Page 54 - Drumul_socialismului_1987_06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULU

ilor actuale 20,0
20,2i
Se poate spune cu în Pe lingă propaganda vi­ te a cazurilor au fost re- Efectuarea ogoare ! 20,3. r
ultima perioadă, la Com­ zuală amplasată la locu­ cons'derate rosturile şi
binatul siderurgic Hune­ rile de muncă, la nivelul valenţele propagandei vi­ (Urmare din pag. 1) de vorbă cu brigadierul Porumbul ora frumos, av,.a
doara se. depun eforturi combinatului şi al secţiilor zuale, acţionîndu-se hotă- loan Frenţu. densitatea necesară, cul­
sporite pentru îmbunătăţi­ s-au creat puncte con­ rît pentru a-i .conferi a- — Este foarte frumos tura era curată de buru­
rea formelor şi mijloace­ centrate ale acesteia, în tractivitate, mesaj concret, porumbul, intrăm în vorbă. ieni.
lor propagandei vizuale care sînt grupate panouri actualitate. lierului de bentonită din — Este da, că ne ocu­ — Sînt singură acum —
din secţii şi uzine, în sco­ cu angajamente şi cu Trebuie să spunem însă comună. Proprietarii de păm do el cu grijă. L-am ne-a spus cooperatoarea —
pul antrenării mai active fruntaşii în întrecerea so­ că aceste cerinţe şi exi­ cai au primit sarcini con­ săpat o dată mecanic şi dar după-amiază n-oi mai 21,111
a oamenilor la realizarea cialistă, gazete de perete, genţe nu au fost şi nu sînt crete la efectuarea pra- manual, iar în prezent lu­ fi. Vin la sapă şi Vasile,
importantelor sarcini ce vitrine ale calităţii şi gra­ înţelese peste tot, ceea ce şilei porumbului, trans­ crăm la praşila a Il-a. băiatul meu, şi Nicoleta,
le revin în acest an şi în fice cu sarcinile şi realiză­ a făcut ca în unele locuri portul nutreţurilor etc. — Sînt mulţi oameni la noră-mea. De fapt. .mai
perspectivă. rile la zi, cronici foto- propaganda vizuală să Cooperativa agricolă de sapă, astăzi. avem eîteva rînduri şi ter­ 21,5(1
Pentru sprijinirea orga­ Agerpres etc. De aseme­ nu-şi trăiască viaţa la a- producţie din Gurasada — E tot satul, îs pustii minăm suprafaţa ce ne-a
nelor şi organizaţiilor de nea, la punctele de docu­ devărata sa valoare, să are culturi de orz şi grîu ogrăzile. Sînt oameni din fost repartizată.
partid, de masă şl obşteşti mentare, în sălile de şe­ nu constituie un instru­ foarte frumoase. Frumoase Gothatea şi Uleş — Roza­
în realizarea unei propa­ dinţe, pe căile de acces ment viu de lucru şi ac­ sînt şi culturile de legume, lia I-Ierci, Antonie Nicula, Paralel cu întreţinerea
gande vizuale mobiliza­ şi zonele verzi sînt expu­ ţiune al organelor şi orga­ rădăcinoase, sfeclă, cartofi Terezia Vlaic, Maria Mi- culturilor, la C.A.P. Gura­ Bl
toare, bogate în conţinut, se o seamă de seturi de nizaţiilor de partid pentru şi porumb. Aici am văzut cula, Marioara Bolea, Va- sada se munceşte şi la re­ (liOj
cu o tematică şi o ţinută planşe ce reflectă sugestiv mobilizarea tuturor colec­ luni, 15 iunie a.c., cel mai sile Tal şi alţii care au coltarea, transportul şi 0,15
grafică în stare să răspun­ dezvoltarea cconomico-so- tivelor muncitoreşti la în­ înalt porumb din zonă şi încheiat şi praşila a Il-a depozitarea furajelor. Piuă g,:îu
