele încheiate. cele mai bune rezultate, sută". Maistrul Ioan Cio SIMBRIA: C
benzi
trei schimburi, la Roşia ciclonare, celule de transpor prelucrării minereurilor şi Subinginera Alexandra ing. Ionel Tudoran, şeful can şi Ioan Toimuş, de la rian — sS -
flotaţie,
toare,
IL
roşul);
Poieni, lucrînd ca şi mi cărbunelui — domeniu Cliiş, de la biroul P.P.U.P., secţiei, aprecia că plusul două locuri de muncă mută ’77 i
nerii şi preparatorii do agitatoare, filtre etc. „Şi prioritar pentru economia sublinia: „Conducerea uni obţinut „ia zi" la produc distincte — maşini-unelte
aici, în „foc continuu", re — zicem noi — că le fa naţională. Multe dintre a- tăţii, toate compartimen- ţia marfă, de circa 5 la şi, rcsjiecti.v, montaj va
leva inginerul Viorel cem destul de bine, în cestea, între care vagone- telc funcţionale, secţiile şi sută, se datorează canti goneţi — ne-au vorbit de |»RON<
Martin. Avînd în vedere pofida faptului că încă nu ţii de mină, executaţi în- atelierele de producţie des tăţilor suplimentare de spre strădaniile colective
importanţa şi dificultatea sîntem dotaţi cu sculele, tr-o gamă tipodimensiona- făşoară zi de zi o activi produse fizice executate pentru creşterea producti
Rezultatele
acestei sarcini, conducerea dispozitivele, instalaţiile ne lă largă şi utilajele teh tate strict planificată, iin- în acest an. Este vorba vităţii şi a calităţii pro 3 iunie 198;
uzinei s-a orientat să re cesare, cu S.D.V.-istica a- nologice pentru lucrări mi pusă de cerinţele realiză despre vagoneţii cu cupa duselor, reducerea consu Extr. I :
decvată, arăta un alt me rii planului sortimental. 43, 19, 34 ;
partizeze la această acti seriaş de clasă, Nicolae niere deţin un rol de cea de 20 ane şi 3 mc auto- murilor materiale şl spo Extr. a n
vitate pe cei mai buni Ruda. Dar vom persevera, mai mare însemnătate în Sporurile obţinute de la descărcători şi ficşi de 1,5 rirea continuă a eficien 45, 13, 16.
meseriaşi, capabili să re ne vom autoperfecţiona .şi buna desfăşurare a activi începutul anului la produ mc, cît şi de Utilajul pen ţei economice. Am notat Fond total
zolve operativ şi în con sperăm să facem tot mai tăţii din acest important sele noastre de bază sînt: tru prepararea minereu nume de oameni eu aport 983 192 lei
la utilaj tehnologic de pe
201 979 Iei, i
diţii cît mai bune de ca bine fată acestei activi domeniu. Firesc, aşadar, ste 120 tone, la vagoneţi rilor. însemnat la îndeplinirea tegoria I.
litate problemele apărute tăţi". ca aici, la U.U.M.R. Criş minieri echivalenţi de 0,6 Şefii echipelor de lăcă şi depăşirea sarcinilor de
pe fluxurile de preparare Am mai reţinut că u- cior, întregul colectiv să mc de aproape 500 bucăţi, tuşi Nicolae Adăinuţ, de plan:. Traían Bora, Costi
a minereurilor, la agre nele piese de schimb se se preocupe cu înaltă răs un însemnat volum de la secţia I şi Trai an Onu- eri Popa, Pamfil Suciu,
gatele de gabarit şi de execută în atelierul uzi pundere de realizarea rit piese forjate şi matriţate, ţiu, de la secţia a II-a, Dumitru Paul, Gheorghe VREA
complexitate tehnică ridi nei, /altele mai mari, mai mică, decadă cu decadă, piese turnate din fontă şi care se situează frecvent Jurca, Mîndreanu Lazăr,
cată. complicate se fac la lună de lună, la parametri oţel, piese de schimb pen în rândul formaţiilor frun Nicolae Lazăr, Gheorghe Pentru az
Este a d e v ă r a t , la I.P.S.R.U.M. Deva, că la calitativi superiori, a pro tru utilaj tehnologie, ceea taşe, ne-au spus că fac Suciu, Avram Sicoe, Vic general inst
U.U.M.R. Crişcior au exis Roşia Poieni este în curs duselor contractate cu be ce demonstrează hotărîrea eforturi, alături de colegii tor Micu, Candín Ştefan, rul mal mul
tat dintotdeauna oameni de organizare un atelier neficiarii din ţară. în pe fermă a colectivului de a lor, pentru a-şi organiza Mircea Tudoran, Viorel porar vor
harnici şi pricepuţi, care de reparaţii, că din par rioada trecută din acest da viaţă sarcinilor trasa temeinic munca, urmărind Begu şi alţii — lucrători care vor a’
ter de averi
s-au achitat onorabil de tea conducerii Centralei an, deşi au fost greutăţi te de către secretarul ge sistematic, zi de zi, pe care fac cinste uzinei din descărcări <
va
toate sarcinile pe care •minereurilor Deva se dă cu aprovizionarea unor neral al partidului, tova faze de execuţie, realiza Crişcior. tul vest. si
din
le-au avut. Se specializa permanent sprijin pentru materiale şi alimentarea răşul Nicolae Ceauşescu, rea produselor: ciururi minime voi
seră într-un anume fel de desfăşurarea corespunză secţiilor cu energie elec de a încheia anul 1987, vibratoare, jgheaburi de între 10 şi
maxim
lucrări. La Roşia Poieni toare a activităţii de re trică, mai ales în ianua anul Conferinţei Naţiona alimentare pentru mori, Pagină realizată de cele grade,
23
munca este altfel, utilaje paraţii a colectivului rie şi februarie, printr-o le a partidului, cu depă reparaţii pompe şi insta DUMITRU GHEONEA, de serviciu
le şi instalaţiile pe care U.U.M.R. Crişcior la Ro exemplară imobilizare a şiri de plan la toţi indi laţii de ungere, vagoneţi LIVIU BRAÏCA
trebuie să Ic întreţină şi şia 'Poieni. oamenilor muncii, o bună catorii de producţie". minieri §<s. „în medie, de