Page 19 - Drumul_socialismului_1987_06
P. 19
9 191 • SÏMBÀTÀ, 6 IUNIE 1987 Pag. 3
LA I.M. Ştacheta hărniciei în abataje - «• Etapa de miercuri,
LONEA una dintre puţinele mai
ZIUNE EFIGII ALE EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU productive în goluri — 3G,
a adus .şi o serie de noi...
ridicată la cote tot mai înalte neclarităţi în privinţa fi-'
it dc săp- zionotnici finale a clasa-’
»arţial co- Oamenii, faptele lor de muncă meniului. Lucrurile sc în
oarea cîn- Acţionînd cu dăruire şi se de schimb. întărirea sale formaţii, spunea : „în curcă mereu. Braşovul,
irca cloru-
odii po.»\\j- abnegaţie în abataje, în disciplinei şi respectarea minerit, fără disciplină nu după ce pierde acasă cu
la dcso' u- spiritul sarcinilor trasate tehnologiei de lucru. A- se poate face nimic. Res Flacăra, face 4—4 la Spor
t * P&sa- de secretarul general al ceste elemente au condus pectarea programului de dau strălucire locurilor tul studenţesc; S.C. Bacău
•ia. Kcpor- lucru şi a tehnologiei sta scoate punct la una dintre
, compozi- p a r t i d u l u i . tovarăşul la creşterea randamente
mo o me- Nicolae Ceauşescu, colecti lor de extracţie a cărbu bilite sînt literă de lege cele mai sigure echipe
priniă au- vul de muncă al l.M. Lo- nelui în subteran cu 90 pentru mine şi ortacii î (Urmare din pag. t) nesc de partid, primarul i U.E.F.A., F.C. Argeş, ca
5 minute, nea a încheiat primele kg, în cărbune cu 113 kg, mei. Vă dau un exemplu: oraşului : j re a ajuns la +1 şi-şi ve
itograme şi i la o zi la alta. De la in- - Realitatea dovedeşte ţ
muzicalo * cinci luni din an cu un iar pe mină cu 187 kg. în brigadă a trecut mai i ceputul anului am extras adevărul că Bradul de t de ameninţată şansa, da
cuvintelor. însemnat spor la produc în continuare vom situa bine de un an de cînd nu că asaltul Craiovei contL
Noi înre- ţia fizică do cărbune. Se in prim-planul preocupă am schimbat nici un mo \ suplimentar 1 500 tone astăzi nu mai seamănă cu
in festiva- t Aşa înţelegem să ne la- cel de odinioară. Cu deo- i nuă cu succes la Rapid şi
îaţionale * cretarul comitetului de rilor noastre realizarea tor. Ne îngrijim de utila } cern datoria ţaţă de ţară, sebire de ta Congresul al i Ploieşti, • Dar, mai grav,
izută a ca- partid al minei, tovarăşul ritmică a producţiei de je — fără să exagerez — Jiul a pierdut un punct
or * Tele- llie Păducel, ne-a spus: cărbune, încheierea anului ca de propria viaţă. Fron t să împlinim îndemnurile şi IX-lea încoace, de cind ne i cît... două, acasă cu Ra
i Autograf ^ chemările „Minerului de conduce destinele cel mai l
— Din dimineaţa zilei 1987 cu rezultate care să tul nostru, din blocul III. pid. Neaşteptat acest eşec,
î politică de 28 mai, minerii noştri ne permită ocuparea unui stratul 3, este bine între i Onoare" al ţării, tovarăşul stimat, iubit şi preţuit fiu j pe fondul unei întregi
l au lucrat în contul lunii loc fruntaş în întrecerea ţinut şi cunoscut, aici, !a ’ Nicolae Ceauşescu, să răs- al poporului, tovarăşul 1
opedia ţ pundem condiţiilor mereu Nicolae Ceauşescu, Bra- > primăveri promiţătoare şi
iunie. De la începutul a- socialistă cu unităţile si Lonea. Noi nu discutăm înviorătoare, trăită de toţi
. cu sur- nului, am extras supli milare din ţară. dc nemotivate, ortacii mei i mai bune de viaţă şl mun- dul s-a transformat din te- ţ cei ce iubesc fotbalul Li
lor). Pre sînt oameni de- cuvînt. ) că de care ne bucurăm melii. An de an s-a dez- l
ia ra Bueiu- 1 noi şi familiile noastre. voltat industria minieră. / Valea Jiului ! Cu un de
rie Darie Sînt direct interesaţi dc \ Lăcătuşul 1RAIAN BORA. cea constructoare de ma- 1 maraj debordant. Jiul a
istic (co mersul producţiei. în a- atacat returul cu mari
lt spre nc- cest an am obţinut randa i de la U.U.M.R. Crişcior : sini şi utilaje pentru mi- ţ şanse de a anihila toate
nerit, agricultura, reţeaua i
1 mente, în medie, cu 4 to '■ - Dintr-un mic atelier pierderile din toamnă.
