Page 17 - Drumul_socialismului_1987_06
P. 17
ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR DINTRE TOVARĂŞUL
NICOLAE CEAUSESCU SI TOVARĂŞUL YASSER ARAFAT
i i -1
Vineri, â iunie, s-au în ducători au relevat ca şi poporul palestinian, tn
cheiat convorbirile dintre racterul rodnic al convor folosul reciproc, al soluţio
t o v a r ă ş u l Nicolnc birilor purtate la Bucu nării constructive a pro
Ceauşescu, secretar gene reşti, exprimîndu-şi con blemelor din Orientul M i j
ral al Partidului Comunist vingerea că noul dialog la lociu, al cauzei păcii şi
Român, preşedintele Re nivel înalt va contribui la securităţii internaţionale.
publicii Socialiste Româ dezvoltarea în continuare, în legătură cu rezulta
nia, şi tovarăşul Yasser pe multiple planuri — tele în ti 1 ni r i i m convorbi
Arafat, preşedintele Co
mitetului Rxecutiv al Or inclusiv pe plan econo rilor dintre tovaiăşiil
ganizaţiei pentru elibera mic — a relaţiilor dintre Nicolae Ceauşescu şi tova
rea Palestinei. România şi Organizaţia răşul Yasser Arafat a fost
în cadrul noii runde de pentru Eliberarea Palesti adoptat un comunicat co
convorbiri, cei doi con nei, dintre poporul român mun ca: esc dă publicităţii.
Plouă zilnic şi, dcocam-' Căutăm să profităm clin nuală pe toată suprafaţa
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Pornind de la faptul că se menţin dată vremea nu dă sem plin de fiecare oră fără ocupată cu cartofi, acum
Ceauşescu, secretar general al Partidu încă importante stocuri supranormative, ne de îndreptare. în zona ploaie şi, în ultima vre- efectuindu-sc ceti do-a
lui Comunist Român, vineri, 5 iunie, a tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut co Brad ploile au fost mai doua întreţinere mecanică
avut Ioc şedinţa Comitetului Politic Exe misiei special constituite în acest scop să abundente ca în alte părţi şi manuală. La porumi),
cutiv al C.C. al P.C.R. elaboreze un program concret de folosire ale judeţului, îngreunînd C.U.A.S.C.
în cadrul şedinţei, Comitetul Politic Exe şi introducere în circuitul productiv a considerabil munca în MIRCEA LEPĂDATU
cutiv a analizat MODUL ÎN CARE AU acestor stocuri. Guvernul va raporta cîinp. „Dar şi în aceste B R A D
FOST REALIZATE PREVEDERILE PLA săptămânal cum se realizează practic mă condiţii — sublinia Vale-
NULUI PE LUNA MAI ŞI MĂSURILE surile de lichidare a stocurilor supranor- ria Iancu, inginerul sef al (Continuare în pag. a 3-a)
DE ÎNFĂPTUIRE INTEGRALĂ A PLA mative. în acest scop s-a stabilit să se C.U.A.S.C. Brad — în toa me, oamenii conştienţi de
NULUI PE LUNA IUNIE ŞI PF, ÎN formeze comisii pe ministere şi centrale te unităţile, cooperatorii necesitatea eliminării bu
TREGUL AN 1987. care să se ocupe special de problema li .mecanizatorii şi specialiş ruienilor din culturi, ies
S-a apreciat că în luna mai au fost ob chidării şi introducerii în circuitul eco tii se străduiesc să execu
ţinute unele rezultate bune în îndeplini nomic a stocurilor supranormative. S-a te lucrările dc întreţine la prasila manuală chiar
rea indicatorilor de plan, realizările pe cerut, totodată, să se ia măsuri pentru re a culturilor prăsitoa pe ploaie. Astfel s-a reu
ansamblu fiind superioare celor înregis lichidarea stocurilor dc producţie neter re, să recolteze şi să pună şit încheierea rebilonatu-
trate în aceeaşi perioadă a anului trecut. minată, care se menţin la un nivel ri la adăpost nutreţurile lui I şi prima prnşilă ma-
In acelaşi timp. s-a subliniat că o scrie dicai, precum şi pentru o cit mal bună
de întreprinderi, centrale şi ministere dimensionare .şi folosire a stocurilor de
n-au acţionat eu toată fermitatea pen producţie.
