Page 46 - Drumul_socialismului_1987_06
P. 46
Png. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Activitate susţinută pentru 38 de ani în slujba
cunoaşterea şi aplicarea măsurilor apărării cuceririlor
nr
de protecţie • a muncii revoluţionare Il,U0 Telex
i 1 . u n i c .
Domeniul securităţii şi rienţă, emisiuni de ra- © TelefiI
protecţiei muncii dispune dioficarc, concursuri te ale poporului gliiozi
dc o legislaţie bogată, bine matice etc. plări
închegată, care trebuie să După cum se ştie, un (color
fie bine cunoscută de că loc deosebit de important (Urmare din pag. 1) dului, tovarăşul Nicolae 12,40 IJin t
tre fiecare om al muncii, în activitatea de instruire Ceauşescu, rezultă că este cuini
în mod deosebit preve şi ■ propagandă pentru de miliţie au fost zid viu necesar să acordăm o mal zică p
derile referitoare la ra prevenirea accidentelor dc în calea apelor, dovedind mare atenţie măsurilor pre 1.1.00 AIhun
mura în care lucrează. muncă şi prevenirea îm o înaltă conştiinţă politică, ventive, să împiedicăm co (părţii
solidaritate umană şi res
Există, dc asemenea,, şi bolnăvirilor profesionale miterea abaterilor, încălca
Dogea nr. 5 din 1965 care revin cabinetelor de pro ponsabilitate civică. în zi rea legii. Acestui scop ii 11,50 Ziua
lele grele ale lunii martie
prevede obligativitatea mi tecţie a muncii. Nume sînt consaciale toate preo 19.00 Teleju
7
nisterelor şi întreprinderi roase unităţi productive 1977, apărătorii ordinii şi cupările şi eforturile cadre 19,20 Ţara
lor dc a lua măsurile co din judeţ, între care în liniştii publice au probat lor noastre, pentru ridica ca cea
respunzătoare în vederea treprinderile miniere Bar încă o dată capacitatea de rea continuă a nivelului de 19,10 < întan
desfăşurării unei propa za şi Lupeni, I.A.C.R.S. mobilizare, abnegaţie, uma pregătire politico-ideologică, Omagi
gande sistematice, concrete Hunedoara, C.S. „Victo nismul, dăruirea de sine, profesională, juridică şi mi ducăli
şi eficiente pentru popu ria" Călan ş.a. dispun dc pentru salvarea victimelor, litară, astfel incit Să se a- (color;
larizarea largă, cunoaşte cabinete bine dotate, fo valorilor materiale, limita sigure creşterea necontenită
rea .şi aplicarea în viaţă losite cu succes pentru rea efectelor dezastrului, a capacităţii fiecărui ofiţer, 20,2«» l'ilm
a legislaţiei privind pro efectuarea instructajului pentru normalizarea vieţii subofiţer şi personal civil în credcr
tecţia muncii. introductiv, organizarea u- în localităţile lovite de cata activitatea de combatere a (color)
clism.
împreună cu sindicatele, nor acţiuni cu caracter fenomenului infracţional. 21,5» Teleju
consiliile oamenilor mun metodic şi de propagandă Sarcinile şi indicaţiile Prin mobilizarea întregu
deosebit de preţioase Iz-
cii şi alţi factori, Inspec în materie. vorîte din documentele de lui aparat al Miliţiei jude
toratul teritorial de stat Fără a pune în umbră partid au o puternică înrîu- ţului Hunedoara pentru exe 20,00 Teleju
pentru protecţia muncii rezultatele bune dobîndite rire dinamizatoare asupra cutarea preţioaselor ordine
acordă o atenţie deose în acest domeniu, trebuie cadrelor noastre, mobllizîn- şi Indicaţii ale comandan 20,20 Viaţa
bită atît înlăturării cau să subliniem faptul că du-le la aplicarea cu stric tului suprem, s-a acţionat 20,05 Tezaur
zelor tehnice şi organiza există încă unele lipsuri teţe a măsurilor stabilite cu fermitate sporită pentru «Irul«.*,
torice care pot genera ac şi neajunsuri, care dimi de partid şi de stat pe apărarea avutului obştesc. In cîi
cidente de muncă, cît şi nuează condiţia obţinerii Ţesutoria «le mătase Deva. Urzitoarele Ecaterina Balegii linia- apărării avuţiei na Dintre cazurile mai deose de na
educării oamenilor muncii, unor rezultate şi mai şi Elena Juca urmărind păian jenul firelor Ia maşina TSU- bite menţionăm cele ale de vi¡
DAKOMA.