agri
dă în cel mai înalt grad cială a ţării şi judeţului făptuirea sarcinilor. în prima tarla cu cartofi în­ la porumb. la ora actuală, au fost juri
imperativelor şi cerinţelor Hunedoara în actualul multe locuri chemările şi floriţi. Acest fapt se da­ Stadiul înaintat al în­ însilozate 500 tone secară ru;
masă verde, iar în aceste
actuale, biroul comitetului cincinal, obiectivele şi lozincile sînt amplasate torează, firesc, modului treţinerii culturilor la zile se lucrează la strîn- 8,10
de partid a luat din timp sarcinile ce revin colecti­ necorespunzător, la o înăl­ cum au fost organizate şi C.A.P. Gurasada, ca şi ca­ gerca recoltei de trifoi, — 9,00
Râs
o serie de măsuri. Este vului combinatului în a- ţime prea mare, unele se desfăşoară lucrările de litatea acestei lucrări, se efectuate de mecanizatorii lor
vorba în primul rînd de ceastă perioadă. grafice şi gazete sînt a- întreţinere a culturilor, ca­ explică şi prin aceea că Octavian Şindea, Dan Cră­ ştiri
maţ
instruirea detaliată a se­ Datorită unei activităţi şezate în locuri greu vizi­ lităţii acestora. Mecani­ praşilele se fac şi 'cu ate­ ciun, Gheorghe Herbei, sate
cretarilor adjuncţi cu pro­ cu caracter permanent, bile. De pe unele panouri, zatorii Viorel Circi, Gheor­ laje trase de cai. Multe Titi Burza .şi Remus Bolea. 11,0C
paganda, stabilirea locuri­ unor căutări 'şi strădanii grafice şi vitrine lipsesc ghe Crăciun şi Tiberiu zile la rînd Dumitru Herd, Din cele 24 ha cu trifoi 11.05
lor de amplasare şi a mij­ în care a fost antrenat un elementele sugestive care Stăniş — care au sarcina Dragomir Nicula, Matei au fost cosite 20 ha. A în­ legii
ră;
loacelor de propagandă mare număr de comunişti, să întărească semnificaţia întreţinerii culturilor de Crăciun, Lazăr Igna, Vla­ ceput şi prima coasă pe 12,or
vizuală, recomandarea u- în care birourile organiza­ şi conţinutul de idei ale sfeclă, cartofi şi porumb dimir Surea, Constantin fineţe, activitate ce cu­ 12,35
nor texte, precum şi spri­ ţiilor de bază au urmărit textelor. Să mai adăugăm Enache şi alţii au muncit noaşte, de asemenea, o pu­ Rom
vers
jinirea în asigurarea unei materializarea la un nivel faptul că ediţiile unor — au efectuat cîte două la prăşitul printre rînduri ternică mobilizare de coo­ mou
baze materiale corespun­ calitativ superior a sarci­ gazete de perete nu se praşile mecanice, au apli­ a porumbului, fapt ce a peratori. ne
prei
zătoare. Procedînd în a- nilor pe linie de propa­ schimbă la timp, că de cat la timp tratamentele uşurat praşila manuală. O pe
cest fel, la majoritatea gandă vizuală, în majori­ la o perioadă la alta se împotriva dăunătorilor, în în tarlaua „Lazuri" erau Zile de maximum efort le«
locurilor de muncă s-a tatea locurilor s-au rea­ perindă articole cu un strictă conformitate cu la sapă un mare număr pentru buna desfăşurare (şeii
reuşit. realizarea unei lizat lucruri bune, fru­ conţinut sărac, în afara tehnologiile. Activitatea lor de oameni. Se muncea cu a lucrărilor pe ogoare, ac ta.