tru înfăptuirea ritmică, integrală, a pla
nului. pentru înlăturarea lipsurilor mani Secretarul general al partidului, a
festate in activitatea economică — şi din cerut, de asemenea, să se ia măsuri fer
această cauză realizările obţinute nu S-au me pentru încadrarea strictă în normele
situat ia nivelul prevederilor, al posibili de consum stabilite, pentru reducerea a-
tăţilor’ existente. ceslora, precum .şi a cheltuielilor de fantele lor de muncă
producţie. Guvernul, ministerele poartă
Criticând această situaţie, secretarul nemijlocit răspunderea pentru respecta
general a! partidului, tovarăşul Nicolae
Ceauşescu, a cerut guvernului, ministere rea riguroasă a consumurilor de materii dau strălucire locurilor
lor, centralelor, tuturor unităţilor econo prime şi materiale, dc combustibili şi
mice să ici de urgenţă măsuri eficiente energie de către toate unităţile econo
mice.
în vederea lichidării stărilor de lucruri
negative şi îmbunătăţirii radicale a în O atenţie deosebită trebuie să se a-
tregii activităţi, pentru recuperarea ră- corde creşterii productivităţii muncii la
mînerilor în urmă şi îndeplinirea exem nivelul prevederilor din programele de
plară ti sarcinilor pe luna în curs, pe organizare şi modernizare a producţiei ocumentele atestă că vie. Puii de moţi le înva
primul semestru şi pe întreg anul 1987. şi a muncii. S-a cerut să se ia măsuri D in Munţii Apuseni, ţă din cărţile de istorie
O atenţie deosebită trebuie acordată re ferme pentru folosirea cu maximă efi mai cu seamă in zo şi nu le vine să creadă că
zolvării operative a tuturor problemelor cienţă a tuturor capacităţilor, pentru or na Bradului, mineritul este străbunicii lor au putut in
care privesc realizarea, la un înalt nivel ganizarea raţională a schimburilor şi de cunoscut incă din antichi dura atita. Căliţi in vre
calitativ, a producţiei destinate expor plasarea operativă a forţei dc muncă în tate. Din timpuri stră murile de asprime şi vitre
tului, asigurîntlu-se, în acest scop, pro raport cu cerinţele concrete ale produc vechi moţii şi-au ciştigat gie, moţii au zămislit pe
gramarea, pregătirea şi lansarea cu prio ţiei dintr-un sector sau altul, asigurîn- piinea căulind in albiile Horia, Cloşca şi Crişan,
ritate în fabricaţie a acestor produse, a- du-sc o cît mai judicioasă utilizare a for piraieior sau slărimind in pe Avram Iancu, mulţi alţi
provizionarea tchnieo-materială şi livra ţei de muncă pe fiecare minister, cen şteampuri de lemn piatra martiri care s-au jertfit ILU.iW.It. (Tişcior, Cu
rea întregului fond de marfă la terme trală şi întreprindere în parte. S-a cerut cu un conţinut adeseori pentru libertatea şi seninul pricepere, sudoriţu Marin
Pâlnii
execută
dantelăria
nele stabilite în contractele eu benefi ca Ministerul Muncii, Uniunea Generală înşelător. Scriitorul Geo de astăzi al vieţii moţilor, metalică a unui rotor de
ciarii externi. Ministerele, toate unită a Sindicatelor din România, Consiliul Bogza spunea: „Două lu ai neamului nostru dc ro pompă.
