Page 47 - Drumul_socialismului_1987_06
P. 47
• DUMINICĂ, 14 IUNIE 1987 Pag. 3
Elevii de la cercul de informatică PE PRETUTINDENI 1 Minerii de la Pa
i roşeni acordă maximă
si calculatoarele lor „Piatra sănătăţii“... / importanţă viitorului mî-
1 nei lor, recunoscută în
( întreaga ţară pentru \
Cu mai bine de un an pc săli în ordine alfa elevii să dobîndcască cu Deşi nu este preţioasă, Ea este bogată in zinc, [ succesele repurtate în \
în urmă, în cadrul Liceu betică, ierarhizarea me noştinţele de bază pen in sensul „clasic" al cuvin- cupru, lier,. magneziu, co 1 produi :ţie. De la începu-
>r lui industrial nr. 1 Deva diilor şi clasarea finală tru a putea folosi in tulul, „piatra sănătăţii" se balt, siliciu etc., elemente l tul acestui an, ha micii
de a luat fiinţă cercul de a concurenţilor" (Ciprian producţie tehnica moder dovedeşte a II de-a drep care imunizează organis ţ mineri de aici, pe lingă
.Intim informatică, o iniţiativă lfomm, clasa a Xi-aH). nă cu care sî.nt dotate tul nepreţuită. Ea a fost mul şi accelerează creş 1 miile de tone de căr-
ii n glă“ frumoasă care viza ridi „Cunoştinţele suplimen unităţile economiei na descoperită in provincia terea. , \ bune extrase suplimen-
carea calităţii procesului tare, deprinderile acu ţionale. Ani urmărit ca chineză Liaoning, intr-un Apa in care a fost cu 1 tar, raportează i o depă-
cînle- instructiv, stimularea, a- mulate la clasa de elec programele făcute dc sat mic ai cărei locuitori fundată piatra poate li , sire d e plan la lucrările
c. Mu- dîncirea pasiunii pentru tronist! din şcoală şi. în elevi să coincidă cu se bucură de o sănătate lolosită ca apă minerală î de deschidere dc ; 120 ml.
(color) studiu şi cercetare ale cadrul cercului do in materia predată la clasă loarte bună. in medie, ei de băut sau in care te ij lată ş i citeva dii ntre bri-
elevilor. Pentru ca a- trăiesc aproximativ 83 de 1 găzile cu aport hotărî-
iic al formatică ie complotăm la disciplinele fizică, poţi spăla. Consumul sis
cest cerc să-şi poată des în cadrul practicii efec matematică, chimic, ma ani. Sătenii nu au suferit tematic de apă in care a i tor la acest succes :
făşura în bune condi- tuate la întreprinderea niciodată de afecţiuni cum stat piatra permite elimi \ Petre Zlăgneanu, Mihai
la
ţiuni activitatea, a fost de calculatoare din De terii necesare admitere exa şi sint cancerul, hepatita etc., narea toxinelor, reglemen l Butnarii, Mircea Adrian,
menele
de
. i: po dotat, do către Centrala va. Alături do specia bacalaureat. Elevii sînt iar animalele nu au fost tarea metabolismului, acti 1 tăzi, i ncepînd de 1 la ora
Mihai Rumeghea
o As-
minereurilor
cu
Deva,
liştii do aici, contribuim
niciodată afectate de epi
două calculatoare elec dublu interesaţi .şi în vizarea circulaţiei sangui ^ 9 dirr lineaţa, Pădurea
lcul or) şi noi, după modestele pregătire, dar şi în mî- demii. ne. De asemenea, ajută
tronice tip T.D.F. Acesta i Bejan din Deva îşi va
iiâniei. noastre puteri, la asam n ui rea calculatoarelor. Pentru elucidarea aces la funcţionarea stomacului
Con- a fost doar începutul. blarea apreciatele! cal Influenţa lor este puter tui mister, oamenii de şti şi a ¡¡catului, iacilitează 1 primi oaspeţi dragi.
