Page 29 - Drumul_socialismului_1987_06
P. 29
©IS 4 PRODUCŢIE
I MARFA
\ SUPLIMENTARĂ
I La I.M, Barza se ac-
l ţioncază cu intensitate
/ sporită pentru rcaliza-
1 rea ritmică a produc-
S f f C T A U S M m ţ în vederea creşterii ba-
| ţici fizice, sortimentale,
} zei de materii prime a
) ţării. Prin sporurile ob-,
1 ţinute la sulf, plumb,
/ zinc, cupru în concen-
1 trate, precum şi Ia uti-
|;l*VW«^liMIIUillllillll'lil^illll.^'l'liV«illJ'iai ^ laj tehnologic pentru
l t lucrări miniere, produc-
A L C O A I S I H U i U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N 1 ţia marfă suplimentară
ţ înscrisă în contul pe-
l rioadei care a trecut
• >3 Ku.; ) din an se ridică Ia
Anul XXXIX,, nr. 9194 MIERCURI, 10 IUNIE 1987 4 pagini - 50 bani
I peste trei milioane lei.
U.U.M.R. Crişcior. In atelierul electric sc confecţio
nează blocuri electronice pen ti u sesizoarele de metal la
) CHELTUIELI benzile transportoare. în imagine, maistrul principal Tro
REDUSE ian I.uca şl Aurel Iga execu tind montajul unui asemenea
bloc.
) Acordînd grijă deo
1 sebită, permanentă, va-
l lorificării depline, su-
Vremea bună impune o participare masivă ! I prime şi materialelor cu Responsabilitate în îndeplinirea
a
perioare
materiilor
\ care lucrează, diminuă- planului, în buna gospodărire şi
ia praşilă şi la coasă I t rii consumurilor pe u-
nitafea de produs, co
lectivul I.P.S.R.U.E.E.M. înfrumuseţare a localităţii
Vremea frumoasă şi căl 30 de ha, printre coope pare a cetăţenilor la lu Petroşani obţine con
duroasa a adus în .cîmp ratorii care şi-au încheiat cru în cîmp am întîlnit stant însemnate redu
un mare număr do coo primii lucrarea numărîn- la C.A.P. Mînerău. Sub ceri ale cheltuielilor de
peratori din unităţile Con du-se Ioan Irinei, Nicolae coordonarea directă a in producţie. în perioada
siliului unic agroindus Smadici, Ioan Bojan, Lo- ginerului şef al unităţii, care a trecut din ah,
trial Hunedoara. „Con rinez Ţîrlea, Galenia Stan- Doina Cărmăzan, mecani cheltuielile totale Ia
ştienţi de necesitatea ur ciu, din Peştiş, Ioan Mu- zatorii Petru ' Voia şi 1 000 Iei producţie mar
gentării lucrărilor pe o- rîlă, Iordan Luca, Adam Gheorghe Mihai executau fă au fost diminuate cu
gonre — arăta Viorel I-Iu- Ciorogaru, Evelina Tănasc praşila I mecanică şi er- 51,2 lei, iar beneficiul
ieţ, preşedintele C.U.A.S.C. şi Galiniţa Nemeş, din Jo- bicidarea porumbului. A- suplimentar înregistrat IN COMUNA VORŢA
Hunedoara — cooperatorii, sani. Exemplul acestora flăm că din cele 83 de ha însumează aproape un
mecanizatorii şi specialiş ocupate, praşila a fost milion lei.
tii din unităţile consiliu C. U. A. S. C. făcută pe 65 de ha, iar in organizarea Consiliu află t o v a r ă ş u l Nicolae
lui nostru, mobilizaţi de HUNEDOARA tratamentul chimic se e- DEPĂŞIRI lui judeţean al Frontului Ceauşescu.
