Page 13 - Drumul_socialismului_1987_06

*Wr.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întîinit

cu tovarăşul Yasser Araîat, preşedintele

Comitetului Executiv al Organizaţiei

pentru Eliberarea Palestinei

T o v a r ă ş u l Nicolae în timpul convorbirilor Orientul' Mijlociu, hotărî-
Ceauşescu, secretar gene­ au fost subliniate bunele rea poporului român de a
ral al Partidului Comunist raporturi dintre Partidul sprijini activ, şi în viitor,
Român, preşedintele Re­ Comunist Român, Republi­ lupta dreaptă a poporului
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. publicii Socialiste Româ­ ca Socialistă România şi palestinian.
nia, s-a întîinit, joi, cu Organizaţia pentru Elibe­ ★
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N tovarăşul Yasser Arafat, rarea Palestinei, între po­ In cursul după-amiezii,
preşedintele Comitetului porul român şi poporul t o v a r ă ş u l Nicolae
Executiv al Organizaţiei palestinian şi s-a relevat Ceauşescu, secretar gene­
Anul XXXIX, nr. 9 190 VINERI, 5 IUNIE 1987 4 pagini - 50 bani pentru Eliberarea Palesti­ dorinţa comună de a ex­ ral al Partidului Comunist
nei, care efectuează o vi­ tinde şi întări în continua­ Român, preşedintele Re­
zită în ţara noastră. re aceste relaţii, în inte­ publicii Socialiste Româ­
Secretarul general al resul reciproc, al cauzei nia, s-a rcîntîlnit cu to­
Timpul impune urgentarea mân şi preşedintele Comi­ destinderii şi păcii în varăşul Yasser Arafat, pre­
Ro­
Comunist
Partidului
şedintele
Exe­
lume.
Comitetului
tetului Executiv al Orga­ Tovarăşul Yasser Arafat cutiv al Organizaţiei 'pen­
lucrărilor la blocurile de locuinţe! nizaţiei pentru Eliberarea a exprimat — şi în acest tru aceeaşi- atmosferă, de
Palestinei,
Eliberarea
cadru — profunde mulţu­
exprimat
şi-au
Palestinei
în
satisfacţia de a se reîntîl- miri României, personal stimă şi înţelegere reci­
Cel mai vestic oraş al cesare, noi —• consiliul cari, Iosif Manţ — zu­ nl, de a continua schim­ t o v a r ă ş u l u i Nicolae procă, ce caracterizează re­
(Văii Jiului — Uricani — popular, întreprinderile din gravi, „Lucrăm la blocul bul de păreri cu privire la Ceauşescu, pentru poziţia laţiile de prietenie şi cola­
îşi extinde dimensiunile oraş — sprijinim construc­ 3, la care am predat scă­ stadiul şi perspectivele re­ principială şi constantă borare dintre România şi
urbanistice, îşi dezvoltă torii cu anumite materiale, rile C+B şi finalizăm în laţiilor bilaterale, precum faţă de cauza poporului O.E.P., a continuat schim­
•impetuos forţa economică. utilaje şi forţă de mun­ aceste zile scările D-f-E, şi în legătură cu Unele palestinian . bul de vederi cu privire
Cele trei întreprinderi mi­ că, le asigurăm condiţii de ne informează maistrul probleme actuale ale miş­ T o v a r ă ş u 1 Nicolae la modalităţile şi căile de
niere —■ Uricani, Valea de cazare şi de servire a Gheorghe Moga. De ase­ cării palestiniene, cu evo­ Ceauşescu a reafirmat şi realizare a unei păci drep­
Brazi şi Cîmpu lui Neag mesei, conlucrăm zilnic menea, avem avansuri luţia situaţiei din Orien­ cu acest prilej poziţia te şl durabile în Orientul
— au sarcini an de an mai cu ei în soluţionarea pro­ bune la policlinică. Pe tul Mijlociu, cu alte as­ consecventă a României Mijlociu, precum şi cu alte
mari la cxţracţia de căr­ blemelor care apar.’ însă măsură ce ne sosesc ma­ pecte ale vieţii interna­ privind realizarea unei probleme ale vieţii in­
bune şi îşi amplifică ne­ timpul — ca evoluţie, do teriale, noi le punem rapid ţionale. păci trainice şi Juste în ternaţionale.