^ de reparaţii am devenit comercială şi prestatoare j
ne peste cele prevăzute Dar. iată, două cgaluri a-
fapt care n-a permis să l Uzina de utilaj minier şi de servicii, de invăţămint, ţ casă —- unu! cu Victoria,
mentar sarcinilor de plan Pe primul loc între sec trecem în „contul" brigă ' reparaţii Crişcior, impor- artă şi cultură, ocrotire a 1 şi altul cu Rapid (cel cu
peste 11 000 tone de căr toare, cu un spor de a- zii mai mult de 5 000 tone \ tantă unitate de fabricare sănătăţii, de poştă, tele-
bune. La dobîndirea aces proape 18 000 tone cărbu cărbune extrase suplimen i a utilajelor miniere. In a- comunicaţii, transporturi, \
I: 6,00 Ra- tui succes, o contribuţie ne, se situează sectorul tar". / cest al doilea an al cin- s-a îmbogăţit zestrea lui l
dimineţii; 1 cinalului actual, in anul gospodărească, de intru- i
Jieuiui; 6,30 majoră şi-au adus-o brigă IV. Toate brigăzile secto Asemenea fapte pot fi l| Conterinţei Naţionale o museţare edilitară. Noul 1
lei în agri- zile sectorului IV, condus rului folosesc tehnologia puse şi pe seama brigăzi
Radîojur- dc subinginerul Ghcorghe de extracţie cu tavan de lor conduse de Mîndruţ l partidului, obţinem cele său centru civic prinde \
, în ţară ; ) mai mari realizări la toate contur pe zi ce trece, bu- r
>rcsei ; 8,10 Gligor, un bun şi price rezistenţă şi grinzi îngro Grigore. losif Bucur,, An l locurile de muncă. levardul Republicii la fel.
di i lor; 0,00 put gospodar, ferm şi in pate în vatră. O tehnolo drei Antal, Cornel Pilea,
ri; 0,03 Au- transigent cadru tehnic, gie bine cunoscută, care loan Boteanu, Gheorghe I Ec. LUCIA PAVEL, de Noile prospectări geologi- 1
10.00 Bule- j la consiliul popular al o- ce, dezvoltările şi moder- l
0,03 Din co care ştie să valorifice cu a „prins" puternic la mi Lipşa (de la producţie), ni zărite actualelor copaci- / Calcule,
li lui; 10,25 eficienţă maximă expe nă, in curs de generaliza Mihai Anton (de la inves \ roşului : lăţi de producţie, moder- 1
rară radio ; rienţa câştigată in produc re si la sectoarele II, III tiţii, care lună dc lună. i - Ce s-a construit la
de ştiri ; ţie de mineri, să le orien şi V. De altfel, două cifre i Brad in ultimii ani este irizarea şi sistematizarea i)
ilc socialis- în 1987, a realizat depă in continuare a oraşului ii 1 şanse,
lahv *om- teze eforturile spre extra sînt edificatoare. în 1984, şiri de 30—50 la sută), 1 impresionant. Oraşul a că- vor asigura in acest an '
rcnţ "To* gerea zi dc zi a produc circa 40 la sută din volu multor altor mineri cu ^ pătat electiv o nouă inlâ-
iuletin dc ţiei planificate de cărbu mul total al producţiei era t ţ¡sare, un grad ridicat de şi cincinal, o haină nouă, \
Publicitate ; noscuţi în Valea Jiului, a > modern şi frumos arhitec- pe măsura timpului pe ) neşanse
