Page 26 - Drumul_socialismului_1987_06
P. 26
Pag. Z DRUMUL SOCIALISMULL
In intîmpinarea Conferinţei Naţionale a partidului
ecanici îl şef al min eritului Văii Jiului 20,00 ’1
20,20 V
1
Ï.P.S.R.U.E.E.M. , M 26,35 1
PETROŞANI i pe cclordonatele dezvoltării intensive 20,r,0 T
Iu
21,30 1 r
Destinaţia producţiei fizice: abatajele miniere
întreprinderea de piese tul) acestui important cen dern echipate tehnic şi
de schimb şi reparaţii uti tru carbonifer al ţării, tehnologic, am trecut la
laje şi echipamente elec I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani executarea unor reparaţii — Producţia fizică a în mandă, siguranţă şi exe produselor către benefi
trotehnice miniere Petro s-a dezvoltat şi modernizat la agregate de gabarit şi treprinderii noastre însu cuţie, anumite piese de ciari. Noi ştim că minerii
BUC
şani împlineşte, în acest continuu, şî-a consolidat mare complexitate, cum mează o gamă largă de schimb pentru aceste e- nu pot lucra fără stîlpi tliopro
an, un deceniu de exis un colectiv puternic, capa sînt elementele hidraulice produse, destinate în ex chipamcnte, o mare varie hidraulici, ori fără cele 6,20 I
tenţă. Un timp relativ bil să intervină şi să re din componenţa comple clusivitate activităţii din tate dc armături de mină, lalte clemente hidraulice pe agrieu
scurt, dar extrem de gene zolve orice situaţie ce a- xelor mecanizate, sonde- abatajele miniere — rele ţevi flan.şate, tuburi de care le executăm, do a- jurnal
ros în înfăptuiri pentru pare Ia agregatele din zele, motoarele electrice va economistul Adrian To- aeraj, plasă împletită şi ccea ne străduim să-i apro 8.00 II
Curier
colectivul acestei unităţi, subteran, şi-a diversificat de puteri pînă la 2 000 dor, care nc-a condus cu sudată din sîrmă, iar la vizionăm la timp şi în Buletl
denumită azi, pe drept şi îmbunătăţit permanent kW, la asimilarea de son S.I.R.U.M. Livczeni pon Kâspu
lor ; l
cuvint, mecanicul şef al activitatea, obţine constant deze, foreze, combine de amabilitate prin secţiile şi derea producţiei fizice o cantităţile corespunzătoa uierilo
ne-a
unităţii,'
atelierele
mineritului Văii Jiului. rezultate bune în produc abataj şi de înaintare, constituie confecţiile me re. Oamenii noştri, buni •le mu
- Destinată realizării u- ţie — relevă cu justificată piese de schimb pentru dat relaţii amănunţite, talice, însă aici se exe meseriaşi, harnici şi con Public
nor piese de schimb, dis transportoarele TR 3 şi 4, competente despre produc cută şi monoraie de dife ştiincioşi, cum sînt Nicolac •Ic ştir
tea r?
pozitive, echipamente, sub- satisfacţie dr. îng. Anton ţie, despre realizări, des rite tipuri şi dimensiuni, Borbely — strungar. Au do şti
ansamble necesare în ac Bacu, directorul întreprin la executarea de ştanduri pre oameni. în principal, piese de schimb etc. rel Ioncscu, Ludovic Ma medic:
tivitatea din minele Văii derii. Azi, în anul Con decontrol şi probă pen ele sînt realizate în cadrul Am mai reţinut că, avînd tyus şi Ioan Zina — lă comori
tru toate agregatele re.