i 111) 11 Un început marcat dc culatoare de birou „Fe- inţă chinezi au procedat drenajul rinichilor. Piatra ^ Peste 2 500 de pionieri
pasul curajos pe. linia lix C.F. 200" (Dorin Că- nică în colectivele cla este un iei de „detergent" ţ din toate şcolile mumei- '
-modernizării procesului săleanu, clasa a Xl-a 11). selor din care provin, ia numeroase cercetări. . piului se vor întilni aici ţ
: ,, în de învăţămînt. Un pas stimulatoare. Dintre rea S-o descoperit că acest sat ideal ; ea purifică celulele. \ la tradiţionala acţiune
via ţ:i“ Despre efectele pozitive lizările noastre aş men este situat la poalele unui „Piatra sănătăţii" este 1
făcut în întîmpinarea in planul procesului in- educativ-recreativă „Frea- ,
altor paşi ai pasiunii ti structiv-cducativ. influen ţiona caietul cu proble ■wnte, a cărui rocă este un loarte puternic absor măt de codru" © In ca- 1
nerilor din liceu care ţa ce o exercită în rîn- me de mişcare oscilatorie compusă din 32 de ele bant al toxinelor, dc aceea drul centrului de instrui- i
doreau să facă cu ade dul elevilor din liceu am armonică, pregătit în mente anorganice, necesa purifică apa poluată. Ea re a personalului mun-
vărat carte. solicitat părerea iniţia vederea autoinstruirii re organismului, precum este şi un gen de antisep citor, care funcţionează >
„E vorba de învăţă- torului cercului de in asistate de calculator. şi alte elemente Inofensive tic. După spălarea în apa la I. M. Dilja, se efec- ţ
mint programat asistat formatică, dr. Lucian Lucrarea a fost prezen şi compuşi chimici. in care a stat piatra, fruc tuează instructajul intro- %
ită dc calculator", ne-a re Burs: „Scopul pe care tată la simpozionul na Experimentele realizate tele şi legumele se menţin ductiv pentru oamenii i
ic Co- latat prof. Iuliu Millyc, l-am urmărit a fost pre ţional dc informatică de pe animale in laborator proaspete 15 zile. Dacă se muncii care lucrează în )
uţulc... director adjunct al li gătirea elevilor, în spe la CLuj-Napoca, undo au arătat că „piatra să pune o asemenea piatră subteran, în Valea Jiului. \
ragoste ceului. într-adevăr, este cial a celor din clasa de s-a bucurat dc apre nătăţii" are o activitate in frigider, mirosul neplă Anual, pentru 11 mine 4
ragoste emoţionant să vezi elevi electronişti, în limbajul ciere". biologică loarte intensă. cut este înlăturat. . . . . . . . . . . . . . L
ior) lucrînd cu calculatorul, de programare B.A.S.l.C.
„învăţăm să lucrăm pe Se impune astfel. '-a B. CĂTĂLIN
(color) E C R A N ţ i
calculatoare, să pătrun
„Rap- dem ' limbajul benzii, Expoziţie naţională
i“. Ul- facem programe. Deja de creaţie populară
am alcătuit un program - - - - - - - - - - J
pentru un capitol do fi contemporană din acest bazin carboni- o
zică privind rezolvări de fer al ţării sînt instruiţi, ţ
in cadrul centrului, peste *
probleme asistate de La Galeriile do artă din 7 000 de persoane ® *
calculator (precizarea a- După o activitate de 44 |
parţine elevului Alexan Deva se deschide luni, ora ani, fără întrerupere, ti- 4
dru Deac, din clasa a 16, expoziţia naţională de pograful losif Ghiura s-a •
Xf-a D). Formulele, re creaţie populară contem
¿îii pile pensionat. Ultimii 25 anr
le I—1J zolvarea propriu-zisă se porană „Pămînt străbun“. din carnetul său de ţ
işa lin află depozitate în me muncă, nenea „losu" —
ii U NE- moria calculatorului. în Sînt expuse lucrări dc
at Bul- toate genurile do creaţie aşa cum îl numim nai,. ,
; Şapte paralel, fiecare membru în mingiiere — i-a petre- \ U
ngâriţa al cercului, alţi elevi în populară realizate în cer cut ia sectorul ziar af ti
?e aii- cearcă rezolvarea pro
scrille blemelor respective. Cînd curile de profil din şcoli tipografiei, minuind bă- J'
i r a) ; cineva se poticneşte soli si casc ale pionierilor şi (rina ' rotativă care ţipă- »
,on ului şoimilor patriei din toate reşto ziarul nostru. Prin ţ
)Ş ANJ : cită sprijin din partea truda sa anonimă, noap- «
’a ring); calculatorului. Este a- judeţele ţării. Peste 400 te de noapte, losif Ghiu- J
orie — jutat, dar în aceeaşi mă de obiecte — selectate ra a înaripat cuvintele ţ
Noiem-
î (Uni- sură este şi dcpunctat de pentru etapa republicană noastre şi le-a făcut să |
andana către acest „prieten" bun, zboare mai repede către ?