organizaţiile de partid şi fectua pe ultimele supra LA EXPORT Democraţiei şi Unităţii So Din datele prezentate de
de conducerile colective, feţe. Praşila manuală este, cialiste, de curind a avut primar, cît şi de partici
au ieşit în număr marc la trebuie urinat şi do Mar de asemenea, realizată pe Ilotărîţi să întîmpine loc în comuna Vorţa „Tri panţii la dezbateri, prin
muncă în câmp". gareta Dan, Floarea Go- 50 de ha. Dacă putem evi Conferinţa Naţională a buna democraţiei" — formă tre care Cornel Suba, a-
La C.A.P. Pcşti.şu Mic lomboş, Cornel Hărău, denţia pentru hărnicie şi partidului, din toamna larg democratică de dezba grlcultor din Luncşoara,
se muncea în toate brigă Traian Haiduc şi Ioan Da- răspunderea dovedită în acestui an. cu rezulta tere în comun, cetăţeni şi Florea Nan, agricultor din
zile unităţii. Remarcăm de mian, care au ieşit cu în- muncă pe cooperatori cum te cît mai bune, oame factori de conducere, a Valea Poienii, Virgil Ha-
la început modul în care tîrzicre la praşilă. sînt Bruno Palcău, Tra- nii muncii din cadrul problemelor dezvoltării e- muga, directorul şcolii ge
se implică tovarăşii din în brigada Josani sc Lan Cursaru, Toader Tode- Sectorului forestier dc conomico-sociale a locali nerale, Radu Cernea, geo
conducerea comunei la mai afla la datorie meca reanu şi Haralambie Hro- exploatare Haţeg îşi tăţilor patriei. log, Viorel Ivan, şef de
bunul mers al lucrărilor nizatorul Ilie Gruniţan. mei, nu acelaşi lucru îl amplifică strădaniile în A fost salutată cu căl brigadă la sectorul minier
agricole, membrii biroului Executa cel de al doilea putem spune despre Mal- parchetele şi în centrele dură prezenţa la „Tribuna Vorţa şi alţii rezultă că
comitetului comunal de rebilonat la cartofi, stră- vina Stoica, Titel Troa de prcindustrializarc, democraţiei" a tovarăşului în ultimele decenii s-au
partid, în frunte cu pri duindu-se să menţină rit că. şi Gheorghe llea, care obţinînd rezultate deo Radu Bălan, prim-secretar produs profunde mutaţii
marul Alexandru Zudor, muri dc lucru cît mai pînă acum sînt codaşii sa sebite. O atenţie spe al Comitetului judeţean calitative. Dintr-o comună
fiind prezenţi în cîmp, la bune. In cîmp, se afla şi tului. cială dau activităţii de de partid, preşedintele Co exclusiv agrară, Vorţa se
locurile unde se executau Constantin Stoica, vice Pe mai multe fronturi export, onorînd exem mitetului executiv al Con conturează tot mal mult
lucrările, pentru a coordo preşedintele biroului exe plar toate comenzile siliului popular judeţean ca un centru minier de
na activitatea şi a inter cutiv al consiliului popu se munceşte în aceste zile beneficiarilor. în pe Hunedoara. Au luat parte, perspectivă, geologii iden-
veni operativ la elimina lar, venit să Urmărească la C.A.P. Peştişu Mare. rioada care a trecut din de asemenea, conducători tificînd aici importante
Am remarcat şi de astă
rea neajunsurilor ce se cum se derulează lucra dată hărnicia oamenilor an ei au realizat peste şi reprezentanţi ai între rezerve de minereuri, care
mai ivesc. „De fapt — a- rea, ce probleme mai tre din acest sat, participa G0 la sută din planul prinderilor, organizaţiilor şi sînt exploatate de sectorul
răta primarul comunei, pe buie rezolvate, rea lor numeroasă la mun- pe 1087, livrînd parte- instituţiilor judeţene cu minier, ce ocupă de ani
care l-am găsit în tarlaua O activitate bine orga ţ nerilor externi impor- activităţi pe raza comunei. de zile locuri fruntaşe în
„Ogoare", unde mecaniza nizată şi amplă partici- i tante cantităţi de cclu- Tovarăşul Vergii Rus, întrecerea socialistă la
torul Vasilc Habor efectua MIRCEA LEPĂDATU J loză de fag şi de di- primarul comunei, a pre nivel de mină.
