Page 22 - Drumul_socialismului_1987_06
P. 22

-V»
              t 2                                                                                                                                      DRUMUL SOCIALISMULUI

                                                                              Consfătuire  pe  teme                           Sesiune interjudeţeană de comunicări
                  CAMPANIA AOÎHCOIÂ 01 VAR*
                                                                              de gastroenterologie
                                                                                                                                 „Matematica, şcoala
                                                                     în
                                                                                      secţiei
                                                                          organizarea
               întreţinerea culturilor                             gastroenterologie   a   Filialei   taliceşti   din   Arad,   Deva,
                                                                                              Hunedoara şi Brad.
                          »                                                                                                                                                      DU
                                                                   Hunedoara—Deva   a   Uniu­   Menţionăm   între   comu­              şi producţia“
                 (Urmare din pag. 1)    ocupă  40  ha  —  se  face   nii   Societăţilor   de   Ştiinţe   nicările  prezentate  :  „Sin­                                        11,30
                                        a   Il-a   praşilă   manuală,   Medicale  şi  a  Direcţiei  sa­  dromul   dureros   de   fosă                                          11,35
              nic   Almuşan   efectuează   cartofii   au   fost   rebilonaţi   nitare  judeţene,  ieri  a  a-   iliacă   dreaptă   şi   abuzul   La  Liceul  de  matemati-   prinderea  directă  a  barelor,
             cea  de-a  Il-a  rebilonare  a   de  două  ori.  Porumbul  a   vut  loc,  la  Deva,  consfă­  apendicectomici",   ca   şi   că-fizică  din  Hunedoara  a   din   ţeavă,   în   modulele
              cartofilor,  iar  colegul  său,   fost  prăşit  mecanic  în  în­  tuirea   cu   tema   „Patologia   „Cancerul  cecului  şi  al  co­  avut  loc,  ieri,  sesiunea  in­  grinzilor   cu  zăbrele",  ing.
              Martin  Vereş,  a  Il-a  pra-   tregime,  iar  -  praşila  ma­  regiunii   ileo-ceco-apendi-               terjudeţeană   de   comunicări   Stejerel   Giurgiu   (I.M.   O-   12,10
             şilă  mecanică  la  sfeclă.  La   nuală  s-a  efectuat  pe  mai   culare",   urmată   de   masa   lonului   ascendent",   pre­  pe   tema   „Matematica,   răştie)   —   „Asupra   unei
             cele  două  culturi  se  lu­  mult  de  jumătate  din  su­  rotundă   „Profilaxia   boli­  zentate de prof. dr. docent  şcoala  şl  producţia",  orga­  probleme  tehnice  care  ne­  I I
                                                                                              C.  Calogherea  şi  două  co­
             crează  şi  la  praşila  ma­  prafaţa  ocupată  cu  aceas­  lor gastro-intestinale".                        nizată   de   Inspectoratul   cesită  cunoştinţe  de  mate­  13,00
             nuală.   Discuţia   ou   Marin   tă  cultură.  Cea  mai  mare   Au  participat  cu  comu­  lective  do  la  Clinica  II-   şcolar  judeţean.  La  mani­  matică  din  programele  şco­
              Crişan,   inginerul   şef   al   parte  a  suprafeţei  destina­  nicări   cadre   din   institu­  chirurgie   Timişoara,   „licite    lare",  prof.  Gheorghe  Ro-   11,50 '