formării şi afirmării unui bune. Unii lucrători ai Foto NICOLAE GHEORGHIU ţionale, a ordinii şi liniştii grupului de Infractori de la 20.50 Emilie
publice, a climatului de si
comportament în confor acestor cabinete limitează întreprinderea comercială de 21,10 l'ilm î
mitate cu prevederile le activitatea la efectuarea guranţă civică. stat mixtă Deva — magazinul ¡¡odia
gale. Evident că această doar a instructajului in în întreaga activitate, ca „Central", care a produs o f M
din urmă latură necesită troductiv, alţii organizea drele de miliţie se blzule pagubă de circa 500 000
o preocupare continuă şi ză cabinetele ca simple pe masele populare, pe a- lei, grupului de infractori 21.50 ju
perseverentă, utilizîndu-se expoziţii, lipsite de func jutorul nemijlocit al acesto din zona Haţeg, pentru ope
forme şi mijloace adec ţionalitate, sau condiţio C h i a r d a c a e g r e u , ra în cunoaşterea din timp raţii Interzise cu metale
vate. nează amplificarea activi a unor fapte şi aspecte de preţioase, de la aceştia
în toate acţiunile între tăţii de obţinerea unor s â t e l u p ţ i , s â i z b î n d e ş t i I încălcare a ordinii de confiscîndu-se circa 1,5 kg
prinse s-a urmărit şi se spaţii mari, peste, posibi drept, precum şi în com aur în bijuterii şi monede.
baterea lor, exprlmînd de
urmăreşte popularizarea lităţile unităţilor produc fapt în modul cel mai grăi Cadrele din unităţile Mi DEVA :
amănunţită a normelor şi tive. (Urmare din pag. 1) dată, el răzbate azi, cînd tor concepţia partidului liţiei judeţului Hunedoara vuitului
(Patria); p
măsurilor de prevenire, în cadrul schimburilor colectivul trece printr-un nostru privind participarea asigură şi cu acest prilej periului (A
crearea unei solide opinii de experienţă întreprinse schimb de generaţii, cind tot mal activă a celor ce conducerea partidului, pe DOARA: L'
pentru aplicarea şi respec pînă acum am insistat să taie absolută pentru lami muncesc la apărarea cu t o v a r ă ş u l Nicolae lltt (Moderi
tarea conştientă a acesto se acţioneze în cîteva di nor. Sau cei care îşi pun laminorul („bătrînul" lami ceririlor revoluţionare, a Ceauşescu, că vor milita băieţi şi
(Modern -
ra dc către toţi cei care recţii mai importante, în semnătura la realizarea ce nor de 800, cum am auzit proprietăţii obşteşti şl afir neobosit pentru ridicarea ni Ililo VXIUUl
participă la activitatea de tre care dotarea cabine lui mai nou şi important vorbindu-se de mai multe marea în practică a princi velului conştiinţei politice, r_ii a
producere a bunurilor ma telor cu materiale care produs care este oţelul ori) este planificat sâ in piilor eticii şi echităţii so fără a precupeţi nimic, la Provoc. Va
teriale necesare dezvoltă dispun de maximă capaci inoxidabil înalt aliat re tre nu pesté mult timp in cialiste. Ne exprimăm con nevoie nici chiar viaţa, (Castel) ;
rii societăţii şi de apă tate de sugestie : diapozi fractar, cu pretenţii de la tr-un amplu proces de mo vingerea că şi :în viitor ne pentru a îndeplini cu devo Uond do ne
rare a avuţiei obşteşti, minare care pînă nu de tament şl abnegaţie misiu Drumul sp
seriile I-li
tive, diafilme, fotografii, dernizare. vom bucura de un preţios
în activitatea de pro filme, planşe, pliante, mult se credea că-s pur Se primenesc oameni şi sprijin din partea unităţilor, nile încredinţate, contribuind bric); Im
pagandă sînt utilizate o schiţe, creşterea caracte teoretice ! maşini, se primenesc con a colectivelor de oameni ai alături de harnicul nostru rea) ; lup
— seriile 1
multitudine de mijloace rului funcţional al cabi „Totul depinde de om, ştiinţe, se schimbă concep muncii şi a cetăţenilor în popor, cu întreaga capaci VULCAN:
şi forme, dintre care unele netelor, asigurarea per de noi adică“ — spunea apărarea avuţiei naţionale, tate, la apărarea cuceriri (Luceafăru
cu o largă răspîndirc — manenţei în muncă. şeful de schimb Marian ţii. Toate avînd un singur a drepturilor şl intereselor lor revoluţionare, a avuţiei Salamandr:
filme dc instructaj, docu Scutaru. Acest adevăr se scop, un ţel unic : fapt a oamenilor muncii, a ordinii naţionale, a drepturilor şl PETR1LA:
mentare tehnice, diapozi Ing. IOAN GROS, află permanent in gindul de flecare zi să poarte şi liniştii publice pe teri libertăţilor cetăţenilor, a Pacific *
iilor
tive, afişe, fotogazete, inspector şi fapta comuniştilor. Şi, autenticul veşmint revolu toriul judeţului Hunedoara. muncii paşnice de edificare ani» ;/
pliante, broşuri, confe la Inspectoratul teritorial poate mal mult ca nlclo- ţionar. Din documentele de a societăţii socialiste multi (Mu, .re
rinţe, simpozioane, consfă de stat pentru partid, din cuvîntările se lateral dezvoltate pe pă- CÂNI: Ev
tuiri, schimburi de expe protecţia muncii cretarului general al parti- mîntul strămoşesc. zat); bra
Aurica (
GURABAIÎ
— Tovarăşe director, ju cesar, celor cu probleme. ţul electri, :
ORAŞTIE
deţului nostru îi revin, în Asigurarea unor furaje de calitate, la nivelul — In privinţa organiză Aurica (
acest an, sarcini deose rii şi desfăşurării pu-şuna- de formu!
