Page 42 - Drumul_socialismului_1987_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Iulian Antoce s-a născut în 1961 la ca un învins.
Vulcan. A studiat medicina la laşi, Iar Prin labirintul curajului,
A i W X H venit pe plaiurile natale In calitate de biruia, sculptînd abisuri, 13.00
după absolvire, din toamna trecută, a re­
cu fantezie de artist,
Minerul.
medic stagiar la Spitalul judeţean din De­
va. A debutat ca poet in revistele Liceu­
13,05
lui din Vulcan, publlcind apoi, printre
altele, in „Opinia studenţească" şi „Con­
19.00
vorbiri literare" din laşi. Propunem citito­ Punte 14,15
19.20
rului versurile de mai ¡os cu convingerea Te descopăr în tainele fîntînilor,
HÜNEDORENE că ele confirmă un talent de certă per­ te aud venind de departe, 10.50
spectivă, chiar dacă nu încă foarte ferm
conturat. Dar, ca oricărui talent, viitorul din suflul pămînturilor, 20.50
din piatră şi os,
ii aparţine. suind prin rădăcini 22.20
R. C. ca prin orgi de lut.
cesta e destinul firesc al
Eminescu, unicul geniilor. Dorinţa de a-l l Te zăresc în râuri
regăsi in romane şi filme Minerul de-aramă şi fier.
vine din aspiraţia de a-l Te desluşesc în cetăţile
îmi dau seama foarte şitoare, care ar fi scriito­ percepe demitizat, de a ni-l create de strămoşi,
BL
bine de nuanţa evident rul cu conştiinţa răspunde­ apropia, de a-l încadra L-am văzut iarăşi, te simt în rouă florilor albe dlop
tautologică a acestui titlu. rii ce ar mai avea Îndrăz­ sistemelor noastre de refe­ aşa cum era. în care cred. Bule
Am rămas însă totuşi la neala să-şi asume între­ rinţă şi unităţilor noastre I-am ascultat paşii Te ştiu aici, ord ii
el din cauza unei între­ prinderea de „a recrea - de înţelegere. Zadarnică — mergeau spre bărbăţie. cu dragoste de oameni, tură
7,30
bări zadarnice pe care cum zicea criticul Pompi- aspiraţie, care ar eşua în- Am văzut muntele. Patria mea. Revi
am auzit-o de multe ori, liu Constantinescu — uni­ tr-o anecdotică minoră şl Mă privea mîhnit, IULIAN ANTOCE ictin
rostită uneori chiar ca un citatea creatoare a unul cu nimic semnificativă dien!
conn
implicit reproş la adresa geniu" ? pentru ceea ce a însem­ Revi
breslei scriitoriceşti: de ce Roman înseamnă apoi nat cu adevărat existenţa 11,00
nu avem încă un roman, ficţiune. Un roman - ca sa. „Să ai conştiinţa calităţii actului artistic" 11.05
to ;
un film, în slîrşit, un se­ şi un film, de altfel — ' ’ t * * poní:
rial (!) „despre Emines­ „despre Eminescu" ar că- Calea de acces înspre Intre slujitorii scenei insti­ stare, de emoţie, dublată de 12,00
părut
s-au
12.05
cu" ? Aş răspunde la a- cunoaşterea vieţii sale e tuţiei profesioniste de specta­ Interpretative. Mi : Uhrik („Ale- conştiinţa unui gînd nobil, De
mai
apropiate
ceaslă întrebare printr-o una singură: cea ştiin­ col din Petroşani, actorul geţi-1 singuri“ de Ivan moral. Do aceea, prin in­ ţării
exclamaţie : bine că nu a- rZe&ţvtQ ţifică. Ea ne-a fost des­ Nicolae Gherghe s-a impus UukovCnn), Maiorul („Familia termediul actului de cultură 3 *
calităţi
certe
interpreta­
Toth«
vem l Dar adevărul e că, chisă tuturor de G. Căli­ prin de regizor, autor dra­ Ianke de Orlteniy Ianko Istvan), o posibilă educaţia politică, Avan
tive,
şi
(„Tacite,
estetică.