              C.A.P.   Turdaş,   a   debutat   te  legumelor  a  fost  culti­  ţii   medicale   din   centrele   şi bauhinite", dc prof. dr.  festarea  care  a  trezit  un   venţa  (Liceul  industrial  nr.   I
             cu întrebarea :            vată*  cu  ceapă,  roşii,  ru-   universitare   Bucureşti,   D.  Dumitra.şcu  şi  conf.  dr.   deosebit   interes   au   luat   1  Lupeni)  —  „Sistemul  de   17,30
               —    Am  văzut  culturile.   dăcinoase,   castraveţi   ş.n.   Cluj-Napoca,   Timişoara,   Gh,  Badea,  de  la  Clinica   parte  profesori  de  specia­  transport   în   subteran,   ea
             Sînt  foarte  frumoase.  Cum   în  aceste  zile  se  lucrează   precum şi din instituţii spi-  Hl-medicală . Cluj-Napoca,  litate   din   învăţământul   sistem  de  aşteptare.  Opti­
             se explică acest fapt ?    la   plantarea   vuietelor   şi
               —    Prin  aceea  că  înre­  (elinei  şi  cu  aceasta  în­                                                gimnazial  şi  liceal,  ingineri   mizarea   capacităţii   de
             gistrăm   o   foarte   nume­  treaga   suprafaţă   a   grădi­                                               din   unităţi   economice   ale   transport",   prof.   Petru   10,00
             roasă   participare   de   coo­  nii  va  fi  ocupată.  Şi  la                                              municipiului   Hunedoara,   Ţurdăşan   (Liceul   industrial   10,20 '
              peratori   la   activităţile  din   Pricnz   se   înregistrează   o                                        membri   ai  filialelor  Deva   nr.  3  Deva)  —  „Aplicaţii
             eîmp.  La  întreţinerea  cul­  participare   numeroasă   de                                                                            ;ile  corpurilor  finite",  conf.   10,10 i
              turilor   de   sfeclă,   cartofi   cooperatori  la  lucrările  de                                          şi   Petroşani   ale   Societăţii                        *
              şi  legume  vin  toţi  locui­  întreţinere.   Coriolan   Mă-                                               de matematică.             univ.  dr.  Nicolae  Boja  (In­  <
              torii   satelor   Turdaş   si   niuţ.  Elena  Buriţescu.  Cor­                                               Sesiunea   s-a   desfăşurat   stitutul   politehnic   Timişoa­  20,20 1
             Spini.                     nelia  Ivăşcoi,  Nicolae  Co-                                                    în  plen  şi  pe  secţiuni.  Co­  ra)  —  „Despre  geometriile
               —    Cine  sînt  cei  mai   raţ,   Nicolae   Stanca   şi                                                                             neeuclidiene",   Iuliu   Vlaic   1
              harnici  ?  —  o  întrebăm  pe   mulţi  ulţii  au  prăşit  '  de                                           municările  au  purtat  sem­                             ]
              brigadiera Maria Peter.   două   ori   suprafeţele   cu                                                    nătura  unor  apreciate  ca­  (I.M.   Cugir)   —   „Asupra   21,10 !
               —    Aurei  Lazăr,  Elisa-   sfeclă  cc  le-au  fost  repar­                                              dre  de  la  Institutul  Poli­  reprezentării  grafice  a  su­
             beta   .şi   Ioan   Haţegan,   tizate  şi  se  numără  prin­                                                tehnic   „Troian   Vuia"   din   prafeţelor  date  prin  ecua­
             Pruncise   Acs,   Silvia   To-   tre  cei  mai  harnici  şi  la                                                                        ţiile  lor  parametrice",  prof.