contenit capacităţile de la începutul anului, şi ca în operă. Am venit la
producţie. în Uricani se factor ajutător în lucrul pe Uricani hotărîţi să facem
va da curînd în funcţiune şantiere — reclamă inten­ treabă bună, să lăsăm lo­
una dintre cele mai mari sificarea ritmurilor de exe­ cuinţe frumoase şi dura­
şi mai moderne uzine de cuţie şi înscrierea tuturor bile în urma noastră, aşa
preparare a cărbunelui din obiectivelor în grafice, în cum am făcut şi în alte
ţară, în timp ce colecti­ termenele de finalizare şi localităţi unde am lucrat". Toţi locuitorii satelor — la întreţinerea
vele din unitatea de ex­ predare. Şi brigada nr. 5 Orăştie
ploatare şi prelucrare a Am luat pulsul muncii are de realizat un mare
cuarţului şi din cele două constructorilor din cartie- volum do lucrări în Uri- culturilor şi recoltarea furajelor!
sectoare forestiere de ex­
tlÎl
ploatare, din celelalte ac­ R i t m ş i c a l i t a t e î n r e a l i z a r e a în ciuda vremii atît dc — Mihai Gabor efectuea­ — Ce lucrări s-au efec­
tivităţi industriale şi so­ capricioase în această pe­ ză praşila mecanică a po­ tuat pînă acum ?
ciale de pe raza oraşului I N V E S T I Ţ I I L O R rioadă, în cele patru coo­ rumbului la C.A.P. Să­ — La cartofi trei rebi-
îşi sporesc efectivele, preor perative agricole de pro­ laşu de Jos, iar Emil Băl- lonări, la culturile de
cupările pentru realizarea ducţie din comuna Sălaşu tean la C.A.P. Rîu Alb. morcovi şi păstîrnac se
prevederilor de plan. câni, Subinginerul Pavcl de Sus, întreţinerea cultu­ Petru Mihuţ rebilonează efectuează a doua praşilă
Toate cele de mai sus ÎN ORAŞUL Ancaş ne-a dat amănunte 3 rilor şi recoltarea furaje­ cartofii la C.A.P. Sălaşu manuală. Inul a fost erbi-
sînt argumente concrete URICANI „Construim 262 de aparta­ lor se desfăşoară din de Sus. Tot la această cidat îu întregime. La
pentru volumul mare de mente în 12 blocuri. Mai plin. Petre Itul, primarul unitate Anton Cioană, Va­ porumb se efectuează
locuinţe care se constru­ avansate sînt lucrările la comunei, sublinia : ier Dad, Tiberiu Bal, Pe­ prima praşilă mecanică,
iesc în acest an în Uri­ rele „Bucura" — 1, 2, 3 blocurile 52, 53, 59, 60 — — Tocmai ţinînd seama tru Tudoran şi Ioan Gal­ lucrarea’ aflîndu-Se spre
cani. Despre amplitudinea — într-o frumoasă zi de pentru care trustul ne-a dc vremea schimbătoare, ben continuă recoltarea şi sfîrşit.
activităţii de investiţii de mai. Era după pauza de pregătit elevaţiile prefa­ activitatea clin agricultură însilozarca trifoiului. Cei­ — Vorbeaţi de partici­
aici şi despre dezvoltarea masă şi oamenii se întor­ bricate —, iar la blocul 61 a fost organizată în aşa lalţi sînt angrenaţi în pu­ parea oamenilor la muncă.
lucrărilor în cele cinci luni ceau cam anevoie la postu­ am început săpăturile me­ fel încât să folosim din nerea la punct a combi­ Cine se evidenţiază?
ale anului în curs ne-a rile lor. „Trebuie să exe­ canice. Avem amplasa­ plin fiecare oră, fiecare nelor de recoltat cereale, — Foarte mulţi. Primii
vorbit tovarăşul Cornel cutăm în acest an in Uri­ mente şi documentaţii pen­ clipă bună de lucru. De căci se apropie vremea care au ieşit la sapă sînt
Bololoi, secretarul Comite­ cani 410 apartamente, ne tru toate apartamentele aceea, atunci cînd timpul secerişului. întregul nostru Petru Armeanu, Petru Ar­
tului orăşenesc de partid spune ing. Grigore Purca- din planul pe acest an, este favorabil, toţi locui­ colectiv se străduieşte mie, Jiga Băl, Petru O-
Uricani, primarul localită­ ru, adjunct al şcfuiui Bri­ colaborăm strîns cu cole­ torii satelor noastre ies în să-şi îndeplinească în mod pruţ. Victor Ivănescu, Va-
ţii. găzii nr. 1 Deva. Avem asi­ gii de la celelalte bri­ cîmp, la muncă. exemplar sarcinile ce-i re­ leria Antal, Ştefan Iovă*
— Trei brigăzi de con- gurate condiţii pentru toa­ găzi, primim sprijin de La secţia S.M.A. ce de­ vin. nescu şi alţii.
