Page 34 - Drumul_socialismului_1987_06
P. 34
*og. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI I
în juri
Tr
dii
na
l«j
Iu.
Ni
se
Elevii în faţa opţiunilor şcolare şi profesionale
Kc
le
lis
ju
LICEUL INDUSTRIAL NR. 1 DEVA LICEUL INDUSTRIAL NR. 4 DEVA 20,01) Te
20,13 Ci
V
re
Spre noi ■pte de calitate in pregătirea elevilor 0 temeinică instruire tehnico-stiintifică nii
191
20,30 Iz
no
Liceul industrial nr. 1 sei de electronică care îşi nităţi de poştă şi teleco Moderna şi impunătoa arhitectură,' tîmplărie şi după opţiuni — direct pe vc
rm
Deva este una dintre cele amplifică cunoştinţele a- municaţii, la întreprinde rea clădire din complexul dulgherie, instalaţii şi su clase. Dacă elevul doreşte 20,40 M
mai puternice unităţi şco sistaţi dc calculatoarele cu rea dc calculatoare, la şcolar de pe strada Mi dură, chimia materialelor de pe acum- clasa de in re
loi
lare din judeţ, recomandată care au fost dotaţi de LP.S.R.U.M.“. nerului din Deva — Liceul de construcţii, mecanică şi formatică, se înscrie în 21,10 In
deopotrivă de o certă ca Centrala minereurilor De „Alături de temeinice industrial nr. 4 — nu mai automatizări, electroteh clasa a IX-a D sau E. Şi rili
litate a procesului înstruc- va sau în timpul practicii cunoştinţe de cultură ge are nevoie de o prezen nică — prin cursuri liceale şansa pentru treapta a (c
tiv-educativ asigurată de efectuate la unitatea de nerală, liceul nostru asi tare anume. Elevi şi pă de zi şi serale, precum şi Il-a este mai mare, deoa l»a
Ilr
profesori cu o temeinică calculatoare electronice gură reale cunoştinţe şi rinţi s-au familiarizat de prin şcoală profesională, rece a crescut şi numărul 21,50 T<
pregătire (marea majori „Felix" din municipiu. deprinderi practice, a a- multă vreme cu baza ma beneficiază, constant, şi claselor. Şi şansa de a
tate posesori ai gradului „Elevii noştri, ne-a rela dăugat tovarăşul loan terială de care dispune d'c pregătirea suplimentară. intra la facultate este mai
didactic I — n.n.), la care tat prof. luliu Millye, di Feier, şeful catedrei de acest edificiu pentru o te — Chiar de la începutul mare, datorită pregătirii
se adaugă un număr în rector adjunct al institu maiştri. în felul acesta meinică instruire tehnico- anului şcolar noi organi suplimentare ce se face.
semnat de cadre dîdac- ■ ţiei, au posibilitatea să se asigură o temeinică ştiinţifică : 26 cabinete şi zăm pregătire suplimentară De mare folos s-au do
tice de specialitate — in se pregătească în diverse legătură a învăţămîntului laboratoare specializate şi intensivă. Iată — ne spu vedit, de-a lungul anilor, BUCI
gineri şi maiştri cu vastă profite. Astfel, treapta I .cu practica productivă, dotate cu cele mai noi ne prof. Nora Marin, di şi taberele speciale de ma dioprojt
Buletin
experienţă. Despre efor cuprinde profilele electro cu producţia. Legat de mijloace de învăţământ, rector adjunct cu munca tematică şi fizică organi ordinea
turile permanente ce se nic, mecanic, mine — pe calitatea cunoştinţelor pro platforma industrială a li educativă (care luni, 8 iu zate în vacanţe, p-ecum tură;
întreprind aici în numele trol — geologie; treapta fesionale, aş oferi doar ceului cu opt ateliere caro nie 1987, la ora docu şi consultaţiile organizate 7,30 Ar
Revista
noii calităţi, ce caracteri a doua — profilul electro două exemple: locul I şi dispun de utilaje ia ni mentării noastre mai avea la materiile pentru con rierul
zează întreaga perioadă tehnic cu specialităţile premiul special al C.C. a! velul tehnicii de vîrf, o cîteva minute disponibile cursul de admitere în Răspun
actuală de dezvoltare a electronist şi electromeca U.T.C. obţinut pe ţară de modernă bază sportivă pentru a intra în amfitea facultate, ca şi culegerile lor ;
Ştiri ;
patriei, vorbesc cele trei nică, profilul mecanic cu Liliana Mateş, clasa a multifuncţională, cantină trul în care o aşteptau de probleme şi broşurile tezători
