Page 21 - Drumul_socialismului_1987_06
P. 21
A'ţp©®
Toţi locuitorii satelor, fără excepţie,
la întreţinerea culturilor prăsitoare!
S O C I A L I S M U L bune un factor culturilor această Cu cea mai deplină lucrătorii primăriei se a-
Cum au răspuns la
—
întreţinerea în cele mai
cetăţenii
flu zi de zi în câmp, aju-
chemare
a
condiţii
tînd la organizarea irepro
comunei ?
hotărîtor
este
şabilă a activităţii, la mo
în obţinerea unor produc
—
a
ac
lizăm periodic mersul Lu
tuale.
s-a
Tocmai do aceea sc im
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. ţii agricole superioare. înţelegere Cînd situaţiei putut bilizarea oamenilor. Ana
crărilor, cu caro prilej se
arăta
secretarul
pune
—
munci în plin — au fost
şi cîtev.a zile frumoase —
S I A L C O A I S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N general al partidului, tova au ieşit la lucru toţi lo iau cele mai eficiente mă
suri
pentru
impulsionarea
răşul Nicolae Ceauşescu —
la această activitate de cuitorii satelor. La între întreţinerii culturilor.
mare însemnătate actuală, ţinerea sfeclei de zahăr Cooperativa agricolă de
Anul XXXIX, nr. 9 192 DUMINICĂ, 7 IUNIE 1987 4 pagini - 50 bani o mobilizare cit mai largă a C.A.P. Turdaş — ca să producţie din Turdaş are
a tuturor forţelor de la dau un singur exemplu — în cultură 50 ha cu sfeclă,
sate — sarcină ce revine au luat parte peste 25(1 de 35 ha cu cartofi, 30 ha cu
Vizita de lucru a tovarăşului organelor şi organizaţiilor oameni zilnic. Şi mai a- legume şi 54 ha cu porumb a
Lucrările
întreţinere
de
de partid, conducerilor de
pelez la un exemplu : la
unităţi, consiliilor popu prasila sfeclei, cartofilor, acestor culturi se desfă
şoară —■ ţinînd seama de
se
icolae Ceauşescu, împreună lare. Miron David, co legumelor ş.a., oamenii din vreme — în bune condi
Comitetului
cretarul
Pricaz
Spini
şi
Turdaş,
munal de partid, primarul
ţiuni.' Mecanizatorul Anto-
comunei Turdaş, arăta : îşi cheamă şi rudele, prie
colegii
chiar
şi
de
tenii
cu tovarăşa Elena Ceauşescu, cepe întreţinerea culturi muncă co locuiesc în Oruş- TRAIAN BONDOR
— încă înainte de a în
lor am stat dc vorbă tic. în cc no priveşte, toţi (Continuare în pag. a 2-a)
pe şantiere din Capitală în adunările generale partid,
ale
de
organizaţiilor
în adunările cetăţeneşti pe Patriei—materii prime
T o v a r ă s u l Nicolae 35 zile, în alte condiţii un ansamblu unitar. Este sate, în discuţiile cu micro-
Ceauşescu, secretar gene necesitînd 2 ani. Pro încheiată, de asemenea, pe grupuri sau individuale —
ral ai Partidului Comunist blemele complexe ivite în această porţiune, amena cu oamenii şi le-am
Român, preşedintele Repu timpul realizării pasajului jarea albiei rîului, care spus că vremea este aşa Sporurile în producţie
blicii Socialiste România, au fost soluţionate direct, constă în două cursuri de cum este — plouă zilnic
împreună cu tovarăşa pe şantier, de membri ai apă suprapuse — unul şi mult. De aceea nu tre
Elena Ceauşescu, fiu efec guvernului, conducerii mi subteran pentru npe plu buie să aşteptăm timp trebuie amplificate !
