Page 18 - Drumul_socialismului_1987_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

P ă m î n t al meu

M-am născut pc acest pămînt Pe acest pămînt cu falnic tricolor 13.00 Tclc
Ce poartă-n mine dimineţi de dor. 13,05 La
Cu suflet românesc, cu suflet sfînt. tăm/
lor)
Pămînt al meu, pămînt unit şi roditor tulu
Pe acest pămînt de adevăr şi grîu Cu tine sînt prezent şi viitor. lui
laro
Cu răsărit de rouă şi de rîu. MIRON ŢIC lui
iul
taj
tor
lodl
tliţii
în piaţă, îaţă-n faţă 7 50(
a coi
Să păstrăm neştirbită inegalabila Cînt
Veri
gisti
Iuri
frumuseţe a creaţiei populare autentice! „poleiala“ şi autenticul Faţi
pod
spoj
mu3
Ceea ce instituţiile cul­ diverse (straiţe, desagi, (Haţeg), Iosif Mariş (Ba- Zi de miercuri. Piaţa Elisabeta Mako expunea se consemnează: „Confec­ 14,54 Săp
turale judeţene şi cele tindee, feţe de pernă, ru). Interesantă este Devei se transformă ad- obiecte din rafie, iască, ţionat obiecte de artizanat 19.00 Tel«
19.20 Teii
din satele hunedorene au covoare, pricoiţe), obiec­ masca de cerb de la Să- hoc într-un adevărat ba­ din ceramică şi mărţişoa- (col
prezentat în expoziţia te din lemn sculptat, la.şu de Sus. zar. Pe lîngă legume, fruc­ papură, lemn, ceramică re". Mărţişoare care se 19.50 Var
judeţeană de artă popu­ legate în cositor, împle­ Cea mai puternică zo­ te, flori, se vînd peşti e- roşie, aflate sub semnul traduc în insigne, brelo­ prlz
zint
lară deschisă la Galeriile tituri, ceramică, obiecte nă rămîne cea a pădu- xotici, canari, obiecte de improvizaţiei, alături de curi, legături de gît din ceai
de artă din Deva, în ca­ turnate în alamă, sau renilor, în primul rînd vestimentaţie, mai noi sau vase din ceramică albă material plastic cu artişti 20.50 Filr
lor)
drul generos al Festiva­ folosite la datini şi obi­ prin costumele şi ele­ mai vechi, pălării de şi fotbalişti, aflaţi în cele cu îl
lului naţional „Cîntarca ceiuri f o l c l o r i c e , mentele de port de la paie, chei pentru şuruburi destul de izbutite. Lipsite mai diverse poziţii etc. 22.20 Teb
României", constituie un provenind de pe Valea Lclese, Dăbîca, Ruda, de diverse mărimi, tot ce de orice valoare, unele o-
unicat. A fost un prim Mureşului inferior, Orăş- Cerbăl, Lunca Cernii. prisoseşte. Unele obiecte, biecte din ceramică redau Mulţi cumpărători, po­
contact de amploare al O prezenţă extrem de piraţi legaţi la un ochi. sesori ai unui gust estetic
tie, Ţara Zarandului, Ţa­ achiziţionate de cumpără­ îndoielnic, le cumpără şi
ra Haţegului, Ţinutul pă- le afişează cu o dezinvol­
durenilor. tură care te cutremură. Şi BUCHI
dioprogi
îmbucurătoare este gustul îndoielnic prolife­ 0,15 Sfat
prezenţa, aproape în pre­ rează, ajungîndu-sc, in La ordii
cultură;
mieră, a unor creaţii re- cazul în care. factorii în nai; 7,3
prezentînd Valea Mure­ drept nu intervin eu mă­ 8,00 Re\
şului inferior, aparţinînd surile de rigoare, să nu sc Curierul
ţesătoarelor Silvia Bu- mai ştie ce o valoare şi Buletin
dienţa i
ce e nonvaloare. tiu de ş
moara
Magdalena Sasnika, din Re vi sta