locuri I ocupate consecu specialitatea mecanici ma XLa B, în specialitatea dc cu autoservire, cămin, sute do elevi pentru pre editate în şcoală (în acest te; ll,o
tiv de liceu în întrecerea şini şi utilaje de mină. preparator, iocul I pe ju club, sală dc spectacole şi gătire suplimentară la o- an şcolar — culegerile rea 11,05 R
socialistă pe judeţ, 9 pre profilul mine — petrol — deţ la concursul prelu de proiecţie cinematogra biectul fizică) — pentru lizate de prof. Robert Muzică
]v r ~ 'Câr
mii obţinute în acest an geologie cu specialităţile crătorilor prin aşchiere fică, bibliotecă cu peste noul an de învăţământ, Singer — la matematică b*l
la concursurile pe meserii, mineri, preparatori cărbu obţinut de Andrei Radian, 20 000 volume ş.a. Cu o cînd la treapta [ vom „Exerciţii cu parametri”, t zoai
De la
activitatea desfăşurată în ne şi minereuri, topografi din clasa a XH-a E, între asemenea bază materială, avea .patru clase cu profil şi de prof. Nora Marin la nai ; 1
producţie de absolvenţii Cursurilor de zi li se adau cere găzduită de I.M. cu un colectiv de cadre de construcţii şi trei cu fizică, „Tipuri de pro radio-t
săi, reuşitele la concursu gă cele de seral în ace Oră.ştic. Revelatoare este didactice de mare probi profil de mecanică, pre bleme de electree in etică "). operete
rile de admitere în învă leaşi profile, şcoala de aprecierea de care se tate profesională, liceul gătirea suplimentară o vom Despre ce a însemnat români
ţământul superior. Se ma maiştri — curs seral cu şi-a cîştigat un binemeri organiza pe clase: la Liceul industrial nr. 4 De nai; 1
<ii o ;
nifestă, în acelaşi timp. profil electromecanic, şcoa bucură absolvenţii noştri tat statut în reţeaua de clasa a IX-a A — la nra- va pentru devenirea lor, ştiri ;
o certă tendinţă spre mo la profesională. Sînt şi alte din partea Centralei mi învăţământ din judeţ şi temalică-fizică, la clasa a au vorbit, în urmă cu tinereţi
dernizarea procesului in aspecte care merită a fi nereurilor şi Minei Deva din ţară. Schimburile de IX-a B — Ia fizică-chimie, câteva zile. la întâlnirea de nul; 2(
structiv, asigurată de o menţionate: spre deose ca oameni de nădejde in experienţă interjudeţene Ia a TX-aC — ia desen 10 ani, absolvenţii celor tleră I
sarcinilor
de
realizarea
Ca su}]
bază materială aparte, al bire de alte licee. la producţie. De aceea, şi găzduite mereu aici sînt pentru arhitectură, a IX-a trei clase a Xlî-a. Şi prin- zi intr-
cătuită din laboratoam şi instituţia noastră şansele sprijinul pe care-1 primim argumente ale interesului D şi E la informatică, a trei er, cu bucuria şi lu na! ; 2
cabinete şcolare, ateliere de reuşită în treapta a de care se bucură în ţară IX-a F — Ia electroteh mina împlinirilor în priviri, tic ; 22
zicală;
de producţie temeinic uti doua sînt mai mari exis- din partea acestor unităţi- colectivul: acestui liceu. nică. a IX-a C — la desen slng. Marionrn Bodreanu ietin «I
late. Preocupările vizea lînd la cursurile de zi 15 este marc". Recentele schimburi de teHnic. La aceste clase —■ cadru de probitate pro
ză cu curaj domendle do clase faţă de 13 în treapta Sint aspecte, cure, an de experienţă cu colective di vor preda profesori cu fesională' şi politică la
vîrf, dezvoltînd interesul T Apoi. pe lingă specia an. conduc la creşterea dactice din judeţele Mureş experienţă bogată,, specia Brigada 1 a T.A.G.C.M.,
elevilor pentru cercetare. lităţile cu profil, minier, numărului candidaţilor do; - şi VUeea sînt edificatoare. lişti în pregătire supli Emil Roşu. şef de echipă
Revelator este în acest bineînţeles do bază. pre nici să reuşească în trep Aici instruirea într-o mentară. Chiar şi înscrie zugravi la G.LG.CL. ing. m:v;
sens cercul de informatică gătim elevi care la absol tele 1 şi 11 ale Liceului gamă largă de meserii. rea în treapta T, pentru Marius Certejan, de la tul ui -
alcătuit din elevi ai cla- vire se pot încadra in u- industrial nr. 1 Deva. / complexe — construcţii şi noul an şcolar, se face — I.M.C; Birc*ea. (Patria
pori uit
DOAR.