15,15
măcar romane ,,despre ^PRIVELIŞTI nescu printr-una din ca­ matic şi, lucru indispensabil Cadir“ de Victor Ion Popa), — In condiţiile în care o tinde
Eminescu", avem. Atita podoperele sale, VIAJA pentru omul chemat să facă Inspectorul Mintă („Plicul" de bună parte în din timpul dv. posi­ ii cultu
cu­
sînt
multiple
petreceţi
prin
teatru,
educaţie,
Lîviu
doar că sînt ratate. Chiar dea în mod fatal în aria LUI MIHAI EMINESCU, noştinţe de cultură generală. („Omul cu Hebreanu), de Chirică bile şi alte preocupări ? nai ;
mîrţoaga“
G.
saj i
cele notabile - cele ale ,,detestabilului gen al vie­ biografie exemplară prin — Consider că activitatea Clprtan), Ion („Idolul şt Ion — Celelalte preocupări ale ran ;
sfera
întîlnesc
lui E. Lovinescu şi Cezar ţilor romanţate". Expresia rigoare ştiinţifică, artă a profesională trebuie să fio mele se în lucrul tot cu în actorii ştiri;
teatrului,
profundă
o
cultură
dublată
Petrescu - sînt notabile ii aparţine lui C. Călinescu expresiei şi respect pen­ teatrală, de estetică, filozofică, profesionişti şi amatori. De dresa
prin ambiţia şi prestigiul şi e întru totul îndreptăţi­ tru adevăr, carte de refe­ care te defineşte ca om al multe ort m-am regăsit în taţi
Fotb;
cetăţii.
autorului
Omul
şi
postura
autorilor, fiind ' însă nişte tă. ,,Detestabil", pentru că, rinţă pentru genul bio­ timpului să al înveţe permanent scriind piese pentru dramatic 21,00
trebuie
copii.
eşecuri atit sub aspectul neexistînd atestări docu­ grafic, pe care n-ar şi de la viaţă, dar mai ales Condiţia omului do artă din 22,00
Sport
autenticităţii cit şi sub mentare asupra infinităţii putea-o suplini o întreagă din volumele bibliotecii. teatrul contemporan trebuie zicale
spre
—
Ce
v-a
—
cel estetic. Nici nu putea de detalii care structurea­ bibliotecă de ,,biografii apropiaţi de teatru ? îndemnat şă vă să tindă regizor, omul total dra­ larlla
scenograf,
actor,
fi altfel. ză uh roman - gesturi, romanţate" şi nici kilome­ — O întîmpiare. I,a o ser­ maturg. Am semnat regia la etl
i
Existenţa creatoare a Iul gînduri, sentimente, ati­ tri de peliculă color. Dar, bare şcolară, mi s-a dat să spectaeolui-eolaj „caraginlc şi ■ tl
Eram
de
atit
„Glie
Eminescu a durat doar tudini, cuvinte, intonaţii mai presus de toate, ca­ recit o poezie. nu mai ştiu vremea de lui“, ia Florian, Voini­
„Vră­
cul“
Mircea
emoţionat
Incit
şaptesprezece ani. Singur etc. etc. - acestea tre­ lea înspre ' cunoaşterea lui cum am spus-o. Reţin însă, jitoarele“ de I. Stolaru, „în­
de
maro
lume“
Importanţă
acest adevăr e de natu­ buiesc inventate şi atri­ Eminescu, unicul, fie-ne că am ei. dat Vocaţia ml-a des- curcă veneţian“ de de A. Cărnii Hcrz,
„Act
trăirii
Pn-
ră să cutremure şi să buite lui Eminescu. Cu ce Opera sa. E o lume mi­ coperll-o un profesor de trescu, „Timp în doi“ de
inbibe orice eventuală ten­ drept ? Ce îndreptăţire am raculoasă in care oricui H limba română care a decis să D. R. Popescu ş.a.
tativă de a o „recon­ avea să re-creăm din pre­ este îngăduit să pătrundă, joc rolul lui zero Harbarosa din — Şi totuşi ? actoria rămîne pro­
„Nota
piesa
Ia
purtare“,
Tot
—
stitui”. Căci, în scurtul şl supunerile noastre existen­ să rămină şi să-l culeagă do virgtl Stoenescu. Eram a- fesia do credinţă. Fac şi re­ DE
dramaticul răstimp, Emi­ ţa tragică, unică şi ¡repe­ fără oprelişti inepuizabi­ tunei tînârul care venea do gie, dar în actorie mă simt vîntul
(Putrl
eu
nescu a creat o lume şi a tabilă a unui geniu ? de mileniu fulgerat de ne­ 1 la ţară locul o mare Ml-a dragoste Anapoda“ de G.M. Zamfirescu) acasă. peri ui
lele roade. In acest sfirşit
pentru
tre­
natal.