              dor,  Maria  Marcu  din  Tur­  cartofi,  porumb  şi  legume.                                               Timişoara,   cadre   didactice                        21,50
              daş,   Ioan   Telman,   Maria   Singurul   om   din   sat   ce                                             din   învăţământul   gimna­  Maria  Enache,  prof.  Maria
             şi   Ioana   Mihnea,   Marin   n-a  pus  încă  mina  pe  sapă.                                              zial  şi  liceal,  specialişti  din   Fritsch   (Şcoala   generală
              Merţ,  Viorel  Cridoşan  din   deşi  s-a  angajat  e-o  face,                                              producţie  din  judeţele  Ti­  nr.  6  Petroşani)  —  ,¡Con­  20,00
              Spini şi mulţi alţii.     este   Niculiţă   Ştire.   Con­                                                                             tribuţia  orelor  de  matema­  20,15
               Şi   cooperativa   agricolă   ducerea   cooperativei,   con­                                              miş, Alba şi Hunedoara.                               20,35
              de   producţie   din   Pricuz   siliul   popular   sînt   che­                                               Menţionăm   dintre   lucră­  tică  la  pregătirea  tehnico-
             are  culturi  de  toată  fru­  mate   să   ia   măsurile   ce                                               rile  prezentate  :  Conf.  u-   productivă   a   elevilor   în   20,55
              museţea,   ceea   ce   relevă   se   impun   în   acest   caz,   lîiispuiicti'rea  cu  caro  po  Ierti\  ui  ap  oameni  ai  muncii   niv.  dr.  ing.  Ioan  David   cleiul  gimnazial",  prof,  An-
              hărnicia   şi   răspunderea   întrueît   la   întreţinerea   de  la  întreprinderea  de  trico  tajo  din  Hunedoara  acţionează   (Institutul   politehnic   „Tra-   gela  Dull  (Şcoala  genera­
              cooperatorilor  şi  mecaniza­  culturilor   trebuie   să   .ia   pentru  realizarea  producţiei  se  reflectă  şi  în  calitatea  bună                           21,J0
                                                                     a  tricotajelor.  între  aceştia  se  numără  şi  tricotoza  Corne­
              torilor   la   întreţinerea   a-   parte   toţi   locuitorii   sate­  lia   calistru,   ori   ajutorul   de   maistru   Gheorghe   l’reda,   care   ian   Vuia"   Timişoara)   —   lă  nr.  12  Hunedoara)  —
              ccstora. La sfeclă — ce    lor, fără nici o excepţie.  contribuie   Iu   realizarea   unei   înalte   calităţi   da   producţia   „Matematica   în   cunoaşte­  „Aplicaţii  ale  teoriei  gra­  21,50
                                                                     pentru export.                                      rea  şi  reprezentarea  siste­  iurilor   şi   probleme   prac­
                                                                                     t                                   melor  materiale",  prof.  u-   tice  de  găsire  a  drumului
                                                                          Sporurile în producţie                         niv.   dr.   Titu   Banzaru,   minim".
                                                                                                                         conf.  univ.  dr.  ing.  Gheor­  O  manifestare  de  pres­
                                                                        (Urmore'din pag, 1)   lizarea  oamenilor  şi  spri­  ghe  Mercea  (institutul  po­  tigiu  şi,  deopotrivă,  de  cer­
                                                                                              jinul  acordat  de  conduce­  litehnic  Timişoara)  —  „Al­  tă  utilitate  pentru  cei  pre­  DE
                                                                    în  luna  mai  tun  terminat   rea  brigăzii  şi  a  întreprin­                                            (I’atr
                                                                   cercetăriic   la   acest   nivel.   derii  în  soluţionarea  ope­  goritm   privind   calculul   zenţi,   aşteptată   în   fiecare   Vale;
                                                                                                                                                                               HUN
                                                                    Urmează  să  mutăm  insta­  rativă  a  problemelor  de  a-   lungimii sudurii pentru  an un real interes.  pîn 7.i
                                                                    laţia  la  orizontul  -1-200  m,   provizionare   au   „cînturit"                                          Il-a:
                                                                   unde   trebuie   să   realizăm   mult  in  depăşirea  planului                                              (Mod
                                                                                                                                                                                 f
                                                                    încă  1500  m  de  foraj.  Cu   fizic  pe  acest  an,  cu  a-                                              Cu rl<
                                                                                                                                                                               (Mod
                                                                   aceasta,  aici,  la  Troiţa  se   proape   60   m   la   galerii,                                           de  I
                                                                    vor   încheia   lucrările   de   10  m  la  suitori  .şi  4  m  la                                         pa ca
                                                                    foraj.  Vă  rugăm  să  scrieţi   puţul de explorare.                                                       (Art;
                                                                   despre   hărnicia   sondorilor   Cu  toate  greutăţile  de  la                                              Prin
                                                                                                                                                                               (Par­