Do la
Jiului şi efectuării repara ferinţei Naţionale a parti Uzinei de elemente hi în vedere dispersia marc a cătuşi, Ion Băloi — sudor, premii
ţiilor la utilajele şi instala dului, dispunem de secţii, parate în atelierele în draulice Vulcan — res secţiilor şi atelierelor, di Octavian Socaciu — vulca- Arii •
ţiile de bază din mineri- ateliere, laboratoare mo- treprinderii. versitatea şi complexitatea Atenei
pectiv în secţiile de stîlpi tehnică a produselor sorti nizator. Ioan Păsculeţ — nici“ ;
hidraulici şi confecţii me mentale, organul colectiv frezor, mulţi alţii depun 16,30
17,03
Accent major pe calitate • Bilanţ rodnic în talice — şi al Secţiei de de conducere al întreprin toată străduinţa. mică;
niuzic
reparaţii
La rîndul său. subingi
u-
şi
întreţinere
deo
o
atenţie
primele luni ale anu tilaj m i n i e r Livczeni. derii dă pregătirii temeinice nerul Ernest Rakovszky, al Fc
sebită
„Cînti
Attt în activitatea de narea pînă la atingerea lui : plus 3 milioane lei Colectivul U.E.H, Vulcan, a fabricaţiei, organizării şeful S.T.R.U.M. Livczeni, 18.00 (
execuţie a pieselor de parametrilor proiectaţi". la producţia marfă şi îndeosebi, desfăşoară o ac vorbind despre unele greu do şti
schimb, a celorlalte pro La nivelul compartimen 10 milioane lei (pe patru muncii şi aprovizionării forma
Sport
şi
temporare
lipsuri
duse fizice, cît şi în cea tului C.T.C. au fost or luni) la producţia netă, tivitate susţinută, obţine ritmice cu materialele ne tăţi activitatea colectivului, nai; ;
consec
urmăreşte
cesare,
rezultate bune în muncă.
în
de reparaţii se dă o aten ganizate : un atelier de depăşiri de 162 tone vent şi responsabil desfă inintu
I.a su
ţie cu totul deosebită ca prototipuri, în cadrul că utilaj tehnologic pen Dc la subinginerul Eme- şurarea activităţii produc şi-a exprimat convingerea 7.1 înti
lităţii. Toţi ştiu că dacă ruia executăm o serie de tru lucrări miniere» dc ric Ghergheli, de la biroul tive în fiecare secţie şi că ele vor fi în curînd nai;
nu realizează produse dispozitive de mică me 2 300 bueăţi stîlpi hi de planificare, progra atelier, ia operativ măsu depăşite, că muncitori des tic: 2
bune, dacă verifică super canizare, o magazie de draulici, 60 tone armă mare şi urmărire a pro rile care se impun. toinici ca Vladislav Şelu, ‘ leală
o şt;
ficial aparatura de mă aparate de măsură şi con turi de mină, 12 tone ducţiei, am reţinut eă la Ion Creţu şi Teodor Bara-
sură şi control din uni trol, cu care lucrează, pe ţeavă flanşată, 7 tone U.E.H. Vulcan se realizea — Coordonatele princi baş — şefi de brigadă. Ion
tăţi, dacă repară slab bază de împrumut şi mun ză mai multe tipodimen- pale ale muncii noastre — Ghira — sudor, Carol Ro
utilajele şi echipamen citori din alte secţii şi a- siuni de stîlpi hidraulici, sublinia maistrul Mihai şia — frezor, Marin Oblea-
tele miniere, repercusiu teliere, precum şi o maga Pe scurf Gudasz, şeful secţiei stîlpi
nile se răsfrîng tot asu zie de piese de schimb agregate hidraulice de hidraulici —- sînt- realiza gă şi Arnokl La jos —
pra lor, trebuind să le ia pentru eventuale înlocuiri înaltă presiune, sisteme de rea ritmică a planului fi strungari îşi vor măsura Dlî\
tu) ui
de la capăt — cu chel în cursul executării pro distribuţie, diverse ele zic, în structura stabilită, din nou valoarea în fapte (Patrl
tuieli de timp şi finan belor aparatajelor şi sub- tuburi de aeraj, 4 tone mente hidraulice de co- şi livrarea operativă a de muncă deosebite. noasti
ciare, cu consumuri spo ansamblelor reparate In plasă din sîrmă. DO AU
rite de manoperă şi. mate întreprindere. în prezent, Utt (IV
riale. „Tocmai de aceea se amenajează un labora • In cadrul labora băieţi
(Mod*
nu ne permitem nici un tor chimie, care va fi do torului de telegrizumc- R. R. R. sau triada eficienţei pilo
rabat de la calitatea tat şi cu un defectoscop, trie se organizează pe I-T'
Drag*.