iltural); dar extrem de exigent". a actualei ediţii a Festi cititori. Pentru toate a- j
îlbasrr ă „La olimpiada de chi valului naţional „Cîntarca cestea ii mulţumim din 4
0 NEA : mie, găzduită de judeţul
inerul); României" demonstrează inimă şi ii urăm sănă- ^
1 din nostru am efectuat, cu talentul, fantezia, deprin tate şi viaţă îndelungată, i
como* ajutorul calculatorului, Membrii cercului <le Informatică de la I.iceul industrial nr. i Deva ccrind infor- derile dc muncă alo pio e Unii locatari din a- )
o rose) ; planificarea concurenţilor muţii calculatorului iu rezol varea unor probleme. Foio : IO AN SI 15IS AN partamentele statului „ui- ţ
"'Itlll nierilor ţării. tă" să-şi achite cota I
jUI-
(Kcte- r ţ parte ce le revine lunar Y
mişonra din cheltuielile comune. i
roşie) ; MĂRTURISIRI \ La Hgţeg, un clasament l
Călărc- Oinauri luminate de frumuseţea împlinirilor al acestora arată aşa - : i
incrul); SA NU PIERZI \ în frunte Ştefan Szekely, J
mişoara RĂSĂRITUL SOARELUI! cu o datorie la asociaţia ţj
; Pilot - In secţiile întreprinde colectivului de muncă, o ciallste organizate intre Sint aproape de virsla ma
(I-Ia- Cînd zorii începutului rii noastre — ne relatează propriilor copii, ca mamă, secţiile întreprinderii. joratului, virstă irunioasă şi de locatari de 20 589 lei, I
U-BAI : de d'mineaţă mijesc, lu Elena Antal, secretarul statornicia este esenţială. Preţuite pentru aportul dificilă în acelaşi timp. urmează loan Vinars — î
nepot mea, viaţa îşi încep cîn- i : in realizarea sarcinilor, 19 373 lei, Minus Păran t
i); HA» comitetului de partid de Atit eu cit şi soţul meu Răspunderea noastră, a — 15 084 lei, Leontina 1
(Dacia); tecul trăirii. in mijirea i i la întreprinderea de trico (miner la E.M. Lonea), sin- pentru hărnicie şl modestie părinţilor pentru drumul lor î ! Harap - 11 975 lei, Sil- ii
ii din zorilor, tata ne grăia în taje din Petroşani, lucrea tem mehedinţeni. Ne-am sint şi conlecţionera Ni aria în viaţă este mare.
a : CA- cet să ne trezim. Pe toţi ză in majoritate iemei. stabilit in Valea Jiului in Mastan, mamă a patru La secţia tricotat, tine via Popa - 11 238 lei, V
verde feciorii şi fetele iui. urmă cu 20 de ani, imediat copii, şi Viorica Mişcoci, rele practicante şi cele î ! Ştefan Suto — 10 083 lei. ^
¿i); SI- intre acestea multe tinere Neplăcut acest clasament â|
ismontul Unsprezece. Pînă la iu- sint in pragul întemeierii după căsătorie. Copiii s-au ambalatoare la aceeaşi nou încadrate beneficia al campionilor restan- ?j
Iureşul): gărul de pămînt pe căsniciei. Cele mai multe născut, toţi trei, în Petrila. secţie. ză de îndrumarea unor ţieri... © La Orăştie s-a i
lin urn care-l lucram noi era insă şi-au întemeiat fa De fiecare dată cînd am - Amindoi, şi eu şi so muncitoare cu experienţă
ei ie- cale lungă. „Răsăritul adus pe lume un copil am ţul meu — ne spune Vio- in această muncă, intre ! * deschis, azi, Săptămîna 1'
(Minc- milii trainice, au născut culturii şi educaţiei so- r
soarelui trebuie să ne doi, trei, patru sau mai care Lucia Niţulescu sau ! !
