Page 49 - Drumul_socialismului_1987_06
P. 49
La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu
* ............ ..............................................., , .... -
Vizita oficială de prietenie
a preşedintelui Republicii Democratice
Somalia, Mohamed Siad Barre,
ORGAN At COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C.R In tara noastră
Şl AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N
- ; ţ * ’ ~
CEREMONIA SOSIRII ' ~~9
Anul XXXIX, nr. 9 199 MARŢI, 16 IUNIE 1987 4 pagini — 50 bani La invitaţia tovarăşului două ţări şi popoare, al zentat onorul. S-au into
Nicolae Ceauşescu, secretar cauzei păcii, progresului, nat imnurile de stat ale
general al Partidului Co al destinderii internaţio Somaliei şi României, în
munist Român, preşedin nale. timp ce în semn de salut
Ceremonia sosirii înaltu
PLENARA LĂRGITĂ A CONSILIULUI NAŢIONAL tele Republicii Socialiste lui oaspete a avut loc pe au fost trase 21 de salve
de artilerie.
România, luni, 15 iunie, a
sosit în ţara noastră, în- aeroportul Bucureşti Oto- T o v a r ă ş i i Nicolae
tr-o vizită oficială de prie peni. Pe frontispiciul aero Ceauşescu şi Mohamed
AL AGRICULTURII, INDUSTRIEI ALIMENTARE, tenie, tovarăşul Mohamed gării se aflau portretele Siad Barre au trecut în
Siad Barre, secretar gene p r e ş e d i n ţ i l o r Nicolae revistă garda de onoare.
ral al Partidului Socialist Ceauşescu şi Mohamed înaltul oaspete somalez
SILVICULTURII SI GOSPODĂRIRII APELOR Revoluţionar Somalez, pre Siad Barre, de încadrate de a salutat apoi persoanele
stat ale
şedintele Republicii Demo
drapelele
cratice Somalia. României şi Somaliei. oficiale româno prezente
la ceremonia sosirii.
Luni au început în Capi tru înfăptuirea orientări primul punct al ordinii de Vizita în ţara noastră a La ora 13,00 avionul cu Un grup de pionieri au
tală lucrările Plenarei lăr lor şi indicaţiilor tovară zi. conducătorului partidului care a călătorit şeful sta oferit tovarăşilor Nicolae
gite a Consiliului Naţional şului Nicolae Ceauşescu, în continuare, au înce şi statului somalez, convor tului somalez a aterizat. Ceauşescu şi Mohamed
al Agriculturii, Industriei secretarul general al parti put discuţiile pe marginea birile la nivel înalt româ La coborîrea din avion, Siad Barre buchete de
Alimentare, Silviculturii şi dului, referitoare la dez documentelor supuse dez no—somaleze pe care le t o v a r ă ş u l Nicolae flori.
Gospodăririi Apelor. voltarea agriculturii, pen baterii. prilejuieşte, reprezintă un Ceauşescu a întîmpinat cu
Convocată din iniţiativa tru realizarea sarcinilor în cursul după-amiezii, moment important în cro căldură pe tovarăşul în încheierea ceremoniei
t o v a r ă ş u l u i Nicolae de plan în primele 5 luni lucrările plenarei s-au des nica relaţiilor de priete Mohamed Siad Barre. Cei cei doi conducători de
Ceauşescu, secretar ge ale acestui an şi a pro făşurat în cadrul consilii nie şi colaborare multi doi conducători de partid partid şi de stat au pri
neral al Partidului Co gramelor speciale adopta lor pe domenii de activi laterală dintre România şi şi de stat şi-au strîns mîi- mit defilarea gărzii de
munist Român, preşedin te de Plenara Consiliului tate. Somalia, deschid noi nile, s-au îmbrăţişat cu onoare.
tele Republicii Socialiste Naţional din decembrie Participanţii la dezba perspective conlucrării bi prietenie.
România, plenara anali 1986 ; măsurile ce trebuie terile în plen şi în consi laterale, în folosul celor O gardă militară a pre- (Continuare în pag. a 4-a)
zează modul în care s-a întreprinse de consiliu, liile pe domenii au subli
acţionat în aceste sectoa de ministere, organele ju niat rolul hotărîtor al tova
re de activitate în perioa deţene de profil şi unită răşului Nicolae Ceauşescu, VIZITĂ CONVORBIRI OFICIALE
da care a trecut de la ţile agricole în vederea în definirea obiectivelor PROTOCOLARĂ La Palatul Consiliului nii, în spiritul acordurilor
începutul anului, măsurile desfăşurării în bune con noii revoluţii agrare, în fun de Stat au început, şi înţelegerilor convenite
diţii a lucrărilor dii cam
ce se impun pentru buna pania agricolă de vară damentarea şi elaborarea Tovarăşul Mohamed luni, 15 iunie, convorbirile la nivel înalt.
organizare şi desfăşurare şi îndeplinirii exemplare planului şi programelor Siad Barre, secretar ge oficiale dintre tovarăşul în continuare, con vor
a lucrărilor agricole, pre speciale, în conducerea neral al Partidului Socia Nicolae Ceauşescu, secre birile s-au desfăşurat în
cum şi sarcinile ce revin a prevederilor planului de activităţii pentru înfăptui list Revoluţionar Somalez, tar general al Partidului tre cei doi conducători de
stat pe anul 1987.