muncii — releva îng, Dan în vederea executării de riodic instruirea per FETII
Olariu, şeful compartimen analize speciale şi depis sonalului de speciali Ptin specificul activităţii Avind in vedere volumul ponenţa motoarelor electri noapt
tului C.T.G. Printr-o tării defecţiunilor utila tate din toate unităţile sale complexe, i.P.S.R.U.LE.M. mare de reparaţii ale mo ce, arăta ing. Spiiea Su- spre
strîpsă conlucrare cu fac jelor venite pentru repa miniere din ţară. ditu, şeful secţiei amintite. I-H (
buie
torii responsabili din în raţii, a calităţii reparaţii Petroşani vehiculează zilnic toarelor electrice, în cadrul In cele cinci luni care au ni rea)
cu mari cantităţi de mate
treprinderile miniere, oa lor, a pieselor de schimb • Colectivul U.E.H. riale, piese de schimb, echi secţiei de reparaţii electri trecut din acest an am re ncagr
menii noştri urmăresc executate. Vulcan a livrat, în a- ce a fost concepută şl rea CAN:
ceafâi
comportarea utilajelor mi în cadrul compartimen fara sarcinilor de plan, pamente etc, şi, drept ur lizată o instalaţie pentru condiţionat piese de schimb rarul
niere după ieşirea din re tului C.T.C. lucrează mulţi unor parteneri externi mare, activitatea de recu scoaterea mecanizată a bo- in valoare de peste cinci rul);
mă c
paraţii, iar în unitate e- meseriaşi „de calitate" din R.I*. Chineză şi perare - recondiţîonare — re- binajelor arse din motoa milioane lei. rose);
fcctuăm un control rigu cum sînt Ovidiu Bărbu- Tunisia, în baza unor folosire are cîmp larg şi Un aport considerabil la eu
ros pe fluxurile tehnologi lescu, Gheorghe Mardare, comenzi speciale, eîte fertil de desfăşurare. „Nu re, cu o productivitate de ■URAL
ce de producţie şi un con Adrian Cojocaru, Mihai un lot de stîlpi hidrau există secţie sau atelier 10 ori mai mare decit se activitatea de recuperare — ■moş
7UÂŞ
trol final, încercăm agre Matyus, Ioan Buzgar. Paul lici, respectiv armături realiza manual, ceea ce a- recondiţîonare — relolosire ¡1 tria);
gatele reparate la para Tudoraşcu, care, în atelie de mină. in care să nu se dea aten sigură recuperarea unor în au şi secţiile din cadrul (Flaci
metri eît mai apropiaţi rele lor, sînt exemple ţie acestei laturi importante semnate cantităţi de cupru U.E.H. Vulcan, precum şi BAl:
do
de cei la care funcţio pentru calitatea muncii • 27 000 — iată nu a procesului de producţie, S.I.R.U.M. Livezenl şl secţia Căpit;
nează în subteran. Pentru prestate. Este şi meritul mărul aparatelor din releva Ioan Creţu, directorul şi refolosirea, in fiecare rille
aceasta, conducerea în lor, de fapt al întregului domeniile energetică, hi tehnic al întreprinderii. In lună, a circa 1 800 kg con de prelucrări şi reparaţii BRAZ
treprinderii are în plan colectiv, că în cele cinci draulică, mecanică, ter- acest sens avem programe ductori de cupru. „Recupe mecanice, care depun inte CALA
tătoar
executarea de ştanduri de luni din acest an, la motehnică ctc. ce se răm, recondiţionăm şi refolo- res sporit şi au realizări toarc
probă pentru toate utila I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani verifică şi repară anual concrete de acţiune, a că frumoase pe traseul celor ră);
jele pe care le reparăm. nu s-au primit reclamaţii în cadrul atelierului ror materializare se urmă sim nu doar conductorii de vărgai
Moşie
Produselor pe care le asi pentru calitatea produse de metrologie. reşte cu consecvenţă şi res bobinaj, ci aproape majo trei ,,R" — veritabilă triadă G1IKL
milăm le urmărim iuncţio- lor sau a reparaţiilor. ponsabilitate". ritatea pieselor din com- a eficienţei economice. Kraljc
O activitate principală, de 6 şi 20 kV din staţiile „Service“ în foc continuu ccst an reparăm dublu". ţia prelucrări şi reparaţii
de bază, cuprinsă chiar în de la întreprinderile mi Am notat şi numele u- mecanice, condusă de ing.