                                                                    şefi  Rcmus  Toma  şi  Vasile   începutul  «inului  .şi  la  gru­                                          ei n a
                                                                    Negru,  a  sondorului  Aurel   pa  din  Căzăneşti,  condusă                                                ncr
                                                                   Bogdan,   u   minerilor   şefi   de  maistrul  Gheorghe  Dă-                                                PEN
                                                                                                                                                                               re.şti
                                                                                              răbanţ,  se  poate  vorbi  des­
                                                                    de  echipă  Vasile  Zăvoianu,                                                                              CAN
                                                                    Ioan  Drîndă,  Andron  Bog­  pre   rezultate   bune.   Aici,                                               i-il  (
                                                                                              pe  4  luni  şi  două  decade,
                                                                                                                                                                               Mist
                                                                   dan,  Vasile  Haiduc  —  mun­
                                                                                              prevederile   la   galerii   au                                                  (Min
                                                                   citori  de  bază  ai  grupei  şi   fost  îndeplinite  în  propor­                                           oasp
                                                                   ai  brigăzii,  cu  aport  în­  ţie  de  115  la  sută,  la  sui­                                            citor
                                                                                                                                                                               Adel
                                                                   semnat  la  plusul  de  pro­
                                                                                              tori  de  122  la  sută,  iar  la                                                RIC/
                                                                   ducţie   raportat,   care,   de­  foraj  de  100  la  sută.  „Noi                                           (Ret'
                                                                    sigur,  va  fi  majorat  iu  con­  avem  trei  instalaţii  de  fo­                                         ţa  v
                                                                   tinuare".                  raj  în  funcţiune  —  a  pre­                                                   (JUR
                                                                                                                                                                               care
                                                                     Maiştrii   mineri   Petru   cizat   maistrul   Pavel   Ro­                                                TIE
                   S.M.A.  Deva,  centrul  pen  tru  reparaţii  motoare  de  trac­                                                                                             tria)
               tor.   La   presa   de   vulcanizat   curele   multiple,   Romeo   Sajin   Straja  şi  Ioan  Bota,  de  la   şu.  Cu  două  dintre  ele  e-
               realizează curele pentru maşina de recoltat furaje E 280.  Troiţa, subliniau că mobi­  xccutăm  foraje  in  vederea                                             (I‘la<
                                            Foto N. GHEORGHIU                                 cercetării zăcămîntului de                                                       13 AJ:
                                                                                              la  suprafaţă  —  în  perime­                                                    ora şi
                                                                                              trele  Băişorul  .şi  Tătăroaia.                                                 râj;
                                Barajul din Retezat                                           în  subteran,  la  Valea  Ca-                                                    Indij.
                                                                                                                                                                               Eu rt
                                                                                              prii, trebuie să mai reali-
                                                                                                                              Indiferent  <le  starea  vre  mit  instalaţiile  «le  descărcare   LAN
                                                                                              zăm  încă  4000  m  de  foraj.   automată  a  vagoanelor  eu  eăr  bune  funcţionează  permanent
                 (Urmare din pag. 1)     despre   depunerea   a   peste   lului  de  injecţie.  Aici,  rit­  Convinşi  pc  deplin  că  pu­  la termocentrala Mintia.           ca  c
                                         1G1  000  mc  de  argilă,  mai   murile  sînt  impuse  de  de­  tem  face  faţă  sarcinilor  ce                                       MER
               —  La  1010  m  pe  an  roca-   mult  de  1  000  000  mc  de   punerile   de   anrocamcnte.   ne  revin,  colectivul  grupei                                   bl ti
              mente,  iar  pe  argilă  —  la   anrocamcnte   si   c i r c a    Trebuie  să  existe  un  avans   Căzăneşti,  din  care  se  evi­     — * — » — •--------• — • —  Corn
              1004,5  m.  Desigur,  cota  ar­  135 000 mc de filtre.  de  circa  5—8  m  faţă  de                                                                          I   min;