praşila mecanică la po {Continuare in pag. a 2-a) \ verse specii. zentat marile realizări ce Deşi majoritatea bărba
_
rumb —, acest mod dc AMPLĂ MOBILIZARE se fac deplin simţite şl ţilor din comună lucrează
lucru s-a statornicit la noi în comuna Vorţa in anii
de multă vreme. în timpul DE FORŢE ÎN socialismului, îndeosebi în TIBERIU ISTRATE
campaniilor agricole şi, COMUNA ILIA perioada de cînd în frun
îndeosebi, atunci cînd lu tea partidului şi a ţării se I iinuare in pag. a 2-a)
crările de pe ogoare im lori, pe ogonreio unită
agricole
ţilor
din
comuna
pun o mare concentrare dc lila s-a făcut o amplă mo
forţe, ritmuri de lucru in bilizare <ie forje pentru • -•-------------
tense şi bună organizare, impulsionarea lucrărilor de
de
mobilier
locul celor de la primărie sezon, în sprijinul coope lecţii textile, bucătărie, con- •
covoare
de
partici
care
este în cîmp". ratorilor, prăşitul au culturilor iută şi pluşate, articole do |
pat
la
Inginerul şef al unită de varză şl roşii, au ve • tucerie etc. — confecţionate _
ţii, Ileana Radu, avea nu nit elevii liceului agroin I O BOGATA ACTIVITATE în atelierele şl fabrlcllo tic *
producţio industrială şi preş- |
dustrial şi ai şcolii gene
mai cuvinte de laudă — I COMERCIALA. Colectivul de ţări servicii din Hunedoara, .
din
pe merit, fireşte — despre rale lucrat localitate, care lucratoare comerciale al ma- Orăştie, Brad, Haţeg. '
la
efectuarea
au
gnzinulut
mercerie—gaiantc 7
modul în care mecaniza celei de-a doua praşile • | rio nr. 51 aparţinînd I.C.S, B HĂRNICIE. Elena Neag, . a
torul Vasilc Ilabor îşi fă manuale la ceapă. De n- Mixt Brad desfăşoară o gestionara unităţii de difu- 1
mun
cea datoria. „Totdeauna semenea, personalul econo • bună activitate comercială, zaro a presei, nr. 92, din #
din
citor
unităţile
efectuează numai lucrări mice şi instituţiile comu | dcpăşindu-.şi lunar sarcinile Haţeg, este cunoscută ca o ■
lucratoare harnică, cu Ini
de calitate, indiferent că nei a fost mobilizat la • - do pian. După cum ne re- ţiativă, conştiincioasă. Altfel •
latează Vesalina Tudoran,
seamănă, întreţine culturi prăşitul manual ai po I responsabila unităţii, in lu- nici nu nr putea să-şi do- |
le sau le recoltează. Pînă rumbului pe tarlaua „Ne a na recent încheiată s-a în păşească lunar planul de
gru“ a A.E.I. Bacea. Me
desfacere. In luna mai n.c., •
registrat o depăşire a snr-
acum, cl a încheiat pra canizatorii şi-au făcut şi I cinilor do pian eu 80 000 de pildă, depăşirea a fost |
şila mecanică la porumb ci datoria, o parte din 0 Iei, pe perioada lunii în de 51 Ia sută. ^
pe 46 de ha din cele 71 forţe fiind concentrate la curs pianul fiind realizat H SIMPOZION. In ca-
terenului
de ha ocupate". Mai a- pregătirea verzei de toam şi C.A.P. Brad. Legumiculton rea Maria Ciornei recoltează 1 Ia zi. drul schimbului de expe- {
plantatul
flăm că praşila manuală nă. roşiile din serele unităţii. • ■ COLECTIV HARNIC. rienţa realizat de profesori .
la porumb a fost făcută pe Foto NICOLAE GHEORGHIU I Prinir-o bună organizare a do istorlo din judeţele Me- °
• muncii, punctualitate şi soll- hedinţi şl Hunedoara, Ia I
. cltudlne, ordine şi disci- Haţeg a avut loc simpozlo- «
■ plină în activitatea de fie- nul pe tema : „Unitate şt "
Istoria
pa-
perenitate
I
în
care zi, lucrătorii Oficiului
Grija faţă de utilajele nemontate — sarcină • 1 doara, conduşi de Ioan Or- Huno- trioi“, organizat do Inspec- | 1
nr.