denumirea întreprinderii niere, arăta muncitorul nora dintre oamenii de Petre Manea, mai exact în
este cea de reparaţii, deo Constantin Popescu. îm Buna pregătire a perso conştiincioşi, cum sînt cei bază ai secţiei: Henrich atelierul de automatizări,
sebit de vastă, de com preună cu colegii mei nalului este probată de din formaţiile conduse de Laufer, Ştefan Chczan, compus din 104 muncitori, Nun
plexă. De fapt, raza ei Constantin Brătescu, Ni- testarea şi autorizarea ce Vasile Voiculescu, Emii Viorica Păstrăveanu, Şte constituiţi în trei brigăzi, (ruser
1987 :
de acţiune este mai în colae Popescu şi Constantin se fac anual. între mese Ariton, Vasile Burlacu, cu fan Petzel,. Elena Palfi, coordonate de inginerii ICxtr
tinsă, respectiv reparaţii, Drăguţ, toţi cei 14 oameni riaşii no.ţtri. de bază se care rezolvăm „în foc con Francisc Lnzăr, Radu Mi- Doru Buldur şi Mihail Extr
întreţinere, măsurători şi din formaţie ne străduim numără Viorel Macavci, tinuu“, toate sarcinile, toa trea. Mihuţ şi de maistrul Plo- 54. 50.
verificări, intervenţii în ca, prin munca noastră, Lucia Şerban, Aurel Sălă- te problemele care apar”. In cadrul secţiei repa rian Busuioc. Ultimul ne Kxtr
caz de necesitate, dar şi inclusiv prin intervenţiile jan, Francisc Somcherechi“. Secţia reparaţii electrice, raţii electrice îşi desfă dă relaţii: „Prin mun 64, 30.
