Page 22 - Drumul_socialismului_1987_06
P. 22
-V»
t 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Consfătuire pe teme Sesiune interjudeţeană de comunicări
CAMPANIA AOÎHCOIÂ 01 VAR*
de gastroenterologie
„Matematica, şcoala
în
secţiei
organizarea
întreţinerea culturilor gastroenterologie a Filialei taliceşti din Arad, Deva,
Hunedoara şi Brad.
» DU
Hunedoara—Deva a Uniu Menţionăm între comu şi producţia“
(Urmare din pag. 1) ocupă 40 ha — se face nii Societăţilor de Ştiinţe nicările prezentate : „Sin 11,30
a Il-a praşilă manuală, Medicale şi a Direcţiei sa dromul dureros de fosă 11,35
nic Almuşan efectuează cartofii au fost rebilonaţi nitare judeţene, ieri a a- iliacă dreaptă şi abuzul La Liceul de matemati- prinderea directă a barelor,
cea de-a Il-a rebilonare a de două ori. Porumbul a vut loc, la Deva, consfă apendicectomici", ca şi că-fizică din Hunedoara a din ţeavă, în modulele
cartofilor, iar colegul său, fost prăşit mecanic în în tuirea cu tema „Patologia „Cancerul cecului şi al co avut loc, ieri, sesiunea in grinzilor cu zăbrele", ing.
Martin Vereş, a Il-a pra- tregime, iar - praşila ma regiunii ileo-ceco-apendi- terjudeţeană de comunicări Stejerel Giurgiu (I.M. O- 12,10
şilă mecanică la sfeclă. La nuală s-a efectuat pe mai culare", urmată de masa lonului ascendent", pre pe tema „Matematica, răştie) — „Asupra unei
cele două culturi se lu mult de jumătate din su rotundă „Profilaxia boli zentate de prof. dr. docent şcoala şl producţia", orga probleme tehnice care ne I I
C. Calogherea şi două co
crează şi la praşila ma prafaţa ocupată cu aceas lor gastro-intestinale". nizată de Inspectoratul cesită cunoştinţe de mate 13,00
nuală. Discuţia ou Marin tă cultură. Cea mai mare Au participat cu comu lective do la Clinica II- şcolar judeţean. La mani matică din programele şco
Crişan, inginerul şef al parte a suprafeţei destina nicări cadre din institu chirurgie Timişoara, „licite lare", prof. Gheorghe Ro- 11,50 '
C.A.P. Turdaş, a debutat te legumelor a fost culti ţii medicale din centrele şi bauhinite", dc prof. dr. festarea care a trezit un venţa (Liceul industrial nr. I
cu întrebarea : vată* cu ceapă, roşii, ru- universitare Bucureşti, D. Dumitra.şcu şi conf. dr. deosebit interes au luat 1 Lupeni) — „Sistemul de 17,30
— Am văzut culturile. dăcinoase, castraveţi ş.n. Cluj-Napoca, Timişoara, Gh, Badea, de la Clinica parte profesori de specia transport în subteran, ea
Sînt foarte frumoase. Cum în aceste zile se lucrează precum şi din instituţii spi- Hl-medicală . Cluj-Napoca, litate din învăţământul sistem de aşteptare. Opti
se explică acest fapt ? la plantarea vuietelor şi
— Prin aceea că înre (elinei şi cu aceasta în gimnazial şi liceal, ingineri mizarea capacităţii de
gistrăm o foarte nume treaga suprafaţă a grădi din unităţi economice ale transport", prof. Petru 10,00
roasă participare de coo nii va fi ocupată. Şi la municipiului Hunedoara, Ţurdăşan (Liceul industrial 10,20 '
peratori la activităţile din Pricnz se înregistrează o membri ai filialelor Deva nr. 3 Deva) — „Aplicaţii
eîmp. La întreţinerea cul participare numeroasă de ;ile corpurilor finite", conf. 10,10 i
turilor de sfeclă, cartofi cooperatori la lucrările de şi Petroşani ale Societăţii *
şi legume vin toţi locui întreţinere. Coriolan Mă- de matematică. univ. dr. Nicolae Boja (In <
torii satelor Turdaş si niuţ. Elena Buriţescu. Cor Sesiunea s-a desfăşurat stitutul politehnic Timişoa 20,20 1
Spini. nelia Ivăşcoi, Nicolae Co- în plen şi pe secţiuni. Co ra) — „Despre geometriile
— Cine sînt cei mai raţ, Nicolae Stanca şi neeuclidiene", Iuliu Vlaic 1
harnici ? — o întrebăm pe mulţi ulţii au prăşit ' de municările au purtat sem ]
brigadiera Maria Peter. două ori suprafeţele cu nătura unor apreciate ca (I.M. Cugir) — „Asupra 21,10 !