strucţii-montaj — nr. 1 şi te. Deocamdată lucrăm la la mina Uricani şi de la serveşte cele patru coope­ Străbătînd împreună cu — La cooperativele a-
nr. 2 Deva şi nr. 50 a blocurile D, D2, D3, D4, Consiliul popular orăşe­ rative agricole de pe raza primarul comunei o parte gricole de producţie din
A.C.M. Petroşani (toate din 3, 82, 87, aflate în diferite nesc, însă ducem lipsă de comunei, discutăm cu Se­ din cîmpul Cooperativei Rîu Alb şi Nucşoara se
cadrul T.A.G.C.M. Deva — stadii de execuţie. De cu- efective, îndeosebi de zi­ bastian Sora, şeful unită­ agricole de producţie din desfăşoară, de asemenea,
n.n.) au de realizat în rînd am început lucrul dari". „Oricum, cei caro ţii, despre lucrările ce au Sălaşu de Jos am văzut întreţinerea culturilor pră-
acest an în oraşul nostru şi la blocurile 66 şi 64, iar sîntem acum aici ne stră­ loc în aceste zile. culturi de orz şi grîu, car­ şitoare. în prima din cele
672 de apartamente, un de la începutul lunii iunie duim să ne facem cît mai — Deşi vremea este aşa tofi, in, rădăcinoase şi două unităţi s-a efectuat
;
magazin universal, o poli­ a t a c ă m blocurile 11, bine datoria", arăta Petru cum este — şi astăzi (mier­ porumb foarte frumoaso, rebilonarea cartofilor pe
clinică — dispensar şi o E, F, G, de pe faleza Jiu­ Rădoane, şeful unei echi­ curi, 3 iunie a.c.) a înce­ curate de buruieni. 10 ha din cele 25 ha ocu­
poştă, formaţii ale Di­ lui. Deocamdată, efectivele pe de dulgheri. Este şi put să plouă — ne stră­ — Sînt frumoase — nc pate cu această cultură.
recţiei judeţene de dru­ coordonate de Gheorghe hotărârea formaţiilor con­ duim să efectuăm toate spunea Ionel Bontescu — Din 107 ha cu porumb
muri şi poduri ne execută Moga, Tudor Popescu şi duse de Mihai Ungureanu lucrările în termen şi la preşedintele C.A.P. — de­ s-au prăşit mecanic 30 ha.
străzile şi bulevardele din Dorel Torsin — sînt cam DUMITRU GHEONEA înalt nivel calitativ — oarece înregistrăm o foarte TRAIAN BONDOR
noile cartiere, iar A.C.C.F. reduse, însă le vom com­ ne-a spus interlocutorul.
Petroşani face un pod peste pleta cît de curînd şi vom {Continuare în pag. a 2-a) — La ce se munceşte bună participare la mun­
Jiu — deci o activitate intensifica ritmurile de astăzi? că a cooperatorilor. (Continuare în pag. a 2-a)
amplă, diversă, cu o serie execuţie".
de realizări, dar şi cu des­ Am notat sîrguinţa şi La Vor ţa şi în satele co­
tule greutăţi şi neajunsuri. conştiinciozitatea cu care lemn tocmai îşi încheiase- trebuie să o rezolvăm. Am greu pinâ In '74. Apoi, 11
Menţionez că pentru toate muncesc echipele conduse munei răsfirate pe dea­ ră pregătirile. Se îndrep­ dat-o pe mina unul spe­ ani am ocupat locul I în
luri, viaţa pulsează in ju­
obiectivele cu termen de de Martin Soporan — rul minei. Din zi în zi tau spre galeria de coas­ cialist. Şelul de echipă întrecerea socialistă pe
finalizare în acest an am­ zidari, Gheorghe Chircu- „pulsul" minei este tot mai tă, pentru a ajunge la Anghel Nan. Are 20 de E.M. Certej. In 1986 am
plasamentele sînt elibera­ lescu, Mihai Kiss şi Co- ritmic şi viguros. „Vremuri fronturile de lucru. Admi­ ani in minerit. Este din trecut la Cariera minieră
te, există în cea mai mare loman Demeter — dulgheri, faine" — spun acum săte­ răm, în trecere spre sediul Visca. Dacă n-o termină, Veţel-Mintia. Am luat Io
parte documentele de exe­ Ioan Preg — fierari. Du­ nii, făudindu-se cu mina minei, o gospodărie anexă i-am spus că nu mai vor­ cui II. Nu ne-am supărat
cuţie şi materialele ne- mitru Constantin — mozai- for, mîndrindu-se, ce/ mai bine pusă la punct. Ce nu besc cu el...". In cîteva E bine că ne sprijină con
ducerea noii noastre uni