ţile economice trebuie să considere o cruri sint preţioase în mâni...
problemă centrală a activităţii lor rea Organizării Economico-Sociale să dove Munţii Apuseni şi le-au um este Bradul as » _ o _ » _ o _ o _ • _ o
lizarea în cele mai bune condiţiuni a dească mult mai multă răspundere în tăcut faima: oamenii şi C tăzi, in anul Confe
producţiei pentru export. Secretarul ge îndeplinirea sarcinilor şi atribuţiilor ce aurul, Numai in Munţii A- rinţei Naţionale a
nerai al partidului a cerut să se ia ton - le revin in ceea ce priveşte organiza puseni oamenii sint legaţi partidului, în anul 40 al
te masurile pentru urmărirea zilnică a rea, repartizarea şi folosirea forţei de pe viaţă şi pe moarte de Republicii, in anul 43 ai
modului cum se realizează producţia pla muncă. tăria stincii; sate crescute libertăţii patriei ? Cine ar I o biîigadă cui/ri a
nificată si, îndeosebi, producţia dc ex pe un granit căptuşit cu putea da răspunsuri mai KAI.-ŞTIINŢIFICA. I.n Ci-
port. (Continuare in pag. a 4-a) aur...". bune decit locuitorii săi, * nemnlogralul „l'nlria“ din 1
I Des a a avut loc o Jntil- *
Vremuri trecute, dar nu cei care dăinuiesc aici din q liii’e a publicului cu mem- (
uitate, pentru că istoria e moşi-strămoşi. lală citeva brii brigăzii culiural-ştiin-
dintre ele. I ţifiee pe lenta „Filmul — 9
g in sprijinul progresului |
VIOREL POPA, secreta ştiinţific şi tehnic“. l*o
rul comitetului de partid I marginea comunicărilor ®
al I.M. Barza: 0 prezentate au fost proiee- ¡
late filmele doeamealarc
- Ştim din destăinuiri 1 „Laserul românesc în mc- 0
le vârstnicilor, din docu | iiicinâ“, „Teledeteeţia“, |
„Ştiinţa şi religia despre
mente vechi, din piese de * sfîrşitul lumii". ®
muzeu cum munceau şi © l’UOCKS CfNKMATO- |
trăiau înaintaşii mineritu 0 GKAl-'IC. Caminal cultural *
lui brădean. Condiţii gre . din /am a fost gazda
procesului cinematografic l
le, de neînchipuit astăzi, e organizat sul) genericul 0
cind mecanizarea pătrun I „Sănătatea morală a fa
miliei — garanţie a dez- ¡
de tot mai mult la toate ® voltării societăţii roma- j
locurile de muncă din sub j peşti", l.a realizarea ma
teran, iar în locui cocioa nifestării cu reale sa- 1
belor din coloniile mine ® lente educaţionale a partí- a
reşti s-au ridicat blocuri | c.ipat un grup do prob -
sori de la şcoala generala 1
cu apartamente confor ® din localitate. A rulat fii- o
tabile. I mul artistic „Ilústrale cu ,
6 flori de cimp".
IOAN INCAU, maistru la ® JtEŢKTT NOI. l.i O
mina Jebea : I laboratorul de cofetărie - ,
- Şi noi dăm cărbune 0 patiserie al I.C.S.M. lirad
au intrat in producţie ci- o
ţării in cantităţi sporite de 1 tesa reţete ftoi de prăji- |
9 turi şi îngheţate, ce se
GH. I. NEGREA , desfac prin unităţile do 1
‘ profil dia oraş. Am notat ®
S între altele : felii de cu-
(Continuare în pag. a 3-a) \ . cao cu frişca, chec â la -
1 Brad, pnudişpnn, prăjim- j
* ră cu cremă de zahăr ars .
oraşul Prud. I ■ şi frişca, îngheţată cu
Noul centru civic nucă. o
■¡vie îşi etalează ]
personalitatea arhitecturală, 1
armonios integrată în irons- l
formările socialisto ce se l
împlinesc pe aceste străvechi '
meleaguri româneşti. 1
• — » — » — » — » - o l