—
condus
Aţi
Am
trăit cu intensitatea mai N-ar fi imposibil dar ar fi buit un studiu îndelungat, o ş.a. multe jucat, de asemenea, teatrul petroşăncan... mult timp DOA1
in
copii
pentru
piese
multor existenţe cumulate o impietate. Pe măsură linişti, lie-ne ea temeiul aşteptare în care mă mani­ şl în filme. — Da. In această perioadă litt (0
băieţi
intr-una singură. Şi azi, ce trece timpul, Eminescu încrederii în dăinuire. festam prin căutări febrile. — Faceţi vreo deosebire am fost părtaş la ridicarea (Mode
noii
insti­
spectacol
ceva
cind perspectiva asupra se învăluie tot mai adine Se întimpia dădea cu mine, Intre un rol şi altul ? care se res­ tuţiei, săli o de minunată a realizare pile
care
O
nu-mi
pace.
Un
actor
—
Poetului e tot mai cople­ în aura sa legendară. A- RADU CIOBANU nelinişte interioară care, piuă pectă pe sine îşi respectă a anilor noştri oferită în «Iar ii y
Pro v'î
ia urmă, trebuia să se ex­ deopotrivă munca. Un rol nu minerilor Văii Jiului şl slu­ (Cast
prime în ceva. Expresia am e ntal Important decît altul. jitorilor scenei de aici de Rond
găsit-o în formaţia univer­ Oskar-ul se acordă şl pentru partidul şl statul nostru în Drum
sitară. Aşa am devenit actor. roluri episodice. Toate rolu­ cea mai fertilă perioadă din seriile
Formaţiile corale ale elevilor - o certitudine tuţie Care a fost prima insti­ rile trebuie să poarte însă istoria patriei. înapoi cu ochi brie);
—
pe
profesionistă
—
scena
Privind
înalte
rea);
căreia aţi evoluat? „viza“ a celei cărei mai conştiinţă cali­ critic — e mult, puţin, cit aţi — sei
tre­
tăţi,
Prima
în
tu,
pentru mişcarea artistică hunedoreană ma — instituţie şi, probabil, ulti­ buie să o ni De aceea, primul oferit scenei din personali­ VULC
tea­
răminc
va
tatea dv. ?
ca
tre­
rînd,
actor.
trul minerilor din Valea buie să-ţi fii primul tău cri­ __ Vreau să vă fac o mărtu­ (Luce
Jiului. Venind aici, acum 23 tic. Numai aşa, întîlnirea cu risire. In tot ce am făcut, am Salarr
!
Prezenţa fonnaţi lor co­ generală nr. 5, de voci cunoscuţi s-au înscris cu do ani, am răspuns chemării publicul poate să fie fericită. pus o părticică din fiinţa, ANIN
(Mun
că
natal,
fiind
ştiut
rale ale elevilor în etapa egale al liceului pedago­ cîntece apreciate compo­ locului născut aproape do aceste — şl cu maximum de va­ din sufletul meu. întotdeauna CÂNI
sînt
bine.
republicană a Festivalului gic ; Hunedoara, care a zitori locali — profesorii meleaguri — în Gorj. lenţe educaţionale. lucrăm cu material e Mal ioc ales însă în pentru mal calită­ zat);
domeniul
Noi
—
naţional „Cîntarea Româ­ adus corurile de voci e- Ioan Filip de la Şcoala — O vîrstă teatrală frumoa­ uman. Ne acordăm Instrumen­ ţii actului artistic de care
niei" a constituit un fapt gale de la şcolile gene­ generală nr. 5 din Deva să, marcată de numeroase tul propriei noastre comuni­ depinde direct eficienţa iui. ,,urlc
roluri în teatru şi film.
raportul
om
Îmbucurător atit prin ca­ rale nr. 4, 5, 11, C.P.S.P.; şi prof. Ghcorghe Duţică — Am foarte multe roluri cări la acest aspect, — actor. de fc
comunica­
Sub
litatea interpretării, cit, şi Petroşaniul, care a pro­ de la Şcoala generală nr. 4 jucate pe diferite vîrste şl rea trebuie să fie fierbinte. Interviu realizat de căra)
Aşa
mai ales, prin numărul movat cu corurile de voci Hunedoara. Primul a fost formaţiuni compoziţional — Noi o numim comunicare de MINEL BODEA (Casa
lor. Evoluţia acestora în egale de la şcoala gene­ prezent cu un cîntec pa­ TEG
perspectivă, urmărită cu rală nr. 1, liceul economic, triotic — „Tineret comu­ 11RA5
atenţie, creează certitu­ de cameră de la liceul de nist", muzica şi versurile CRON1CA LITERARĂ 1 Valea
LAN
dinea unei creşteri consi­ matematică-fizică, grupul aparţinând aceluiaşi autor, (Casa
derabile a mişcării artisti­ coral al şcolii generale piesă care merită a fi cu­ MERI
— sc
ce de amatori hunedorene, nr. 1. S-au mai prezentat noscută şi abordată şi de ANA BLANDIANA „Autoportret cu palimpsest" Ii.IA:
oarecum deficitară la a- foarte bine grupul coral alte formaţii corale din bră
cest capitol. Prin compo­ cameral de la Liceul agro­ judeţ. Al doilea a com­ De cîţiva ani încoace, portret eu palimpsest", dimpotrivă, numai nevoie LARI
nenţa lor numeroasă (co­ industrial Haţeg şi corul numele Anei Blandiana vine să înlăture vălul de spirituală de detaşare, de rul).