— Aurei Lazăr, Elisa- sfeclă cc le-au fost repar dre de la Institutul Poli reprezentării grafice a su
beta .şi Ioan Haţegan, tizate şi se numără prin tehnic „Troian Vuia" din prafeţelor date prin ecua
Pruncise Acs, Silvia To- tre cei mai harnici şi la ţiile lor parametrice", prof.
dor, Maria Marcu din Tur cartofi, porumb şi legume. Timişoara, cadre didactice 21,50
daş, Ioan Telman, Maria Singurul om din sat ce din învăţământul gimna Maria Enache, prof. Maria
şi Ioana Mihnea, Marin n-a pus încă mina pe sapă. zial şi liceal, specialişti din Fritsch (Şcoala generală
Merţ, Viorel Cridoşan din deşi s-a angajat e-o face, producţie din judeţele Ti nr. 6 Petroşani) — ,¡Con 20,00
Spini şi mulţi alţii. este Niculiţă Ştire. Con tribuţia orelor de matema 20,15
Şi cooperativa agricolă ducerea cooperativei, con miş, Alba şi Hunedoara. 20,35
de producţie din Pricuz siliul popular sînt che Menţionăm dintre lucră tică la pregătirea tehnico-
are culturi de toată fru mate să ia măsurile ce rile prezentate : Conf. u- productivă a elevilor în 20,55
museţea, ceea ce relevă se impun în acest caz, lîiispuiicti'rea cu caro po Ierti\ ui ap oameni ai muncii niv. dr. ing. Ioan David cleiul gimnazial", prof, An-
hărnicia şi răspunderea întrueît la întreţinerea de la întreprinderea de trico tajo din Hunedoara acţionează (Institutul politehnic „Tra- gela Dull (Şcoala genera
cooperatorilor şi mecaniza culturilor trebuie să .ia pentru realizarea producţiei se reflectă şi în calitatea bună 21,J0
a tricotajelor. între aceştia se numără şi tricotoza Corne
torilor la întreţinerea a- parte toţi locuitorii sate lia calistru, ori ajutorul de maistru Gheorghe l’reda, care ian Vuia" Timişoara) — lă nr. 12 Hunedoara) —
ccstora. La sfeclă — ce lor, fără nici o excepţie. contribuie Iu realizarea unei înalte calităţi da producţia „Matematica în cunoaşte „Aplicaţii ale teoriei gra 21,50
pentru export. rea şi reprezentarea siste iurilor şi probleme prac
t melor materiale", prof. u- tice de găsire a drumului
Sporurile în producţie niv. dr. Titu Banzaru, minim".