Consiliului Naţional, mi rea acestora, pentru pu preşedintele Republicii De Comunist Român, preşedin partid şi de stat, precum
nisterelor, organelor ju 2. Programul de măsuri nerea integrală în valoa mocratice Somalia, a fă tele Republicii Socialiste şi, separat, între membrii
deţene de specialitate, u- pentru pregătirea şi des re a marilor resurse de cut, luni după-amiază, o România, şi tovarăşul Mo celor două delegaţii.
nităţilor agricole de stat făşurarea în bune condiţii sporire a producţiei agri vizită protocolară tovară hamed Siad Barre, secre în cadrul convorbirilor
şi cooperatiste, tuturor a lucrărilor din campania cole. pentru modernizarea şului Nicolae Ceauşescu. tar general al Partidului dintre tovarăşii Nicolae
oamenilor muncii de la agricolă de vară. şi mărirea eficienţei eco secretar general al Parti Socialist Revoluţionar So Ceauşescu şi Mohamed
sate în direcţia asigurării 3. Proiectul planului unic nomice a întregii activi dului Comunist Român, malez, preşedintele Repu Siad Barre, analizîndu-se
îndeplinirii exemplare a de dezvoltare a agricul tăţi în aceste importante preşedintele Republicii So blicii Democratice Somalia. stadiul relaţiilor bilatera
prevederilor de plan pe turii, industriei alimentare, sectoare ale economiei cialiste România, la Pa La convorbirile în plen le, s-a apreciat că rapor
anul în curs şi pregătirea silviculturii şi gospodăririi naţionale. latul Consiliului de Stat. au participat persoane turile româno — somaleze
temeinică â producţiei a- apelor pe anul 1988. în cuvîntul lor, Vorbi Premergătoare convorbi oficiale române şi soma au cunoscut o evoluţie po
nului 1988. Tovarăşul Cornel Pa torii au dat expresie apre rilor oficiale, întrevederea leze. zitivă, pe diferite planuri
Participanţii la plenară coste, membru supleant al cierii deosebite faţă de dintre cei doi conducători T o v a r ă ş i i Nicolae şi a fost relevată dorinţa
au adoptat în unanimitate Comitetului Politic Exe activitatea desfăşurată de de partid şi de stat s-a Ceauşescu, şi Mohamed comună de a se conferi
următoarea ordine de zi: cutiv al C.C. al P.C.R., tovarăşa academician doc desfăşurat într-o atmo Siad Barre au stabilit ca noi dimensiuni conlucrării
1. Raport privind con viceprim-ministru al gu tor i n g i n e r Elena sferă de caldă cordialitate, membrii celor două dele dintre România şi Soma
cluziile ce se desprind vernului, preşedintele Con Ceauşescu, eminent om sub semnul bunelor rapor gaţii să examineze, îh lia, pe baze reciproc avan
din activitatea desfăşu siliului Naţional al Agri politic, savant de largă turi de prietenie şi cola timpul vizitei, căile şi mo tajoase. S-a căzut de a-
rată de Consiliul Naţional culturii, Industriei Alimen- recunoaştere internaţio borare care s-au statorni dalităţile concrete de ex cord să se acţioneze în
al Agriculturii, Industriei tare, Silviculturii şi Gos nală, care aduce o con- cit şi se dezvoltă între tindere a colaborării eco continuare pentru intensi»'
Alimentare, Silviculturii şi podăririi Apelor, a pre partidele, ţările şi popoa nomice, tehnico-ştiinţifice,
Gospodăririi Apelor pen zentat raportul înscris la (Continuare în pag. a 4-a) rele noastre. culturale şi în alte dome- (Continuare în pag. a 4-a)
Pe „schelele“ siderurgiei hunedorene —
CAMPANIA ÂOJHCOIA DE VARĂ.
spre tot mai înalte cote de împliniri
Duminică s-a muncit din plin — în amplul proces de de 6,4 milioane lei. Este
Interviu cu ing. GHEORGHE IVAN,
dezvoltare pe care 1-a cu directorul tehnic al I.A.C.R.S. Hunedoara meritul formaţiilor din. ca
la întreţinerea culturilor noscut siderurgia hunc- drul brigăzilor nr. 61, G2
şi 64, conduse de ingine
doreană în anii bogaţi în
ţii şi, deosebit de impor
judeţul
împliniri ai construcţiei tant, o sporire accentuată cialc din Hunedoara nostru, rii Doru Gaiţa, Anghel
în
I.A.C.R.S.
şi recoltarea furajelor socialiste a ţării, între a competenţei profesiona registrează, faţă de pre Novac şi Victor Bucaleţ,
pen
prinderea
care au ştiut să-şi orga
antrepriză
tru construcţii şi reparaţii le a oamenilor muncii din vederile planului de inves nizeze bine activitatea şi
aces
întreprindere.