rul Liceului industrial mixt al Liceului indus­ pus ambele cîntece inter­ îl întîlnim săptămână de aparentă disparitate pro­ prelucrare şi de elaborare,
Simcria a depăşit 100 in­ trial Simcria. Mişcarea pretate în concurs de' săptămână în colţul din blematică. ca principiu creator. „Pot
terpreţi — n.n.), reperto­ corală în rândul elevilor corul claselor II—IV de dreapta-sus al penultimei In plină ¡maturitate a lucra numai renunţînd la
riul abordat cu multă a- este însă mult mai vastă, la Şcoala generală nr, 4 pagini din „România li­ creaţiei şi sensibilităţii lume — spunea poeta —
curateţe şi sensibilitate, asemenea colective artis­ din Hunedoara. Este vor­ terară", aureolând frânturi sale reflexive, Ana Blan­ nu interzieîndu-mi-se lu­
corurile mixte, de voci tice existînd în fiecare ba de „Ţara mea" şi „E- şi seînteieri de gînduri. diana adună aici întâm­ mea. Curajul meu arc ne- Nui
egale, de cameră, grupu­ unitate şcolară. couri de joc" interpretate In poeme-confesiuni, în plări şi fapte ale expe­ v'oie de acest mic orgoliu tragei
rile corale au întărit In privinţa repertoriu­ într-o manieră modernă, poeme-cugetări, poeme- rienţei proprii îndelun­ ca o mobilă care nu stă 1987 :
ideea strădaniei ce se de­ lui abordat trebuie re­ cu multe efecte sonore, amintiri, evocări, des­ gate, dezbarîndu-le de dreaptă dacă nu i se pune 50; 21
pune de către profesorii marcată grija pentru ale­ deosebit de îndrăgite de crieri, note de călă­ impurităţile efemerului şi o pietricică sau un carton Ext
de specialitate, de învăţă­ gerea unor piese dedicate copii, care trăiau cu toată torie, portrete, incan­ şlefuindu-le pînă la stră­ îndoit sub un picior". 47, 29
Fon.
tori de a trezi dragostea copiilor, semnate de com­ fiinţa lor cîntecele, erau taţii, reverii, tristeţi, in­ lucirea cristal inică a ade­ Noua carte a Anei 015 38;
elevilor pentru a inter­ pozitori consacraţi, în mă­ ochi şi urechi la dirijor. dignări, toate la un loc şi vărurilor artistice. Un e- Blandiana este aşezată 140 17;
preta în grup cîntccul pa­ sură să contribuie la con­ Sînt lucruri lăudabile fiecare în parte alcătuind fort uriaş şi un cîştig la între două realităţi anti­ tegorl
triotic, revoluţionar, piese turarea unor puternice care, urmărite cu atenţie tulburătoare meditaţii a- fel de mare, amîndouă nomice şi complementare,
de rezistenţă din reperto­ sentimente de dragoste şi amplificate, în perioa­ supra timpului nostru de plătite însă cu preţul între realitatea palim­
riul clasic românesc. pentru patrie şi partid, da următoare vor conduce azi şi de ieri. O selecţie scump al unor clipe mult psestului, ca simbol al
Considerăm că e necesar pentru realizările obţinute la creşterea de ansamblu a acestora sau, poate, o prea lungi de însingurare, eroziunii timpului şi rea­
scrisului,
ea
să rămină în atenţia fac­ de patria noastră în "anii a mişcării corale hune­ sinteză integrală a celor de izolare şi de renun­ litatea biruinţă umană su­
a-
premă
torilor culturali, educaţio­ socialismului, dar şi pre­ dorene. de până acum, publicată ţare. Ceea ce nu înseamnă supra celei dinţii. Pen
nali lopali o cifră : în eta­ lucrării folclorice, cîntece recent de Editura „Emi­ nici pe departe rupere şi va fi