marca sec- ne. Ceea ce mal trebuie extras prin metoda amin căror fotografii la mina care-l trăim sub conduce- \
13.00 De la remarcat este si faotul că tită, iar în anul curent Lonea sînt afişate la loc ^ tural. Dacă ar li să vor-
Avattpre- la toate locurile d e - m u n - procentul S-Í1 i ridic at ta i bim despre apartamente, rea inţefeaptă, clarvăză- ,
tv. ; 15,ir» de cinste, toc nuii pentru / unităţi comerciale şi pres- toare a Partidului Comu- '
irctutindeni; că din subteran şi de la peste 70 la sută. contribuţia adusă la rea- nist Român, a secretaru- ^
pi adresa suprafaţ. ă s-a pus accentul Brigadierul Fior ea An- li zarea şi depăşii ■ea sarci- ) tatoare de servicii, reţea lui său general, tovarăşii 1 Steaua a fost. totuşi, un
1
a: is.oo O- pe buna organizare a ac- ton, de la sectorul IV. a- nilor la pi •oducţi; :i de căr- l de ocrotire a sănătăţii, succes). în contextul pier
Buletin tic i şcoli, grădiniţe, unităţi cul- Nicolae Ceauşescu.
mîna politi- tivi lăţii, aprovizionarea r i t- fiat dc m a i bine de* 10 bune. n anul Conferinţei i derii unor puncte preţi
internaţio- mi( ă cu malerinle şi pie- ani la „t imona" ap rccintei LI VIUBRAICA ' turale, sportive şi de a- oase la Chimia, F.C. Ar
•ă; 10,00 15 u- j grement, transporturi, cir- Naţionale a partidu- ^
i * 1087 — o - o - o — o — o — ( culaţia mărfurilor, imbună- lui, organizaţia oră- i geş, Sportul studenţesc,
nţei Nuţio- — o — — o şenească de partid Brad, ’ au readus Jiul in situaţie
lului; 20,00 ) tăţiri edilitare şi gospo- critică. Pentru că, acest
21.00 I.a şu \ dăreşti — totul s-a dezvoi- toţi oamenii muncii de pe ţ
ii,00 Kadio- ţ tat intr-un ritm vertiginos. această străbună vatră de 1 —5 la adevăr al Jiului nu
Snort; 22,20 ? Ing. CĂLIN BOCĂEŢ, plămădire a neamului ro- , poate fi diminuat numai
> de mare printr-o minune la Bra
23.00 Mo- 1 compartimentul sistemali- mânesc, au lost printre cei 1
23,10 Muzi- ţ zare al consiliului popu- dinţii care au raportat ^ şov, în timp ce Flacăra
23,55—21,00 îndeplinirea cu două zile ^ Moreni, tot cu —5, va...
două zile
i ri. La praşilă şi recoltarea furajelor — folosită ( iar ai oraşului: mai devreme a planului arde puternic în meciurile
- Sînt ¡arădean din tată
'
ţ in liu. Aici am copilărit, pe primele patru luni ale ^ cc i-au mai rămas, pro
babil la S.C. Bacău, acum
ors de l am urmat şcoala genera- anului, realizind o produc- f liniştită la —2. « Miercuri,
fie industrială suplimenta- /
iă, liceul. Cunosc bine o-
i rasul copilăriei mele. Du- ră in valoare de 3,5 mi- ) Corvinul a reapărut in
arşiţa nopţ** (Urmare din pag. 1) tivate. A început şi pra torii din brigăzile condu \ pă terminarea Facultăţii lioane iei, într-o primă ^ faţa suporterilor săi în...