Consideraţii Deva, „confecţionează" o- 11,00 Bl
pe marginea biecte textile. Arc apro­ 11.05 11,3
Di
expoziţiei bare pentru imprimeuri. .i:Stic
teta ;
judeţene Din păcate, imprimcurile ştiri ; l;
de artă cu numele unor echipe de 12,20 D>
populară fotbal — ..Steaua" şi „Di- nă îî ţ 3;
i la
nnmo" —, pe caic spunea
in ier ă
că lc execută, lipseau în Slaei ire M
taşi. Victoria Suba (Vor- acea zi. în schimb tricou­ 17,05
dumnea
ţa), Maria Brezovan (Lă- rile şi bluzele... „Puma" se .rele SOI
pugiu de Sus), Ileana Piese de port aflau expuse la loc de ştiri *
că i i n tei
Piese de port Andrica (Boiu de Sus), Ţara Zarandului. cinste (poza alăturată este milă *
Ţinutul pudurcuilor. Paulina Burza (Gurasa- revelatoare în acest sens). Ietin d<
Anul C
da). Mai la o parte se află
a
nule
Din zona Orăştiei nu numeroasă in expoziţie o Radio ju
publicului cu tot ce are fost aduse covoare şi ţe­ au pricoiţele reprezen- expusă marfa din cerami­ gestiiii ■
mai frumos .şi autentic sături de interior reali­ tînd mai multe zone, toa­ Stingher, meşterul septuagenar, creatorul de autentic că a iui Ioan Bctea din jurjg H;
creaţia acestor melea­ zate do Ana Crăciun te realizate cu deosebită îşi oferă cu căldură marfa sa încărcată de bun gust şi Tîrnăvita (.Arad). Omul.de Pagi. À
popu iar
guri cu o atît de înde­ (Turdaş), Maria Deac măiestrie, ţesute în casă frumuseţe. 70 de ani, adevăratul meş­ ment P
lungată şi glorioasă is­ (Rapolţel), Maria Ştefan de mîini măiestre de ter, privea stingher spre că de
torie. Caratele geniului (Romos), Silvia Muntoiu, femeie. Amintim pc cî- poleiala celorlalţi artizani. Buletin
popular au strălucit în Elena Timofte (Bozcş), teva dintre aceste neîn­ tori ambulanţi, care îţi bat mulţi Ali-Baba ca vai de Obiectele sale — ulcioare,
toată splendoarea lor fă- Elena Danciu (Balşa), trecute ţesătoare: Anas­ zilnic la uşă, sînt revîn- ei, amoraşi cu chitare în
cîndu-ne pe noi toţi să Elena Nistorescu (Orăş- tasia Drăgănesc (Pui), dute ca noi... Alături, coo­ braţe. Mina unui astfel ghivece de flori, oale de u: ii
trăim puternicele senti­ tioara de Sus), Maria Mariţa Cacuci (Bo.şorod). peraţia meşteşugărească îşi de meşter nu a ezitat să diverse mărimi — conţi­
mente ale mândriei pa­ Surdu (Orăştioara de Viluca Neiconi (Răchito- etalează produsele ei. Po­ neau atita frumuseţe in­ DEVA
triotice, că am crescut Jos), Valeria Ilie (Poia­ va), Maria' Morar, Dom- tenţialii cumpărători, dar confecţioneze, alături de trinsecă şi autenticitate ! (Patria)
Valea r
ocrotiţi de mantia „veş­ na), dar şi lemn sculptat nica Urs (Lăpugiu de .şi mulţi gură-cască privesc, obiectul valoros, kitsch-ul. „Ne facem meseria, aşa "UMED
niciei care s-a născut la de Ioan Bogdan (Grădiş­ Sus), Sofia Ticula (Dă­ dau din cap... Dc-ale pie­ N-a tremurat nici mina îzelc
a:
sat", a satului care, aşa te). bîca), Rozica Munteanu ţei 1 factorilor de specialitate cum am moştenit-o". Cu­ (Aloderi
cum spunea Lucian Bla- în standul Ţării Za- (Poieniţa Voinii), Maria Cari os