unele asimilări de repere în caz de avarii sau de La rîndul lor, cei de la cu un efectiv de 340 mun şoară activitatea şi ate ca noastră „— repararea Foni
şi echipamente. ranjamente, să asigurăm compartimentul „service" citori, se înscrie an de an lierul de metrologie, con modulelor electrice şi elec 517 038
Sarcinile clin acest do buna funcţionare a insta propriU-zis, coordonat ele între fruntaşele întreprin dus de un specialist de tronice din componenţa
meniu revin secţiilor pre laţiilor electrice. Si sîn- inginerul Mircea OlarUj derii. Aici se repară toată clasă, maistrul Ştefan maşinilor şi instalaţiilor
lucrări şi reparaţii me tem mulţumiţi că reuşim". constituiţi în trei formaţii gama utilajelor şi echi Danko. Cei 45 de lucră miniere — asigurăm pro
canice ; reparaţii electri Reuşite notabile au * şi de lăcătuşi şi hidrauli- pamentelor electrice din tori de aici au misiunea, tecţia şi securitatea acti
ce ; „service“ — fiecare lucrătorii de la telegri- cieni, intervin în caz de dotarea unităţilor miniere extrem de importantă, de vităţii din întreprinderile
compusă din mai multe zumetrie, despre care ne-a defecţiuni la diferite agre ale Văii Jiului, s<? îtsioîi- a menţine în funcţiune, carbonifere, executăm u- Ferit
ateliere, profilate pe lu vorbit maistrul Ernest gate, la unele unităţi mi lează o serie de piese de la ua grad ridicat de si nele aparate necesare în il CÛ1
crări destinele, de specia Csontos. „Sîntem un co niere şi repară, în atelie schimb pentru agregatele guranţă, toate maşinile, sistemul de telcgrizumctric variab
litate. lectiv de 30 de lucrători rele întreprinderii, compo din import, se execută utilajele şi instalaţiile din din subteran, iar o -- dea p
aversă
Pentru că le-am parcurs care executăm verifica nentele hidraulice ale unele instalaţii şi ştanduri mineritul Văii Jiului. Pen maţ ie se ocupă de verifi cârcfir
în ordine inversă, dccît rea periodică, întreţinerea complexelor mecanizate, re- de probă, se intervine tru aceasta ei execută ve carea maşinilor de ex va su
moder
le-am menţionat mai sus şi reparaţiile necesare —» ductoare de turaţie, foreze, pentru soluţionarea anu rificarea, etalonarea şi re tracţie", Şi de aici i-arn tempo
să le detaliem aşa. în ca- în cadrul laboratorului excavatoare, alte utilaje mitor lucrări în regim de pararea, în foc continuu, notat pe cîţiva dintre cei ■40—60
şl sut
dr.ul secţiei service — nostru — la instalaţiile de miniere. „De asemenea, a- avarii. a aparatelor de măsură şi mai buni meseriaşi; Ghcor- rile n
locul I pe întreprindere telegrizumetî ie şi radio-' slmilăm uncie piese de „Preocuparea perma control din nouă domenii ghe Bâtcă, Cristian Pctij- 19 gr
pe cinci luni din 1987 şi telefonie din dotarea în schimb, în prezent execu nentă fl colectivului, spthlă de activitate, începînd cu şor, Livîu Pomană, Gheor între
locul al doilea pe 1986 — treprinderilor miniere şi tăm Instalaţii de stingere ing. Spirea Suditu, şeful cele electrice, de apă, ghe Docea, Ion Pipera, La
se desfăşoară activităţi de Combinatului minier Va-' a Incendiilor din subteran secţiei, este orientată spre ulei, oxigen eţc. Să notăm Ion Drulă, Alecu Angliei, gener;
protecţii prin relee şi lea Jiului. De asemenea, .şî alcătuim o formaţie spe executarea în timp cît mai şl Cîţiva lucrători de nă Iacob Belciug, Dumitru rul v
automatizări, de lelegrizu- intervenim operativ ori da cializată în degazarea ză scurt şi de cea mai bună dejde ai atelierului i Dinu Brădcanu. pă-an
cu Ci
metrie şi de „service® cîte ori este nevoie, Îh cămintelor miniere, a pre calitate a reparaţiilor. Tcrma, Nicolae Ccrna, Ti- însoţi
propriu-zis. „Noi verificăm unităţi, inclusiv la I. M. cizat inginerul Gheorghe Dacă în 1985 reparam ca beriu Ţelegredean, Ovidiu Pagină realizată de lectri'
şi reglăm protecţiile la Anjna, pentru rezolva Lazăr. Avem muncitori pital 2 200 de utilaje şi Ghidei, Armând Farcaş. DUMITRU GHEONEA semn:
toate instalaţiile electrice rea unor situaţii eritîc«, foarte buni, harnici Şt instalaţii electrice, în a- Să ne oprim şi la sec