atât orii din şila manuală, dintre coo se de Rodica Furdea şi etapă a întrecerii socialis- i haine de sărbătoare, ju
oasu (Arta); i de construcţii am revenit
i : Toate din cele 633 ha semănate peratorii care s-au dove Tunase Andrieău. ' in oraşul meu. Am bucu- te. Este dovada ¡naltei l când fotbal cu F mare şi
— a a in întregul consiliu unic, dit mai vrednici inginerul Aşadar, în majoritatea ria şi emoţia să contribui conştiinţe muncitoreşti, re- ^ dînd impresia că în acest
ie .iilor praşila mecanică a fost Matei Ccan, secretarul co unităţilor din C.U.A.S.C. voluţionare, cu care acţio- i
A); Kobcrto Brad se munceşte cu răs 1 la sistematizarea lui. O- final o reanimă ambiţii
amantul roz executată pe 100 ha, iar mitetului de partid al u- raşul şi-a dobindit deja nează comuniştii, toţi oa- J mari, din păcate latente
Punct... şi cea mecanică pe 50 ha. nităţii, i-a amintit pe Au pundere şi abnegaţie la i’ personalitatea sa arhitec- menii acestor locuri pentru ţ aproape un campionat.
(Flacăra) ; Concomitent se recoltea rel Hărăguş, Ileana Faur. executarea lucrărilor de ' turală. intăptuirea neabătută, e- ( Dai ambiţiile nu se pot
criile I -11 ză şi se însllozcazâ fura Oetavian Jurca, Victor sezon. în ciuda vremii xemptară a sarcinilor tra-
ETltO.ŞANl : I) IONEL VLAD, prim-secre- materializa numai prin
imperiului jele masă verde, cele trei Oană şi Victor tanc. La instabile, oamenii con 1 tar ai comitetului orăşe sate de partidul nostru. 1 continuarea c I ez I ăn ţ u 1 ri i
i oaspete la formaţii de mecanizatori rîndul lor, cooperatorii ştienţi de importanţa efec i
nbric) ; Bon- , care execută această lu din brigada lui Aurel Bu- tuării praşilelor la timp din recentele trei etape şi
nirca); LU- în ultimele două depla
M'ele 13ucu- crare aflîndu-se acum la dugan ieşiseră la prăşitul şi de calitate, a recoltării sări; la Bacău şi Vilcea.
tural); VUL- C.A.P. Rişca, ’l’obea şi sfeclei, şi depozitării furajelor, ies Pentru aceasta, Mi.şa
jna — seriile Zdrapţi.
ui); LONEA: Tot aici se afla la da zilnic la lucru in timp, in AU REALIZAT PLANUL ANUAL Klein şi ai săi vor
Bucureştilor Deşi ploua in ziua rai torie formaţia de mecani ferestrele dintre ploi sau. trebui să parcurgă între
ANI NO A SA :> dului nostru, mai mulţi zatori antrenată la recol cum am văzut, chiar pe LA PREDAREA UNII
•itoresc); U- cooperatori de la C.A.P. tatul furajelor. Nicolae ruperea de campionat cu...
Sala mandra ploaie. Important este ca ( iospodarUlr populaţiei din comuna Boşorod au coulrac- motoarele întinse, fără o
RAD: Gliea- Brad, în frunte cu briga Gorcea, Viorel Schiller şi şi în continuare să se nu să prerie ln acest an S 700 kg lină. Datorită preocu clipă dc reducere u tura
:caua roşie); diera Ionela Radu, ieşise Serafim Lup au reuşit să pării manifestate pentru realizarea exemplară a prevederi
Ricaţa verde ră în parcela „Gura Ru- cosească 300 tone de nu a c ţ i o n e z e in acelaşi lor, în special a primarului Ieronim Orecu, pînă ieri s-au ţiei la cuie ti funcţionat
D. în alertă mod şi, mai ales, ca toţi predat S S00 lrg lină, existînd condiţii ca planul să fie echipa în meciurile cu
OROACIU- zii" să prăşească pentru a treţuri masă verde, care cei care pol ţine o sapă Gloria, Dinamo, 1 ,C. Olt.