Iltt (M
LICEUL INDUSTRIAL NR. 1 PETROŞANI băieţi
(Modei
PENTRU CARE LICEU OPTAŢI ? pile v
Efecte ale activităţii Peste 8 300 dc elevi din La Deva, Petroşani şi I-’l oc
şi
.oi
clasele a VIII-a ale şco 1 lunedoara funcţionează Rond <
din
generale
lilor
judeţ
instructiv- formative se află în faţa opţiunilor licee de matematieă- Drum ii
sorii le
fizică şi pedagogic (De
profesionale. va), sanitar (Hunedoa brio);
rea);
Liceul industrial Petro Gaia (electrician de mină), în judeţul nostru, noul ra), economic şi de drept — sori
şani se numără printre trei menţiuni la meseria an de învăţămînt îşi va administrativ (Petroşani). VULC.Y
(Lucea
unităţile reprezentative de de miner prin Nicolae deschide porţile în 28 de Baza didactico-mate- Vise ş
învăţămînt ale judeţului, Tudor, Sorin Munteanu, licee. 19 dintre acestea rială a învăţămîntului ml),
care numără peste 2 600 Traian Preeup. Pentru ab sînt cu profil industrial hunedorcan dispune de înclepă
rose);
de elevi ce frecventează solvenţii de Liceu, porţi (5 în Deva, 3 — Hune peste 1 130 cabinete şi na mi?
cursurile liceale de zi .şi largi s-au deschis spre doara, 2 — Orăştie, 1 — 422 laboratoare,' înzes B RAD
serale, şcoala profesio învăţămîntul superior, do Brad, 1 — Gurabarza, 1 trate cu aproape 3 800 Iltt
GURA
nală şi de maiştri. Anual vadă numărul reuşiţilor — Călan, 1 — Sinieria, (Miner
ies de pe băncile liceului de anul trecut sc ridică 1 -Petroşani, 1-Vulcan, de mijloace audio-vizuale. • Domni
absolvenţi pregătiţi în la 49 (cursuri de zi) şi 46 1 — Petrila, 2 — Lupcni), de 329 ateliere şcolare. tria);
unu (
profilele — mineri, elec (cursuri serale). 3 au profil agroindustrial Se asigură condiţii de ciu-n
tricieni, mecanici, construc- Cu deplină responsabili (Haţeg, Geoagiu, Ilia). cazare şi masă. sta col o
ţii miniere, electronişti. tate privesc cadrele didac ră): 1
In aceiaşi timp, termină tice, conducerea şcolii, sub Stan 1
BRAZI
şcoala profesională tineri îndrumarea organizaţiei de LICEUL AGROINDUSTRIAL HAŢEG plante medicinale şi legu ’77; C
pregătiţi în .meseriile me partid, educaţia elevilor. me rare, cercetare caro po Vie
canici maşini şi utilaje, După cum ne mărturisea se continuă firesc, nu o tură);
fals (!
electricieni de mină inte directorul instituţiei, to Tinerii invaţă să devină oameni de nădejde dată, prin reuşita in învă Moşton
graţi în unităţile subor varăşul Ion Lăpăduş, un ţămîntul superior de spe
donate Combinatului mi loc dc bază ocupă in pro cialitate.
nier „Valea Jiului" — în cesul formativ educaţia Amplasat în cunoscuta unităţi cu profil energetic, în plus, cadrele didactice Activitatea instructiv-
treprinderi m i n i e r e , prin şi pentru muncă. zonă agricolă a Haţegului, abator, fabrica de berc, asigură o pregătire supli oducatiyă din liceu se îm
J.P.S.R.U.E.E.M.. I.P.C.V.J.. Practica continuă se des liceul agroindustrial din panificaţie sau aparţină mentară (care se face du pleteşte armonios cu o Num»
preparaţii. oraşul cu acelaşi nume, toare întreprinderilor a- tragere
făşoară pe perioade com minica — n.n.) la mate intensă viaţă spirituală,
1
Vorbind despre calita pacte dc două săptămâni, localitate cu o bogată re gricole de stat, cooperati matică, fizică, chimie şi cu o prezenţă apreciată în 1087 :
Extr.