bite în ce priveşte dez tului ce ne puteţi spune? căra); C
voltarea sectorului zoo necesarului — factor esenţial în dezvoltarea zootehniei — Pentru ca păşunatul Aşa bunii
(Casa
de
tehnic. Cum a început să se facă raţional, tre TEG : Ora
deja sezonul recoltării fu buie organizat pe cate BRAZI: I.
rajelor şi ştiut fiind că Menţionez că fînurile ne Convorbire cu tovarăşul GHEORGHE CRISTEA, judeţ, trebuie să se acţio gorii de animale iar tru Valea mis
de asigurarea unor nu cesare sectorului coope director cu producţia animală la D.G.A. Hunedoara neze cu răspundere şi la purile de păşune să fie LAN : <
(Casa dc
treţuri de calitate, la ni ratist trebuie realizate în timpul potrivit pentru parcelate, folosindu-se în MERIA:
velul necesarului depinde proporţie de 72 la sută realizarea, în unităţile care acest scop gardurile şi păs — seriile
în cea mai marc măsură din pajiştile naturale, res masă verde, s-au executat recoltare a furajelor. Este deţin oi, a minimum 100 torul electric. Mai sub ILIA: Bă
bunul mers al zootehniei, tul din ogor propriu, iar lucrările de întreţinere a necesară o mobilizare ge kg frunzare la fiecare liniem necesitatea asigu brâ (Eui
vă rugăm să ne spuneţi, suculentele în proporţie acestora, supraînsămîn- nerală în vederea recol ovină. rării surselor dc apă în LARI: Hai
rul).
mai întîi, ce sarcini au de 47 la sută din cul ţări, fertilizări cu îngră tării integrale şi depozi — Credem că un rol mai păşuni şi a ţarcurilor,
în acest domeniu unităţile turile duble şi succesive, şăminte chimice şi natu tării tuturor resurselor fu mare în sporirea produc saivanelor şi celorlalte
agricole din judeţ ? 44 la sută în ogor propriu rale, lucrări de comba rajere. Se recomandă re ţiilor de nutreţuri de pe dependinţe necesare pen
— într-adevăr, este pre şi 9 la sută din alte tere a eroziunii solului, coltarea masei verzi la păşuni şi fineţe trebuie tru activitatea din ta
văzut ca în acest an resurse. acidităţii şi desecări etc. timp şi în perioada op să-l aibă întreprinderea berele de vară şi faptul
efectivele de bovine din — Ce s-a întreprins pînă — Deci, am putea spune timă de vegetaţie şi de de îmbunătăţirea şi ex că şefii de ferme, alte
persoane
conducerea
din
judeţ • să crească cu a- acum pentru realizarea că din punct de vedere pozitarea ei sub formă ploatarea pajiştilor. Pentru
proape 25 la sută, iar cele acestor cantităţi de fu al suprafeţelor destinate de fin şi semisiloz, acesta — Da, colectivul unită unităţilor au obligaţia să va ii cal«:
ral
frumo
dc ovine cu peste 44 la raje ? furajelor, al sporirii po avînd o rentabilitate cu ţii amintite a făcut lu se deplaseze zilnic în lo fi mai mu
sută faţă de 1986. Se în — S-au repartizat pen tenţialului lor productiv, 30 la sută mai mare decît cruri bune pînă acum, însă curile de păşunat pentru tea şi din:
ţelege că şi necesarul de tru unităţile din sectorul s-au făcut o serie de lu a fînurilor. In vederea di el are condiţii să-şi spo a urmări cum se desfă porar şi nor«
za
scai
furaje sporeşte în aceeaşi socialist (I.A.S., C.A.P. şi cruri bune în acest an, minuării pierderilor cali rească aportul la meşte şoară activitatea. De ase în zona d
măsură. Astfel, necesarul A.E.I.) peste 11 800 ha creîndu-se condiţiile obţi tative, trebuie să se res rea producţiilor de furaje. menea, preşedinţii şi in semnala d
trice
lz