ga, „în cea noapte te-am randului, reprezentativă Barboni (Lunca Cernii Bazarul este completat (Mod ori
ales/ ca prag do lume/ este ceramica de Obîr.şa, de Sus), Nica Bobora de meşterii artizani care de la
şi potecă patimei/ Spre lucrată de apreciaţii meş­ (Hăşdău), Cornelia Iler- îşi expun obiectele lor, de Păcală
(Arta) ;
tine cine m-a-ndrumat/ teri Vălean Borza, Petru ban (Lelese). cele mai multe ori de o Prin c
din străfund de veac/ în Nedea, Petru Marc, Sa­ Adtnirînd creaţiile, în­ calitate îndoielnică. Pole­ (Pa ring
tine cine m-a chicmat/ bin Nedea, Ioan Borza, cercând să te pătrunzi iala aplicată încearcă za­ cină (7
ner fii
fie binecuvîntat...". Nicolae Marc din Obîr- sincer de măreţia şi fru­ darnic să ascundă neînde- PENI:
mînarea
meşterului
a
reştilor
Aproape trei sute de şa, Baia de Criş, Dobroţ. museţea ieşită din mîini- meşteşugului, pe care şi cei CAN :
obiecte au fost etalate Cum reprezentative sînt le unor astfel de meşteri I-II (LU
spre a ilustra bogăţia şi sculpturile în lemn şi populari, ai posibilitatea în cauză mărturisesc că Mistere
(Mineri
specificitatea vctrelor et­ împletiturile din zona să păşeşti cu tot respec­ l-au „moştenit din moşi- Adela
nografice hunedorene. Haţegului, semnate de tul ce se cuvine în uni­ strămo.şi“. Nu am înţeles UI CAN:
Sînt înfăţişate costume şi Petru şi Sorin Jurconi versul mirific al satului exact ce au „moştenit" •—• (Reteza
piese de port, ţesături (Clopotiva), Simu Grecu huuedorcan. neîndemînarea sau meşte­ ţa vere
şugul ? Şi, parcă, răspun­ ORAŞT
(Patria)
sul arhicunoscut al celor ■ (Flăcăi*
în cauză prea încarcă de BAI: l
„neprevăzut" amintirea oraşulu
ră); II
caldă a înaintaşilor care Indigo
merită oricum mai multă Furtun
LAN:
stimă. ca (Ca;
în ziua respectivă, vin­ MERI A
deau „artizanat" în piaţă birt C
Comod
trei meşteri din Corund mina).
(Harghita). Localitatea ne
aminteşte de unul dintre
centrele importante ale iLj
ceramicii populare, vestită
pentru frumuseţea sa, pen­ Kczul
tru ingeniozitatea lucrătu­ 5 iunie
Extr.
rii meşterilor. Ceea ee au 40, 70,
Extr.
oferit în piaţa Devei „ar­ 10, 20,
tizanii“, nu aducea nici
pe departe cu amintita
ceramică. Arpad Benko a
gîndit că e bine să re­
producă în lut, cum s-a din judeţul din care pro­ vintele sale erau pline de Fonti
priceput, bineînţeles, oră­ vin cînd’ le-a semnat au­ adevăr şi înţelesuri şi a- se va
Cerul *
în
tăniile şi animalele din torizaţia de producere şi veau martori ceilalţi obiectele Proci pl
expuse.
„arti­
Pe
strînge
propria curtej cai, cocoşi, valorificare a unor astfel zani", obiectele îi contra­ Vin tul
de obiecte. „De altfel, ne la moi
căţeluşi, iepuri, cuci, raţe, ziceau. Pînă cînd ?
mărturisea Geza Kendi, sudic,
ÎB coşuri a pus pere, pe ni me \
nu ni se cer obiecte-mar- tre 9
care le păzeau „Stanl" şi torl atunci cînd ni se eli­ Pagină realizată de cele tî
•„Brani* dizgraţioşi. ¡Moşii berează autorizaţiile pen­ MINEL BODEA 25 de
ţă din
şS strămoşii tot.., Stan! şl tru ceea ce producem“. în.-, Foto N. GHEORGHIU log t
7’uţurl;
Bram confecţionau ? st tr-adevăr, pe autorizaţie