tuat, sîmbătă, ti iunie, o nisterului de resort, de viale şi menajere, iar al ideal, ci să ieşim în eîmp
vizită de lucru la noi către proiectanţi şi con tul, la suprafaţă, pentru atunci cînd se poate săpa, Brigada geologică .com ţie, grăbind în acest fel
obiective şi pe mari şan structori. apă curată. Prin această chiar dacă e vorba de plexă Brad. în perioada predarea resurselor mine
tiere de construcţii edili Constructorii de pe şan lucrare de proporţii, este 2—3 ore, în număr cît trecută din acest an, prin- rale puse în evidenţă pen
tare din Capitală. tier, precum, .şi numeroşi schimbată complet înfăţi mai mare, şi să efectuăm tr-o preocupare sporită a tru a fi valorificate de că
Această vizită a pus locuitori ai Capitalei, a- şarea Dîmboviţei, care va lucrări de cea mai bună întregului colectiv pentru tre economia naţională
încă o dată în lumină a- flaţi în vecinătatea pasa străbate oraşul de acum calitate. rezolvarea operativă a pro Grupa de la Troiţa, con
tenţia deosebită pe care jului. au salutat cu multă încolo sub forma unor blemelor de producţie — dusă tic ing. Nicolae Bog
secretarul general al parti căldură pe tovarăşul ape limpezi. în albia be aprovizionarea cu materia dan, adjunct al şefului
d u l u i o acordă dezvoltării Nicolae ■ Ceauşescu, pe to tonată, cu lăţimea rnăsu- le, organizarea locurilor rlc brigăzii este, In această
şi modernizării Capitalei, varăşa Elena Ceauşescu. rînd pînă in 30 metri şi muncă, menţinerea în oră, obiectivul cel mai im
a tuturor localităţilor pa aciamîndu-i cu însufleţire. o adinei mc de 4—5 metri. funcţiune şi exploatarea portant al brigăzii, cu ter
triei. înfăptuirii unor pro în continuare, tovarăşul Lacul Morii, amenajat la capacitate a instalaţii men apropiat de finaliza
iecte de amploare, sem Nicolae Ceauşescu .şi tova la intrarea Dîmboviţei în lor şi utilajelor, utilizarea re a lucrărilor dc cerceta
nificative pentru glorioa răşa Elena Ceauşescu au Capitală, se înfăţişează ca deplină a timpului dispo re. Rezultatele economici
1
sa epocă ce o trăieşte tava vizitat Complexul comer o vastă şi complexă zonă nibil, întărirea ordinii şi
noastră. cial-agroindustrial „Uni - de agrement destinată lo disciplinei — s-au înregis ale grupei, obţinute în pe
Lucrările de arhitectură rea". cuitorilor oraşului. întins trat importante realizări rioada trecută din acest
monumentală, de larg in ConStruit in apropierea pe o suprafaţă de 240 suplimentare la toţi indi an. dovedesc că, sub con
teres social-edilitar şi ce magazinului universal cu hectare, lacul va avea 20 catorii dc plan. Ing. Florin ducerea organizaţiei de-
tăţenesc ce se realizează acelaşi nume, acest nou şi de milioane metri cul.i partid. se acţionează cu
în Bucureşti, vor conferi important complex comer de apă. constituind cea Todea, şeful brigăzii. ne hărnicie şi dăruire pontai
o nouă şi strălucită înfă cial, dat deja în folosinţă, mai mare acumulare de spunea : realizarea exemplară a
ţişare celui mai puternic cel mâi mare din ţară, arc acest fel din Bucureşti — As evidenţia, mai in- planului.