conf. univ. dr. ing. Gheor O manifestare de pres
(Urmore'din pag, 1) lizarea oamenilor şi spri ghe Mercea (institutul po tigiu şi, deopotrivă, de cer
jinul acordat de conduce litehnic Timişoara) — „Al tă utilitate pentru cei pre DE
în luna mai tun terminat rea brigăzii şi a întreprin (I’atr
cercetăriic la acest nivel. derii în soluţionarea ope goritm privind calculul zenţi, aşteptată în fiecare Vale;
HUN
Urmează să mutăm insta rativă a problemelor de a- lungimii sudurii pentru an un real interes. pîn 7.i
laţia la orizontul -1-200 m, provizionare au „cînturit" Il-a:
unde trebuie să realizăm mult in depăşirea planului (Mod
f
încă 1500 m de foraj. Cu fizic pe acest an, cu a- Cu rl<
(Mod
aceasta, aici, la Troiţa se proape 60 m la galerii, de I
vor încheia lucrările de 10 m la suitori .şi 4 m la pa ca
foraj. Vă rugăm să scrieţi puţul de explorare. (Art;
despre hărnicia sondorilor Cu toate greutăţile de la Prin
(Par
şefi Rcmus Toma şi Vasile începutul «inului .şi la gru ei n a
Negru, a sondorului Aurel pa din Căzăneşti, condusă ncr
Bogdan, u minerilor şefi de maistrul Gheorghe Dă- PEN
re.şti
răbanţ, se poate vorbi des
de echipă Vasile Zăvoianu, CAN
Ioan Drîndă, Andron Bog pre rezultate bune. Aici, i-il (
pe 4 luni şi două decade,
Mist
dan, Vasile Haiduc — mun
prevederile la galerii au (Min
citori de bază ai grupei şi fost îndeplinite în propor oasp
ai brigăzii, cu aport în ţie de 115 la sută, la sui citor
Adel
semnat la plusul de pro
tori de 122 la sută, iar la RIC/
ducţie raportat, care, de foraj de 100 la sută. „Noi (Ret'
sigur, va fi majorat iu con avem trei instalaţii de fo ţa v
tinuare". raj în funcţiune — a pre (JUR
care
Maiştrii mineri Petru cizat maistrul Pavel Ro TIE
S.M.A. Deva, centrul pen tru reparaţii motoare de trac tria)
tor. La presa de vulcanizat curele multiple, Romeo Sajin Straja şi Ioan Bota, de la şu. Cu două dintre ele e-
realizează curele pentru maşina de recoltat furaje E 280. Troiţa, subliniau că mobi xccutăm foraje in vederea (I‘la<
Foto N. GHEORGHIU cercetării zăcămîntului de 13 AJ:
la suprafaţă — în perime ora şi
trele Băişorul .şi Tătăroaia. râj;
Barajul din Retezat în subteran, la Valea Ca- Indij.
Eu rt
prii, trebuie să mai reali-
Indiferent <le starea vre mit instalaţiile «le descărcare LAN
zăm încă 4000 m de foraj. automată a vagoanelor eu eăr bune funcţionează permanent
(Urmare din pag. 1) despre depunerea a peste lului de injecţie. Aici, rit Convinşi pc deplin că pu la termocentrala Mintia. ca c
1G1 000 mc de argilă, mai murile sînt impuse de de tem face faţă sarcinilor ce MER
— La 1010 m pe an roca- mult de 1 000 000 mc de punerile de anrocamcnte. ne revin, colectivul grupei bl ti
mente, iar pe argilă — la anrocamcnte si c i r c a Trebuie să existe un avans Căzăneşti, din care se evi — * — » — •--------• — • — Corn
1004,5 m. Desigur, cota ar 135 000 mc de filtre. de circa 5—8 m faţă de I min;
tt ACTIVITATE COMER-
gilei este aceea care dă — Ce cotă va avea ba depunerile dc anrocamcn denţiază Ioan Neagu, Se (TAI,A BOGATA, l'reocupîn- •
„tonul în aprecierea dis rajul, la sfârşitul acestui te. Ar mai fi şi unele ac rafim Codreanu (sondori I du-se de o bună nprovlzio- |
tanţei care a mai rămas an — bineînţeles, după tivităţi aşa-zise auxiliare şefi), Petru Costca, Nico nare cu articole cum sînt:
pînă la vârful ba-ajului. „rigla" argilei ? ale barajului, cum sînt lae Boldiş, Petru Bora I tercoturi imprimate, covoa- •
re şi carpete intr-o gamă I
Tocmai doream să menţio — Barajul va ajunge la activitatea din cariera de (sondori), Ilie Biiâş şi Du ■ „i.aijda OMm.m diversificată de modele şi _
nez că în barajul .propriu- cârca 1020 metri, ceea ce anrocamente, sau cea din mitru Albulescu, mineri 1 MUNCII .ŞI CREAŢIEI SALE“ culori, articole de galante 1*01
zis s-au făcut toate pre înseamnă o înălţare cu staţia de sortare ş.a. Ele şefi de echipe, se anga — luna manifestărilor poli rie, dar şi de o servire plină I va