tea procesului instructiv in fiecare săptăniînă două zonanţă istorică şi cultu velor agricole de pro biologie, realizată prin ro Festivalul naţional „Cân 20, 7.
sînt semnificative cîteva zile fiind afectate obiec rală, pregăteşte an de an ducţie din c a d r u 1 taţie de către profesori tarea României". Despic Extr.
repere. .Un număr însem telor de specialitate, res un număr însemnat de C.U.A.S.C. Haţeg şi To- de la disciplinele respec acest lucru vorbesc sem 37, 20,
Fond
nat de elevi — peste 100 tul timpului fiind folosit tineri, prin cursuri dc zi te.şti, în medie, între 25— tive, sau prin. testările prin nificativ cele două premii I fill 801
au fost in măsură să in producţie. Din partea şi serale, în profilele in 30 absolvenţi reuşesc în care se simulează exame loi rep
participe cu bune rezultate liceului răspund de prac dustrial-agricol, industrie învăţămîntul superior". nul de bacalaureat care pe ţară şi titlul de laureat,
grupul
coral
obţinute
de
la sesiuni de comunicări tică. sînt permanent ală a I i m en t a ră, el ectroteh n i c. O dovadă că aici se în va începe în curînd. cameral şi formaţia de. ;
ştiinţifice, la concursurile turi de elevi, toate ca „Meseriile în sine, după vaţă cu temeinicie, se de
pe discipline de învăţă- cum ne relata prof. Cris- pun eforturi stăruitoare Liceul dispune de o dans de societate. Tinerii
mint, de cultură generală drele didactice de specia lina Bătrîncea, directorul pentru acumularea atît a temeinică bază materială, de aici învaţă carte, în ren ti
şi tehnice, organizate la litate coordonate de tova liceului, răspund direct şi cunoştinţelor de cultură inclusiv o gospodărie anexă vaţă să cînte şi să danseze, fl în ;
nivelul judeţului, fn plan răşul Severian Groza. nu eficient specificului zonei: generală, cit şi a celor de unde se desfăşoară practi se pregătesc pentru mun Cerul ^
profesional, huna pregăti mit specialist coordonator. horticultor — mecanizator, specialitate o. constituie ca productivă a elevilor, că, pentru viaţă. învaţă ros. Ia
verse »
re a condus ia obţinerea La I .M. Dîlja avem o mină veterinar, preparator pro prezenţa elevilor liceului în realizarea cu eficienţa să devină oameni de nă dc dos
in cadrul concursului pe şcoală unde elevii îşi efec duse carae-lapte-legumc- în prim-planul concursu dorită a practicii produc dejde. Vin tul
meserii -- faza pe miniş tuează practica pînă la fructe, electromecanic e- rilor pe discipline şcolare tive a elevilor s-a asigu T)ă la
şl
sud-
tri — a trei premii întîi împlinirea vârstei care le nergie electrică. Meserii (Horia Damian din clasa rat patronajul Institutului căii i>
prin Franeisc Hegeduş (me permite coborirea în sub variate care atrag absol a Xl-a a obţinut locul I agronomic din Timişoara, aversei
canic maşini şi utilaje). teran. Tot în spiritul edu venţi de şcoală generală. pe ţară la olimpiada de fn felul acesta, elevii sînt Pagină realizată de: ktn/orl
minimi
Gabriel Gtfran (prepara caţiei prin muncă şi pen Şi , tot anual, 503 de ab- matematică -— n.n.) sau atraşi şi în activitatea de LUCIA LICIU, între l
tor). Marius Budai (meca tru muncă, efectuăm cu solvcnţl, dc data aceasta pe meserii (Mírela Tifrea, MINEL BODEA cele ir
nic maşini şi utilaje), elevii lucrări de nutogos- ai liceului nostru, se in clasa a XlT-a — menţiune cercetare prin introduce 30 gra»
un premiu III prin Mihaela podărire". tegrează în producţie în la industrie alimentară). rea în cultură a unor