                                                                                                                                                      tt ACTIVITATE COMER-
             gilei   este   aceea  care   dă   —  Ce  cotă  va  avea  ba­  depunerile   dc   anrocamcn­  denţiază  Ioan  Neagu,  Se­                (TAI,A BOGATA, l'reocupîn- •
              „tonul   în   aprecierea   dis­  rajul,   la   sfârşitul   acestui   te.  Ar  mai  fi  şi  unele  ac­  rafim   Codreanu   (sondori   I  du-se de o bună nprovlzio- |
              tanţei  care  a  mai  rămas   an   —   bineînţeles,   după   tivităţi   aşa-zise   auxiliare   şefi),  Petru  Costca,  Nico­          nare cu articole cum sînt:
              pînă   la   vârful   ba-ajului.   „rigla" argilei ?  ale   barajului,   cum   sînt   lae   Boldiş,   Petru   Bora   I                 tercoturi imprimate, covoa- •
                                                                                                                                                    re şi carpete intr-o gamă I
              Tocmai  doream  să  menţio­  —   Barajul  va  ajunge  la   activitatea   din   cariera   de   (sondori),  Ilie  Biiâş  şi  Du­  ■ „i.aijda OMm.m  diversificată de modele şi _
             nez  că  în  barajul  .propriu-   cârca  1020  metri,  ceea  ce   anrocamente,   sau   cea   din   mitru   Albulescu,   mineri   1  MUNCII .ŞI CREAŢIEI SALE“  culori, articole de galante­  1*01
             zis  s-au  făcut  toate  pre­  înseamnă   o   înălţare   cu   staţia  de  sortare  ş.a.  Ele   şefi  de  echipe,  se  anga­  —   luna   manifestărilor   poli­  rie, dar şi de o servire plină I   va
                                                                                                                                                    de solicitudine, colectivul ,
             gătirile   pentru   campania   peste 20 metri în acest an.  sînt  însă  la  fel  dc  impor-   jează   să-şi   îndeplinească   1  tico-ideologice,   culturai-edu-   de lucrătoaro comerciale al   moa>
                                                                                                                            cutlve  şi  sportive  în  Valea
             de  argilă  —  1987.  Acestea   —  Apa  este  acumulată  în   tante  ca  şi  barajul,  pentru   ritmic,  lună  de  lună,  sar­  Jiului   iţi   încheie,   azi,   cea   magazinului „Romarta“ nr. I   Cu i
                                                                                                                                                                               dea
                                                                                                                                               prin
                                                                                                                                      săptămînâ
             au   constat   din   înlăturarea   baraj,  într-o  anumită  can­  că  de  acolo  sc  asigură  ma­  cinile   aferente,   să   întîm-   I  de-a   treia  vulcuneană“,   ajun­  20, aparţinînd I.C.S.M.I. De- ţ   aven
                                                                                                                                                    va desface lunar mărfuri în
                                                                                                                            „Nedoia
             stratului   protector   de   ba­  titate.  Pînă  la  ce  cotă  u   teriile pentru baraj.  pine   măreţul   eveniment   să  la  a  XV-a  ediţie.  Miine,   valoare de aproximativ un I   cărei
             last  (50—70  cm  grosime)   ajuns ?                    —   Aţi  amintit  mai  îna­  din  acest  an  —  Conferin­  încep   la   Aninoasa   manifes­  milion lei.   •  ales
                                                                                                                                                                               Vînti
             şi  refacerea  filtrelor  de  ni­  —  A  fost,  în  zilele  tre­  inte  de  galeria  de  colec­  ţa   Naţională   a   partidului   I  tările   ultimei   săptămînl   a   B PRODUSE SOI.ICTTATE. «   rat
             sip din amonte şi aval.                               tare  a  apelor.  Tot  mai  tre­                         „lunii   culturii“   sub   generi­  Fabrica de producţie indus-   Temi
                                        cute,  pe  la  982,3  m,  iar                         —   cu   importante   sporuri   1  cul   „Nedeia   Tulipanulul“.   trlală şi prestări servicii din I   vor
               —    Ce  forţe  auto  aveţi   acum   se   menţine   în   jur   buie  apă  în  lacul  de  acu­  în producţie.  Tot   în   această   săptămînă   Brad a contractat cu nu- |   şi 13
              pentru   depunerea   argilei   de  970—975  m.  Am  dat   mulare ?                                         I  vor   avea   loc   „zilele   Tea­  tncroase întreprinderi tsţ _   maxi
                                                                                                                                                    merciale din ţară, pentru *
             în acest an V              cotele  în  descreştere  pen­  —   Desigur.  Se  lucrează,   de  Cu  plusuri  la  indicatorii   1  trului  de  comedie  în  Valea   semestrul II a.c., mărfuri în |   de p
                                                                                                                            Jiului“  —  întîinlri  ale  acto­
                                                                                                            prezintă
                                                                                                  bază,
                                                                                                                     şi
                                                                                                        se
                                                                                                                                                                               cllmii
               —    Au  sosit  primele  30   tru  că  apa  se  foloseşte  de­  pe  stingă  rîului,  la  aduc-   grupa  geologică  de  la  Mă­  rilor  cu  mineri  in  sălile  de   valoare de 13 milioane lei.