centru politic, economic, o suprafaţă comercială de S-a vizitat, în continua lii, câteva dintre depăşiri Despre lucrările ce se e-
administrativ şi social - circa 37 500 mp şi -asi re. şantierul pasajului ru le obţinute de la începu xecută la Troiţa am stat
cultural al patriei noastre gură vin zarea către popu tier, situat la intersecţia tul anului şi pînă acum . de vorbă cit maistrul de
socialisto. Noile ctitorii laţie a produselor agro- Bulevardului Armata Popo la galerii sarcinile stabili la foraj losif Miclea. a
vor contribui ia înfrumu alimcntare, a unor măr rului cu strada Lujerului, te au fost depăşite cu a- cărui formaţie; de lucru a
seţarea Capitalei, întregind furi nealimentare, speci unde lucrările sînt in plină proape 100 m, la foraj cu realizat în acest an o de
armonios, vasta activitate fice pieţelor, precum şi desfăşurare. Prin deschi 480 m, la suitori cu 32 m. păşire medie a vitezei de
de construcţie >i sistema a unor produse culinare de derea acestui traseu sub la puţuri de explorare cu foraj cu cârca 30 la sută :
tizare desfăşurată în anii patiserie şi cofetărie. teran, se asigură, tot 4 m. Am obţinut, totodată, „Asigurîndu-no condiţii op
socialismului, îndeosebi Complexul agroindustrial odată, la suprafaţă un tra unele economii de mate time de exploatare a in
in perioada inaugurată de „Unirea", eu o arhitectu fic flucmt pe direcţia bu riale. Deşi acţionăm într-un stalaţiei în regim de „foc
Congresul al IX-lea al ră modernă, se înscrie ca levardelor Armata Popo perimetru larg. eu acces continuu", de la începutul
partidului. o realizare deosebită pe rului — Păcii spre Piteşti. greu la obiectivele în curs anului am realizat un spor
.Aceste obiective îndrăz linia dezvoltării reţelei Noua vizită de lucru a de explorare şi cercetare, la foraj de 550 m. Cu* * in
neţe, de proporţii ce ilus comerciale a Capitalei, secretarului general al * hotărîrca oamenilor mun stalaţia pe caro o coordo
trează forţa si capacita menită să contribuie la partidului a prilejuit o a- l.lM.. Devii, secţia ile cii din brigadă este dc a-,şi nez executăm foraje sub
mobilă Urmi. Cu maximă
tea creatoare a poporului îmbunătăţirea condiţiilor naliză cuprinzătoare asu atenţie asupra calităţii intensifica în continuare terane la orizontul -I-150 m.
nostru, vocaţia sa con de aprovizionare a bucu- pra modului cum se reali produselor, C.licorghe eforturile pentru a cinsti
structivă. s-au înfăptuit şi rcştenilor. zează obiectivele de in Turc montează cadre evenimentul politic major LIVIU BRAICA
se înfăptuiesc sub direcţii T o v a r ă ş u l Nicolae vestiţii din domeniul so pentru masa de salon al anului — Conferinţa
îndrumare a tovarăşului Ceauşescu, tovarăşa Elena cial-edilitar, stabilindu-.se. T.lt.S., destinată exportu Naţională tt partidului
lui.
Nicolae Ceauşescu, care a Ceauşescu au fost intim- la faţa locului, pe şantiere, cu noi succese In produe- (Continuare In pag. a 2-a)
urmărit şi orientat perma pinaţi, şi aici, cu deose căile şi modalităţile con
nent activitatea pe marile bită căldură de cetăţenii crete. soluţiile cele mai
şantiere de investiţii. Capitalei veniţi la cumpă eficiente menite să asi
rături în această dimi
Vizita fie lucru a în neaţă in noul si modernul gure înfăptuirea, in cmc Barajul din Retezat - capodoperă a constructorilor
ceput la pasajul Unirea. complex agroindustrial. mai bune condiţiuni, a
Proiectanţii şi constructo în semn de profundă planurilor .şi programelor
rii au raportat că. puter stimă şi preţuire, tineri şi privind dezvoltarea, m i-
nic mobilizaţi de indica tinere le-au oferit fiori dernizarea şi sistemati hunedoreni - creşte spre cota finală
ţiile si îndrumările secre 7’ o v a r ă ş u I Nicolae zarea Capitalei.
tarului general al partidu Ceauşescu şi tovarăşa T o v a r ă ş u l Nicolae Ştim că datorită debitu de constructorii hidrocmer- rînd,'chiar lucrările legale
lui, au realizat cu succes Elena Ceauşescu au vizi Ceauşescu a cerut proiec lui marc de apă pe care geticieni ai antreprizei dc înălţarea barajului, a-
această lucrare de o deo tat. apoi, şantierul între tanţilor şi constructorilor, l-a avut Rîul Mare, în a- noastre. Putem spune că tingcrca cotei finale consti
sebită dificultate. Pasajul prinderii pcntiu amena factorilor de răspundere să numite perioade din a- acest baraj este o adevă tuind unul din obiectivele
este terminat, în pre jarea complexă şi exploa acţioneze cu toată holărî- ccastă primăvară, Centrala rată operă-unicat a pro esenţiale ale colectivului
zent exeeutîndu-sc opera tare a rîului Dîmboviţa. rea pentru realizarea, la hidroelectrică Retezat a iectanţilor şi constructori de muncă din antrepriza
ţiile do finisaj. termen .şi la un înalt ni •funcţionat 24 ore clin 24,
Cu acest prilej, specialiştii lor români, o lucrare com- noastră. Deci. sc depun
T o v a ,r ă ,ş u l u i Nicolae au prezentat stadiul lucră vel de calitate, a acestor pulsînd în sistemul naţio anrocamente - în program
Ceauşescu si tovarăşei rilor pe acest şantier, li lucrări de investiţii pre nal importante cantităţi „non-stop" — peste lOOt)
Convorbire cu ing.