mulţi dintre ei, cu casele, lăţi; ne înţelege proble
mele pe care le mai a
FIECARE CETĂŢEAN - CREATOR Şl APĂRĂTOR ! gardurile, drumurile, cu LA VORŢA, INTRE MINERI vem. In rest, ştim noi ce
tot ce au făcut pentru ei
AL FRUMUSEŢILOR ORAŞULUI şi cu ce au de gind să avem de făcut". „Să nu
S facă mai departe. Da, uităm de oameni' . „Aşa
1
pulsul muncii din abata-
Datornici şi contravenienţi... | j ¡ele Minei Vorţa se poate vor ! Ajungem la birouri. minute gospodarul de este, m-au furat amintiri­
pot realiza oamenii cînd
le. Notaţi: Ioan Stăncules-
frunte al satului Visca, mi­
ţ lua cu uşurinţă, de la su- Linişte. Un singur om, in nerul de bază al unităţii cu, secretarul organizaţiei
pe verde f prafaţă, printr-o fugară salopetă, cu casca pe bi­ care a săpat toate pla­ de partid, un exemplu
) privire aruncată peste gos- rou, gata de drum, îşi nurile înclinate şi lucrările pentru modul cum acţio­
La Deva, în această pri­ lui. Pentru că, din păcate, | podărifie oamenilor — oa- stringe hirtiile. Este mais­ speciale ale minei a fost nează şi discută cu orta­
măvară au fost toaletate, nu lipsesc nici cei care-1 i meni care poartă cu res- trul minier specialist Con­ la noi. „Facem tot ce se cii irj vederea mobilizării
reîmprospătate sau recon­ distrug cu o indiferenţă J pect casca de miner. In stantin Şuiană, şelul Mi­ poate, tovarăşe maistru, lor în producţie; Tranda-
diţionate şi plantate 115 imposibil de acceptat, nici ) acest fel se exprima to- nei Vorţa. Discutăm. Om spune minerul căruia i s-a iir Şerban, şei de echipă
hectare de zone verzi. S-au cei rămaşi datornici faţă i varăşul Ioan Honaie, se- cu lire deschisă, cu vorba încredinţat această impor­ la lucrările de cercetare,
transportat mai mult de de curăţenia oraşului. Ar­ i cretarul adjunct cu pro- caldă, hotărîtă. Ne spune tantă sarcină. Cade mult om de perspectivă, ambi­
15 000 mc de pământ ve­ gumentele ce urmează în­ ţ bleme de propagandă al că „face naveta" la a doua steril, dar noi zicem că se ţios, bun organizator in
getal în acest scop, s-au tăresc această afirmaţie. comitetului comunal de casă, pe dreapta, de la va termina cum ne-am în­ Iront, deşi are numai 25
plantat peste 25 000 de ar­ Constructorii Devei pot ! partid, în timp ce cobo­ mină. Intre mină, casa lui ţeles. Nu mai avem mult". de ani, un exemplu pentru
bori, arbuşti ornamentali, fi mîndri de ceea ce au ram panta de... cinci mi- şi a gazdelor, de care se Pleacă. Maistrul Şuiană consătenii săi din Certe-
aproape 30 000 de tranda­ construit. Nu însă şi de nule, care desparte sediul îngrijeşte, nu face dife­ reia firul discuţiei. „Să ju de Jos; şefii de echipe
firi, 300 000 fire de flori. faptul că de peste o lună l J.P.E.G.", de cel al mi- renţă. Stă aici cit trebuie. scrieţi despre oameni. Sint Mihai Căsălean, Viorel
Oamenii harnici şi cu tra­ stă desfundat şanţul de ) nel. l-am dat dreptate. Vine aici cind trebuie. A- ţărani harnici si mineri Sirb, Constantin Dane, Sa­
gere de inimă, cu dragoste lîngă blocul D1, de pe ) ...La mină, schimbul doi deseori in „viul" nopţii. neîntrecuţi. La vorţa, din­ bin Dane, Victor Turcean,
pentru localitatea lor s-au strada 23 August (imagi­ | intrase in subteran de mal Ştie mina şi-şi cunoaşte tre mineri numai 10 fac
numărat cu zecile de mii. nea nr. 1). [ bine de o oră. Cifiva mi- bine oamenii. „Avem o naveta. Mina e tlnără. Ex­ LIVIU BRAICA
El sînt creatorii frumosu­ Şi mai au constructorii 1 neri rămaşi la suprafaţă surpare, la o intersecţie — ploatarea a început în fe­
lui. Tot ei trebuie să se \ pentru aprovizionarea cu ne spune. In două zile bruarie 1971. A mers mal (Continuare în pag. a 2-a) j
dovedească şi apărătorii (Continuare în pag. a 3-a)