                                                                                                                                                    Intre articolele confecţiona-  m
              de  autobasculante  de  mure   ja,   cum   am   menţionat,   ţiunea   şi   captările  secun­  gura Ţebei.  I  apel  (la  I.M.  retrlla,  Dîlja,   te îli secţiile u  n  i t ă  ţ i i ,  |   La
                                                                                                                            Llvczeni)  şl  spectacole  sus­
              tonaj  şi  urmează  să  mai   pentru   învârtirea   turbinei   dare  ce  se  vor  finaliza  în                ţinute  de  Teatrul  dc  come­  destinate desfacerii, sînt pal- -   ii p
                                                                                                                                                                               sa ct
                                                                                                                                                    toanele şl scurtele pentru
             vină  multe  alte  autovehi­  nr.  2  din  C.H.E.  „Retezat"   1987  (Netiş,  Valea  Mare,   Brigada   geologică   com­  I  die din Bucureşti.  femei şi adolescente, liai- I   vor
              cule  de  acest  fel  de  la  di­  şi  realizarea  producţiei  de   Bodu).  Se  mai  lucrează  la   plexă  clin  Brad  poate  ob­  •  B   DIVERSIFICARE.   La   nele de interior pentru băr- ,   ractc
             ferite  întreprinderi  de  spe­  energie electrică.   aducţiunca   secundară   din   ţine  şi  în  următoarele  luni   I  secţia   încălţăminte   coman­  baţi, noile modele de truse   de d
                                                                                                                                                                               Vînt
              cialitate   din   ţara.   Pentru   —  La  ce  alte  lucrări  ale   dreapta   rîului   (Rîu   Alb,   rezultate  bune  în  produc­  dă  din  Brad  a  Cooperativei   şl jucării pentru copil.  «  sificS
                                                                                                                                                 se
             acest   an   ne-am   asumat   barajului  se  mai  află  oa­  Rîu  Bărbat,  Nucşoara,  Rîu-   ţie,  are  toate  condiţiile  a-   I  meşteşugăreşti   nou  „Moţul“   de   calc
                                                                                                                            execută
                                                                                                                                   un
                                                                                                                                           model
              sarcini  de  plan  şi  angaja­  menii antreprizei ?  şor  etc.),  care  va  avea  un   sigurate  să  încheie  al  doi­  •  încălţăminte   pentru   bărbaţi,      sccto
                                                                                                                                                                               local.
             mente   ¡mobilizatoare   pe   —   Se  lucrează  din  plin   aport  de  circa  40  la  sută   lea  an  al  actualului  cinci­  I  femei  şl  cOpli,  solicitat  pen­  servi
                                                                                                                            tru  linia  sa  moderna,  flexi­
              care  sîntem  hotărîţi  să  le   la  galeria  de  Injecţie  şi  ga­  la  cantitatea  totală  de  apă   nal  pe  un  loc  fruntaş  în   »  bilitate şi comoditate.  cenc<
              realizăm  şi  să  le  depăşim.   leria  de  colectare  a  ape­  ce  se  va  acumula  în  spa­  întrecerea   socialistă   pe   I
             Este vorba, în principal,  lor, pentru realizarea voa­  tele barajului.          I.P.E.G. Deva.              _ •----------- • — * — • — • — •
   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27