pa republicană au fost ce reclamă virtuozitate B. CĂTĂLIN nescu“ sub titlul „Auto- înstrăinare de lume, ci, SABIN SELAGEA domi)
cerul
prezenţi aproximativ 750 interpretativă. Menţionăm senin
corişti elevi integraţi în în acest sens piesele „Noi (directorul Riza), Gcorge Con­ neaţa
Pentru
regizorul
Alcxa
13 formaţii temeinic pregă­ vrem pace" de G. Arion, sarlon, filmul „Punct... şl VI- CRONICA FILMULUI „Punct ... şi de ia capăt" stantin (pictorul George, pric- lat s
de
tite care în perspectivă „Cîntec de ţară", „Te iu­ la capăt“ reprezintă un debut lenul bucuroştean), Mircea de pL
cârcă
constituie un cert rezervor bim din suflet Românie”, pe tărâmul filmului do actua­ II ani, o nouă experienţă jet participative. Dlaconu (veselul Mircea, «• Ies S
creaţie
actoricească
Irezistibilă
Distribuţia
este
(a
pentru
realizat
de primenire a formaţiilor de I. Vintilă, „Tinereţe" litate tăcere“, mai „Năpasta", „înainte profesională prin — renunţarea unii forte al peliculei, care punctul episodică), Răzvan Vasileacu Vlntu
bene­
la
temerară,
„In-
de
corale existente la aşeză- de V. Timiş, „Suită" de gliiţitorul do săbii“ — n.n.}, postul comod de la minister ficiază, astfel, de personaje (colegul do cameră), Tamara mode
perat
mintcle de cultură, unităţi M. Marbe, „Cântecele noas­ Naraţlunen cinematografică de­ pentru una din secţiile marii vii, adevărate. In Jurul ingi­ Ruciuceauu-Botez (coana So- 13 şl
limbută
fica,
Ia
economice şi instituţii, de tre" de S. Sarchizov, „Co­ rulează semnifica}!! reprezentative uzina apoi, Ara pe do nesimţite, Cîmpulung nerului I.azar ________ creionat cu Petre gazda Gheorglilu, a eroului), xlme!
„poveste
o
viaţa*
de
Mariana
sobră
şi
Interiorizare
fineţe
nouă
o
cu
—
creştere a numărului a- lind" de Al. Paşcanu, „Cu­ pentru realitatea contempo­ experienţă afectivă reuşesc ilar şl eu mult farmec de Mlhu|, Leopoldlna Bălănuţă, gradf
cestora. Cele mai puter­ tezători păşim în viaţă" rana. Personajul principal, să-I dezlege din capcana sin­ Ovidiu Iullu Moldovan — gra­ Mircea Albulcscu, Vaslle Nl- La
de­
bine
citeva
tipuri
a
încear­
nice centre se dovedesc de I. Chirescu, „Frumoase Inginerul Vaslle Lnzăr, momente gurătăţii, (Radu deprimării. Sce­ vitează Un debut semnificaţi«; fulescu, Martoura Sterlan. sufleteşti, ti ir
al
Film
finite.
stărilor
naristul
E-
Alexandru)
depăşească
să
că
în continuare Deva, care a zile" de N. Margină, „Frun­ critice ale existentei salo (un şî regizorul filmului s-au este acela ai cameliei Maxim, „Punct... şl de la capăt“ este varia
l'zola:
prezentul corurile de voci ză verde de măr d&lce” şoc psihic cauzat de moar­ priceput să nuanţeze cu tact, » prezenţă „cinematografică» şi un omagiu adus dragostei, do T
şt
eu
psihologice
veri­
sofiei),
eăufind
egale şi de cameră de la de T. Jurda, „Cîntec de tea Izolarea de prieteni să şl uite, dice, detalii traiectul personajului de mare firesc numai vitalitate. prieteniei, statorniciei senti­ «lesei
cuvinte
mentelor.
asemenea,
De
prin
de
şcoala generală nr. 8, 4e dor" de Gh. Cucu ş.a. locurile care-1 amintea« raa- principal, do la însingurare şl bune despre toţi ceilalţi In­ lat c
voci egale de la şcoala 'Alături de compozitori îo* jsa iubire, w® băiat d* fceolarc spre redobîndlrca for- terpreţi : Victor Rebenglu« VERONICA PALADE