Elena Ceauşescu le-a fost nul din cele mai mari ale văzute pentru anul 1987 dc energic electrică. MIHAI TELEANU, mc pe zi. Depunerea an-
înfăţişată complexitatea a- Capitalei. S-a subliniat că şi în perspectivă. — Intr-adevăr - ne-a rocamentelor n-a încetat
costui obiectiv edilitar, colo .şase poduri de pe Pe tot parcursul vizitei, declarat ing. Mihai Telca- secretarul comitetului nici astă iarnă. De aseme
menit să asigure • circu tronsonul Piaţa Unirii — t o v a r ă ş u I Nicolae nu, secretarul comitetului de partid al A.C.H. nea, se fac excavaţii la
laţia fluentă în această Bacul Morii sînt gata şi Ceauşescu şi tovarăşa Elena de partid al A.C.H. Rîu Rîu Mare-Retezat versanţi — lucrări nece-
zonă importantă a Capi date în folosinţă. Toate a- Ceauşescu au fost întîmpi- Mare-Retczat — grupul nr. ■sare pentru pregătirea de
talei. ceste poduri, realizate de naţi cu bucurie şl căldu 2 al C.IT.E. Retezat f u n c plexă cc mobilizează încă punerii de anrocamente.
în cadrul dialogului de Centrala -- Antrepriză ge ră de mii de locuitori ai ţionează în mod corespun şi în prezent o mare parte Tot excavaţii sc execută
lucru, la care au luat parte nerală de construcţii căi Capitalei, care, prin ma zător. Milioane de kilo- din forţele antreprizei. şi la descarcă torul de ape
cadre do ' conducere din ferate intr-un timp scurt, nifestări vibrante, au dat waţi-oră au fost livrate în *— Vă propun, tovarăşe mari - lucrare deosebit
ministere şi întreprinderi sînt monolite, turnate pe expresie simţămintelor de sistemul energetic şi de la secretar, să ne oprim chiar de complexă, compusă din-
specializate, reprezentanţi şantier, pentru a se putea neţărmurită dragoste, sti C.H.E. Clopotiva. De ase la această „inimă” a Rete tr-un canal deschis, con
ni Consiliului popular al crea frumoasa formă în mă şi preţuire faţă de menea, funcţionează bine zatului, Unde va fi zăgă tinuat cu o galerie mare
Capitalei, s-a relevat fap boltă, adecvată amplasa secretarul general al parti şi C.H.E. Ostrovu Mic — zuită o cantitate de mili cu secţiunea do 104 mp şi
tul, că. printr-o muncă sus’- mentului şi răspunzind dului, pentru tot ceea ce obiectiv energetic ce are oane metri cubi de apă. înclinaţia dc 17 grade.
iimită, prinţi-o temeinică uneia din viitoarele func a făcut şi face ca înfă un lac propriu de acumu In ce puncte ale baraju ■— La ce cotă a ajuns
1
pregătire şi organizai'« a ţiuni ale Dîmboviţei, a- ţişarea oraşelor, a întreg j lare. Primele două centra lui se acţionează în pre barajul?
activităţii pe şantier, prin eeea de agrement. Ele au ţări, să fie mai înfloritoa le hidroelectrice amintite zent ? Ce mai trebuie fă
adoptarea unor tehnologii fost proiectate în aşa fel re, ca toţi cetăţenii patriei funcţionează însă datorită cut pentru finalizarea a- Convorbire consemnata de
noi pereţi şi grinzi pre ; lucit fiecare. în parte să să se bucure de condiţii apcâ strânse în „spatele" eestei capodopere hidroe MARIN NEGOIŢÂ
fabricate aeeast i amplă prezinte 'o linie distinctă, de muncă şi viaţă mereu marelui- baraj din munţi, nergetice ?
lucrare s-a finalizat în alcătuind în acelaşi timp mai bune. baraj înălţat cu măiestrie — Voi aminti. în primul (Continuare în pag. a 2-a)