prindă la lucru — în mulţi copii, s-au stabilit în Eugenia Dărâban, care cicliste „Orăştie, vatră *
demna tata. în viaţa localităţile Văii Jiului, lo constituie totodată exem de cultură românească", |
voastră să nu pierdeţi i i cuiesc in apartamente con ple demne ca soţii şi !' aflată Ia a XM-a ediţie 4
răsăritul soarelui. Numai î fortabile. Pentru îngrijirea mame iubitoare. \ \ o O manifestare similară Y
cu sudoarea muncii de . şi educarea copiilor exis „Fiecare, la locurile organizată sub genericul )
„Prag de plămădire a 4
noastre de muncă, ne spu
dimineaţa pînă seara, } tă suficiente creşe şi gră CADRU DE MANIFESTARE A UNOR
Vremea 'începutul zilelor va fi ţ diniţe, şcoli, dispensare şi ne tînăra comunistă Lu istoriei româneşti" se J
n gene cia Niţulescu, avem dato deschide mîine Ia Ha- i
le rul va mai frumos pentru voi, i cabinete medicale. S-a Înalte responsabilităţi sociale \ ) ţeg . în programul actua- (
n noap- bucuria va fi mai mare ţ statornicit in colectiv o ria să ne îndeplinim cu lei ediţii figurează un ^
şi tcin- la fiecare răsărit de l frumoasă tradiţie in cinsti conştiinciozitate sarcinile
ă amia- soare" — grăia tata... r rea mamei. Acţiunile pe profesionale, iar ca sofii amplu salon de carte şi *
d izolat fost la iei de emoţionată rica Mişcoci — sinlem În şi mame să Hm pilde în lansarea volumului „Vi- J
se vor I N E L U L î care le organizăm în sec novat de plecarea co- \
irl clec- ţii pe tema întemeierii fa şi fericită. Maternitatea tre cadraţi in cimpul muncii. întregul comportament, să corilor", al poetului lo
nt posi- Pg» r\ iilirînnrri forîfri o J miliei, a statorniciei aces zeşte in familii puterea Soţul meu, Bucur, este ne creştem copiii in spi
ploaic. de-a birui greutăţile. Şi ritul cinstei şi onoarei, să calnic Ionel Amăriuţei,
a mode- 1 ----- ..........• ---- -------* V* i ! * teia, au avut darul■ să miner la mina Livezeni, in \ \ simpozioane, dezbateri, o
L sudic, i o fată se plimbă sfioşi. ducă la preţuirea seme- acum, cînd luliana, primul cadrul sectorului de in dăm ţării oameni 'de nă întâlnire cu brigada ştiin
minime 1 Doar din cînd în cînd nelor, atit după rezultatele nostru copil, este în pragul vestiţii. Ocupăm un apar dejde care, la rindul lor,
între 16 ^ el mai rupe tăcerea. Pe | V obţinute in producţie cit să contribuie la mersul ţifică a revistei „Ma
iar cele 1 bacalaureatului, iar Con tament confortabil în blo gazin", spectacole, dialo
şi 35 <F I i la colţul ulicioarei îşi l şi ca tinere şi bune soţii, stantin in preajma treptei a cul 40, strada Republicii înainte al societăţii". i S guri cu realizatori de
> caută miinile. Şi le gă- * mame a cit mai mulţi din Petroşani. Ne-am stră-. Cîteva ginduri exprimate
) sesc. Şl le împreunează. 1 copii. ll-a, avem nevoie de multă de mame, soţii de mineri, film ş.a. • De la între
emea va răbdare, de înţelegere. Şi dult şi am reuşit să creăm prinderea de tricotaje
ldă. Cc- i Obrajii lor sînt ca para î Cu cîteva dintre aceste copiilor noştri condiţii op la rindul lor muncitoa din Petroşani s-a expe
rnult sc- ! focului. Inimile au rit- 1 femei am purtat discuţii aceasta n-a lipsit nicio re in cadrul secţiilor în
diminoa- mul iubirii. îşi spun ce i despre muncă şi viaţă, dată in familia noastră". time de viaţă şi pregătire treprinderii de tricotaje. diat recent partenerilor
r noros le vine în minte. Şi rîd V Un asemenea suport şcolară. Şi aşteptăm, la Ele reprezintă de fapt de peste hotare un nou
fi seara, despre responsabilitatea ce riadul nostru, ca ei să ne l i lot de produse — 17 000
vor câ- din orice. Numai să fie 1 o implică rolul de mamă. moral, pe care l-a avut gindurile a sute şi sute
e ploaie singuri. Şi pe frumoasa * „Lucrez in acelaşi loc in familie confecţionera răsplătească prin rezulta de mame din Valea Jiu bucăţi tricotaje. în acest
Srcărl e- ulicioară ferită de ochii Viorica Buţă, a stat şi la te bune la învăţătură, prin lui. Ginduri luminate de fel producţia suplimen
va sufla 1 de muncă de la înfiinţarea comportament demn. Sînt tară obţinută la acest
lerat din lumii se moi pune un întreprinderii - ne spunea baza împlinirilor ei profe frumuseţea împlinirilor vie important indicator, în
cări tre- inel de aur pe firul dra 1 Viorica Buţă, co nlecţio- sionale : trei ani la rind mamă a trei copii, dintre ţii, de bucuria ma'ernităţii.
ul aver- gostei fără de sfîrşit. 1 i \ lunile mai şi iunie de
km/oră. s neră. Am convingerea că ocupantă a locurilor I şi care două fete. Claudia păşeşte 700 000 lei.
eteorolog GH. 1. NEGREA pentru a cîştiga încrederea II in cadrul Întrecerii so- are 17 ani, iar Leonora 15. ESÎERA ŞINA 1
rasgyak). I I