de solicitudine, colectivul ,
gătirile pentru campania peste 20 metri în acest an. sînt însă la fel dc impor- jează să-şi îndeplinească 1 tico-ideologice, culturai-edu- de lucrătoaro comerciale al moa>
cutlve şi sportive în Valea
de argilă — 1987. Acestea — Apa este acumulată în tante ca şi barajul, pentru ritmic, lună de lună, sar Jiului iţi încheie, azi, cea magazinului „Romarta“ nr. I Cu i
dea
prin
săptămînâ
au constat din înlăturarea baraj, într-o anumită can că de acolo sc asigură ma cinile aferente, să întîm- I de-a treia vulcuneană“, ajun 20, aparţinînd I.C.S.M.I. De- ţ aven
va desface lunar mărfuri în
„Nedoia
stratului protector de ba titate. Pînă la ce cotă u teriile pentru baraj. pine măreţul eveniment să la a XV-a ediţie. Miine, valoare de aproximativ un I cărei
last (50—70 cm grosime) ajuns ? — Aţi amintit mai îna din acest an — Conferin încep la Aninoasa manifes milion lei. • ales
Vînti
şi refacerea filtrelor de ni — A fost, în zilele tre inte de galeria de colec ţa Naţională a partidului I tările ultimei săptămînl a B PRODUSE SOI.ICTTATE. « rat
sip din amonte şi aval. tare a apelor. Tot mai tre „lunii culturii“ sub generi Fabrica de producţie indus- Temi
cute, pe la 982,3 m, iar — cu importante sporuri 1 cul „Nedeia Tulipanulul“. trlală şi prestări servicii din I vor
— Ce forţe auto aveţi acum se menţine în jur buie apă în lacul de acu în producţie. Tot în această săptămînă Brad a contractat cu nu- | şi 13
pentru depunerea argilei de 970—975 m. Am dat mulare ? I vor avea loc „zilele Tea tncroase întreprinderi tsţ _ maxi
merciale din ţară, pentru *
în acest an V cotele în descreştere pen — Desigur. Se lucrează, de Cu plusuri la indicatorii 1 trului de comedie în Valea semestrul II a.c., mărfuri în | de p
Jiului“ — întîinlri ale acto
prezintă
bază,
şi
se
cllmii
— Au sosit primele 30 tru că apa se foloseşte de pe stingă rîului, la aduc- grupa geologică de la Mă rilor cu mineri in sălile de valoare de 13 milioane lei.
Intre articolele confecţiona- m
de autobasculante de mure ja, cum am menţionat, ţiunea şi captările secun gura Ţebei. I apel (la I.M. retrlla, Dîlja, te îli secţiile u n i t ă ţ i i , | La
Llvczeni) şl spectacole sus
tonaj şi urmează să mai pentru învârtirea turbinei dare ce se vor finaliza în ţinute de Teatrul dc come destinate desfacerii, sînt pal- - ii p
sa ct
toanele şl scurtele pentru
vină multe alte autovehi nr. 2 din C.H.E. „Retezat" 1987 (Netiş, Valea Mare, Brigada geologică com I die din Bucureşti. femei şi adolescente, liai- I vor
cule de acest fel de la di şi realizarea producţiei de Bodu). Se mai lucrează la plexă clin Brad poate ob • B DIVERSIFICARE. La nele de interior pentru băr- , ractc
ferite întreprinderi de spe energie electrică. aducţiunca secundară din ţine şi în următoarele luni I secţia încălţăminte coman baţi, noile modele de truse de d
Vînt
cialitate din ţara. Pentru — La ce alte lucrări ale dreapta rîului (Rîu Alb, rezultate bune în produc dă din Brad a Cooperativei şl jucării pentru copil. « sificS
se
acest an ne-am asumat barajului se mai află oa Rîu Bărbat, Nucşoara, Rîu- ţie, are toate condiţiile a- I meşteşugăreşti nou „Moţul“ de calc
execută
un
model
sarcini de plan şi angaja menii antreprizei ? şor etc.), care va avea un sigurate să încheie al doi • încălţăminte pentru bărbaţi, sccto
local.
mente ¡mobilizatoare pe — Se lucrează din plin aport de circa 40 la sută lea an al actualului cinci I femei şl cOpli, solicitat pen servi
tru linia sa moderna, flexi
care sîntem hotărîţi să le la galeria de Injecţie şi ga la cantitatea totală de apă nal pe un loc fruntaş în » bilitate şi comoditate. cenc<
realizăm şi să le depăşim. leria de colectare a ape ce se va acumula în spa întrecerea socialistă pe I
Este vorba, în principal, lor, pentru realizarea voa tele barajului. I.P.E.G. Deva. _ •----------- • — * — • — • — •