Toate
tiţii „la zi", un plus de 18
Duminică, zi călduroasă de cea mai bună calitate. siderurgice Hunedoara S-a te avataruri s-au petrecut milioane lei, sumă regă să colaboreze strîns în
de vară, s-a muncit cu Supravegheat de Mihai remarcat prin prezenţa sa în condiţiile creşterii gra sită în sporurile de 7 mi vederea încadrării fiecă
hărnicie şi răspundere în Popescu, inginerul şef al activă, permanentă, la dului de complexitate a lioane lei la lucrările din rei lucrări în parte în ter
majoritatea unităţilor din unităţii, mecanizatorul continua creştere a capa lucrărilor şi ale executării C.S. Hunedoara, de 7,5 menele stabilite. Aceleaşi
C.U.A.S.C. Simcria, meca Marin Aparaschivei, efec cităţilor de Care producere to a unui volum tot mai mare milioane lei — pe platfor atribute le dc întrunesc pre şi
lucru
sînt,
metalului.
formaţiile
nizatorii şi cooperatorii tua tratamentul cartofilor, varăşe ing. Gheorghe Ivan, de muncă. ma Combinatului „Victo zente la punerea în operă
Am subliniat toate aces
ria" Călan, de 2,7 milioa-
obţinînd avansuri conside împotriva manei şi a gîn- coordonatele do bază pe a unei noi capacităţi de
rabile la lucrările de în- dacului din Colorado. Pî- care se situează activita producţie din grupul de
tea colectivului întreprin R i t m ş i c a l i t a t e î n r e a l i z a r e a laminoare, respectiv a sec
derii în acest al doilea ţiei de finisare a lamina
C.U.A.S.C. S I M E R I A an, hotărîtor, al cincina I N V E S T I Ţ I I L O R telor, unde plusul înregis
lului 1986—1990 ? trat este de un milion de
— Anul 1987 se consti tea pentru a pune mai ne lei — în construcţiile lei.
treţinere a culturilor, la nă duminică el a încheiat tuie, în ansamblul activi bine în lumină nivelul de locuinţe din municipiul — Cu ce noutăţi se pre
recoltarea şi depozitarea lucrarea pe jumătate din tăţii pe care o desfăşurăm înalt de eficienţă şi res de pe Cerna. zintă constructorii de pe
furajelor. cele 75 de ha ocupate cu de 37 de ani încoace, ca ponsabilitatea deosebită — Ce reprezintă aceste noua platformă a C.S.V.
respectiva cultură, care, Călan ?
Astfel, una din coopera o nouă treaptă pe drumul cărora trebuie să le răs plusuri în plan fizic, în
de altfel, a fost şi rebi- — îmi face plăcere să
tivele agricole în care s-a lonată de două ori. spre împlinirea sarcinii de pundem în acest an şi în obiective concrete ? relev avansurile substan
muncit organizat, pe mai La porumb, cooperato mare importanţă încredin viitor. Că sîntem pe de — în principal, milioa ţiale, fizice şi valorice, pe
ţată de partid — partici
plin conştienţi de exigen
multe fronturi, de dimi rii din brigăzile conduse parea cu forţe sporite la ţele sporite ce ne ’ stau în nele de lei în plus faţă care le înregistrează for
de
prevederi
reprezintă
neaţa pînă după-amiaza de Sidonia Munteanu, Do înfăptuirea politicii de faţă o demonstrează în- avansurile substanţiale în maţiile coordonate de in
ginerul şef Adalbert Leon
tîrziu, a fost cea din Sîn- rica Neagu şi Maria Ma- dezvoltare şi înnoire con şeşi rezultatele înregistra registrate în execuţia lu hard la lucrările aferente
tinuă a siderurgiei hune te în activitatea de inves crărilor la care sînt an
tandrei. în tarlaua „Dru riş efectuau praşila I ma viitoarelor baterii de coc
dorene. De-a lungul ani tiţii după cele cinci luni grenate brigăzile între
mul Orăştieî", mecaniza nuală pe ultimele supra lor, edificînd o serie de din acest an. prinderii noastre. Concret, sificare nr. 3 şi nr. 4. Du
torul Gheorghe- Fulea exe feţe. Tot la această cultu- obiective importante de — Asupra acestor rezul în combinatul din Hune pă ce în luna martie a.c.
cuta praşila a treia la pe platformele cu foc con tate vă rugăm să insis doara, la construirea nou au pus în funcţiune dez
voltarea capacităţilor de
MIRCEA LEPĂDATU tinuu ale Hunedoarei şi taţi. lui furnal nr. 4, de 1000
sfecla de zahăr. Cultura
Călanului, colectivul nos — Cîteva cifre consider mc, avansul faţă de gra Interviu realizcfL de
respectivă era bine dezvol
tru a înregistrat o perma că sînt edificatoare. La ficele lucrărilor de con- MIRCEA DIACONU
tată, iar mecanizatorul sc nentă creştere calitativă a punerea în operă a noilor strucţil-montaj se regă
străduia să facă o lucrare (Continuare în pag. a 2-a) tehnologiilor de construc obiective economice şi so- seşte într-un plus valoric (Continuare in pag. a 2-a)