albastre ale doua oară sfecla furajeră. au fost însilozate. substanţial depăşit. De menţio nat că producătorii din a-
an sarcinile la pro-
sa de cultu- în mină să-şi facă dato ceastă comună işi depăşesc an de Metilii Corvţnului dc la
: Copie la Am mai aflat că înainte Inginerul Florian Tomuş, ria de cooperatori, de lo dusul respectiv. Bacău, do azi într-o săp-.
ia); BRAZI: cu o zi mecanizatorul Că directorul S.M.A. Baia de
Pacific; CA- lin Marian a încheiat cel Criş, menţiona că şi cele cuitori ai satelor. tămină, este foarte impor-j
dşoara Auri de al doilea rebilonat la tant pentru o tentativă de
cul tură); SI- lalte două formaţii, de me a sălta înspre insolitele
cătoarcle iu- cartofi pe întreaga supra canizatori de la recolta de pe locurile U.E.F.A. I,
u l ) ; ILIA : faţă cultivată. rea furajelor menţin, în
ită ’77 (Lu- Dar .şi din alte motive ar
O activitate intensă se ciuda vremii capricioase, fi de dorit ca hunedore4
desfăşura în ferma legu ritmuri bune de lucru. nii să facă un gest mare
micolă, unde in sprijinul Astfel, la Ţebea mecani ia Bacău. © Finalul fier
cooperatorilor, la prăşitul zatorii lloria Cimpoaie şi binte al diviziei B impli-j
verzei de vară, au venit Nicolae Dan au recoltat
oameni ai muncii de la 180 tone de nutreţuri, iar că in pericol 3 echipe liu-;
tragerii din
unităţile economice din la Zdrapţi, Victor Drăgoi, nedorene. © Aurul Brad şi
•17. 67, 53, 16, oraş, iar la recoltatul ri Voicu Pavel şi Cpnstan- Dacia Mecanica Orăştie
, 29. dichilor — elevii de la tin Ciobanu — 150 tone. trebuie să forţeze serios,
•a': 36, 12, 7,
55, 13. Liceul „Avram Iancu". Cu răspundere so acţio salvarea. Deplasările pe
Cooperatoarele din echipa nează şi la C.A.P. Vata care le mai au — pentrlt
condusă de Maria Nistora de Jos. Mecanizatorul orăştieni şi meciurile ;t-,
au început întreţinerea, în Cornel Ruşu, cel care a casă cu F.C, Maramureş
cîmp, a roşiilor, iar cele luat cultura în acord glo şl A.S. Paroşeni —- trebuie
din echipa Adelinei Ol- bal, a încheiat rebilonn- să se încheie neapărat cu
zi : vremea
liora treptat, teanu pliveau, în sere şi tul al doilea la cartofi. puncte, cît mai multe po-'
veni variabil. solarii, răsadurile pentru La rîndul său, Doru To- si bile. © La Mureşul De
se vor rc- culturile de toamnă şi e- dea, supravegheat de loan
paţiu şi timp. va — nou antrenor: Octa-
i fia slab pînă xecutau tratamentul fito- Avram, inginerul şef al
din sectorul sanitar la roşii şi castra cooperativei, executa pra vlan Cojocarii, fost la Cor
)craturile mi- veţi. şila mecanică la porumb. vinul, alături de Dumitru
cu prinse în-
grade, iar La C.A.P. Rişca praşila Ni se spune că lucrarea Cojocaru. Sc încearcă tot
e între 20 şi mecanică la porumb o e- a fost făcută, pînă joi, pe cc se mai poate. Poate,
Local cea- xecuta Traiair Şimon. El a 30 de ha. Cu bune rezul ponte...
a. (Mofooro- Se lucrează cu spor Iu finalizarea prăşii ei doua la sfecla do, zahăr pe tarlaua
viciu Liana încheiat lucrarea pe 25 de tate la prăşitul sfeclei fu „i.a şosea", a brigăzii nlscaria a C.A.P. Simeria. NICOLAE STANCIU
ha din cele 84 de ha cul- rajere munceau coopera-