total de furaje pentru u- teren arabil, iar prin des nerii unor cantităţi. spo pecte întocmai tehnologii O pot face în primul rînd ginerii şefi din unităţi bile şl aver
nităţile socialiste în anul ţelenire dc pajişti natu rite do nutreţuri. Dacă le de însilozare, acordînd prin executarea lucrărilor trebuie să se implice în Vînt slab
mai marc măsură în pro
curent este de 121 mili rale suprafaţa de 8 200 facem abstracţie de con atenţie umidităţii, mărun- în complex dc amenajare blemele zootehnici, să rat din f
oane unităţi' nutritive, cu ha pentru cultivare cu diţiile climaterice, care ţirii, tasării şi ameste şi îmbunătăţire a pajişti răspundă nemijlocit de a- Temperaţii cui
vor
fi
60 la sută mai mult dccît furaje. Astfel a fost în- pot să influenţeze pozitiv cului de grosiere, în care lor naturale. De aceea, sigurarca bazei furajere, şi 20 de )
în anul precedent, un rol sămînţată cu plante fu sau negativ producţia fu scop se cere o colaborare consider că este necesar să nu lase acest lucru, maxime în
important avîndu-1 fibroa rajere o suprafaţă de pe rajeră, credem că de acum eficientă între specialiştii ca la recepţia lucrărilor cum se întknplă în multe grade.
sele şi suculentele. Mai ste 13 000 ha. Din aces înainte rolul important din unităţi şi secţiile de amintite de pe pajiştile unităţi, doar în grija şe La munl
exact, la nivelul judeţu tea 4 930 ha sînt în ogor în asigurarea furajelor îl mecanizare, pentru res naturale să participe nea ii în gene
lui trebuie să, ne asigu propriu, iar în teren irigat au unităţile agricole, mai pectarea tehnologiilor de părat şi reprezentantul filor de fermă. Faptul că rul va noapt<
fi
nin
răm în sectorul socialist peste 2100 ha. în vede exact conducerile aces lucru şi a lucrărilor me unităţii care foloseşte pă în unităţi cum sînt C.A.P. ţa şi tc
peste 79 000 tone de fînuri, rea sporirii producţiilor tora, lucrătorii ogoarelor, canizate ce se fac su şunea respectivă. De a- Haţeg, Romos, Silvaş, după amir
324 000 tone suculente şi de nutreţuri, la nivelul mecanizatori, cooperatori, plimentar. semenea, I.I.E.P. are con Ostrov, Boşorod, Şoimuş «Snd pe a
109 000 tone de grosiere, judeţului au fost fertili toţi cetăţenii satelor. O sursă pentru spori diţii şi trebuie să pro sau A.E.I. Peşteana, Bă- dea şl avi
de
însoţite
acest lucru permiţînd o zate 18 219 ha, din care — Aşa este. De acum rea bazei furajere sînt ducă o cantitate* mult mai răşti şi Chimindia acest lectriee. v
furajare corespunzătoare, peste 4 400 ha cu îngră înainte, ţinînd cont de pădurile. De aceea, pe mare de fînuri, care să lucru este bine înţeles, slab pînă 1
in
menită să ducă la reali şăminte organice. Pentru vremea capricioasă, con lingă folosirea de către fie depozitate şi dirijate obţinîndu-sc rezultate sud, cu în
cătaaro
zarea producţiilor de creşterea contribuţiei pa ducerile unităţilor agri unităţile care deţin ani de organele d'e resort uni bune, este cel mai con selor pînă
lapte şi carne planificate, jiştilor naturale la asi cole şi specialiştii tre male a pădurilor păşu- tăţilor care obţin pro vingător argument al afir Izolat ceaţ
a celorlalţi indicatori eco gurarea furajelor de vo buie să acorde o atenţie nabile conform programu ducţii mari, depăşineîu-şi maţiei noastre. de serviciu
nomici din zootehnie. lum; îndeosebi fînuri şi deosebită campaniei de lui stabilit la nivel de planul sau, cînd este ne MIRCEA LEPĂD ATU