F.T.T.R.
din
1,
,
tornlui şcolar judeţean. Au
fost
• dea nu, sc prezintă cu o de- privind prezentate comunicări | •
obţinute
rezultatele
de maximă răspundere pentru beneficiari 1 la zi do peste 11 000 iei, în cele două judeţe, for
a
Păşire
sarcinilor
I
de plan
S depăşire ce creşte zi de zi mele şi modalităţile de inte- *
| şi în luna iunie. Fără nici grare în lecţiile predate in |
In apropiere de Staţia acolo, pe terenul respec Unor asemenea între tea dc investiţii se reali o reclamuţic în muncă, prin- clasă a acestor Importante
C.F.R. Călan sc află un tiv ? Sau, mai bine zis, bări le-am căutat şi noi, zează prin serviciul de • tro lucrătoarele Cele mai des- aspecte ale istoriei naţio- ®
evidenţiată,
fost
loc viran pe care au cres de ce au ajuns asemenea recent, răspunsurile^ în- investiţii. De pildă,. în 9 toiuice se află mereu Paras- nale. A concepţia partidu- | «
totodată,
cltiva Apopci, Adela Arnău-
cut, din abundenţă, iarbă, ultimii ani ne-au sosit I tu, Rodica Miuţă, Verona lui nostru, n secretarului "
flori sălbatice, ciulini şi... peste 90 la sută din pie a Miliuţ, Olga Vădana şi al său general, tovarăşul I
utilaje I Desigur, în pri sele, reperele şi celelalte tele. (IOAN VLAD, cores- Nicolae Ceauşescu, în legă- ” 8
istoriei
cu
predarea
tură
vinţa existenţei acestor subamsamble necesare ba ' pondent). naţionale In şcoală, larga I
piese şi subansamble nu teriilor de cocsificare nr. EH PRIN APROVIZIONA- contribuţie co o aduce In •
educaţia
revolu
este vorba de nici o exa 4 şi nr. 3, conform ordinii • I RE RITMICA. Ca urmare a ţionară a patriotică, generaţii. 1
tinerei
şi
cerinţelor
reţinerii
suges-
gerare, parcă sînt uitate în care vor fi puse în , tlilor cumpărătorilor şl a Schimbul de experienţă mal •
acolo... din fuga trenului. valori materiale deosebite tr-o discuţie purtată cu funcţiune". • preocupării pentru o apro- cuprinde vizite de docu- .
Ia
După cum se poate vedea, să zacă de atîta vreme ing. Ervin Schmidt, şeful — Cam cît s-a montat » vizionaro diversificată, co- montare muzeele Sarmizogetusa, e
din
Devu
Ţebea,
realitatea se susţine şi fără nici o protecţie con serviciului investiţii din din volumul amintit ? I Ioctlvul magazinului de ar- şi Hunedoara.
1 ticolo generale al Atelieru-
prin fotografiile noastre. cadrul C.S.V. Călan. „Este — Numai circa 25—30 • iul do protfucţle industrială
O singură nedumerire ar tra intemperiilor şi fără la sută. Restul le păstrăm. i şi prestări, servicii din Ha
exista: cum au putut grija nimănui de a le a- drept — ne-a răspuns in ţeg, condus de Georgeta
9 Udrca, îşi realizează lună
„creşte" acele bucăţi de coperi cît de cît (cu ex terlocutorul — aprovizio MARIN NEGOIŢĂ | do lună sarcinile do plan.
instalaţii — cu totul şi cepţia, bineînţeles, a... narea eu utilaje şi echi Desface articole cum sînt
cu totul din metal I — mărăcinilor) ? pamente pentru activita (Continuare in pag. a 2-a)