fie
propagande vizuale diver­ moase, eficiente. Să sub­ preocupărilor şi sarcinilor este îndrumată şi contro­ spor, efectuîndu-se o lu­ tivitate în care se implic, dioj
se, cu un conţinut mai liniem în acest context oamenilor din combinat. lată îndeaproape de Liviu crare de calitate. La mar­ cu cea mai mare răspun­ tale
tice
bogat, cu elemente noi şi reuşitele organizaţiilor de Toate aceste deficienţe Furdui, inginerul şef al ginea tarlalei muncea Ana dere toţi factorii de con­ 17,0(
valenţe educative sporite. partid şi de masă de la au fost şi rămîn perma­ Ciurlă, o femeie mică de ducere, toţi locuitorii co­ 17.05
Subliniem faptul că pro­ uzina cocsochLmică, secţii­ nent pe agenda de lucru cooperativei, care veghează statură, dar harnică foc. munei Gurasada. mi Ci
blemele propagandei vi­ le 1 şi 2 furnale, aglome- a comitetului nostru- de cu atenţie la calitatea lu­ tară
folc
zuale sînt analizate frec­ rator 2, laminorul de partid, fiind stabilite mă­ crărilor. în acelaşi timp, poli
vent de comitetul de benzi, turnătorii, cuptoare suri şi răspunderi pentru Eufimia Nicula, preşedinta ti Orei
partid al combinatului, se industriale, O.S.M. 1, îmbunătăţirea şi creşterea unităţii, împreună cu cei „Freamăt de codru ştir!
ţion
efectuează controale, se O.E. 2 ş.a. rolului propagandei vizua­ doi brigadieri, se preocupă lotin
acordă sprijin concret, se . în această perioadă se le, adapiârea continuă a de mobilizarea la muncă Un cer senin a .aureolat şcolile generale nr. 1, 7, 2. Pro­ Anu
nale
stabilesc măsuri şi răspun­ poate vorbi chiar de o acesteia la sarcinile ce ne a oamenilor. Despre reu­ duminică „Freamătul de co­ ba de orientare turistică a atras Radi
deri exacte pentru soluţio­ nouă etapă şi o nouă ca­ revin. şita strădaniei lor vorbeşte dru“ din Pădurea Bejan, tra­ peste 000 de copii, neîntrecu­ culţi
acţiune
narea unor probleme ce litate în realizarea propa­ VASILE DRAGOMIR, diţionala organizată de educativ- te dovodlndu-sc nr. 3, echipajele gesti
5,
generale
şcolilor
4,
Con­
recreativă
ţin de conţinutul, calita­ gandei vizuale din com­ , secretar adjunct elocvent puternica partici­ siliul municipal ai Organiza­ 8, iar cea de „cînt, joc şi intr-
poet
tea şi actualizarea arti­ binat. Şi acest lucru, în­ al Comitetului de partid pare a locuitorilor comunei ţiei pionierilor şi c.P.S.P. voie bună“ a oferit premii 23,15
formaţiilor
(şcoala
de
pionieri
Mii
din
colelor. trucât în marea majorita- de la C.S. Hunedoara la efectuarea celei de a Deva. şcolile de municipiului, su­ generală nr. revistă grupurilor
t),
toate
II-a praşile la porumb — te. de părinţi şi cadre didac­ vocale (nr. t şl 5) şi solişti­
la
participat
Instrumentişti
• „Laudă omului, mun­ tură şi I.C.O. Tot cu lucrare ce se află în plină tice au muncii, iscusinţei sărbă­ şi lor vocali şi Monlca Ca­
Degan,
Cristian
toarea
cii şi creaţiei sale". A prilejul deschiderii ma­ desfăşurare. în fiecare zi talentului în care copiii au nea, Ovidiu Miliuţ, Cristlna
artă
VIII-a ediţie a Lunii ma­ nifestării a avut loc ver­ vin la lucru, în cîmp sute argumentat din nou serioasa Glodeanu. a concursul un de adevărat DE
plastică
fost
şcolară
şi
ex-
nifestărilor politico-ideo- nisajul expoziţiei cu lu­ de oameni din satele Gura­ lor pregătire După ceremonia­ ¿pastel de vară", premiile vin t i
truşcolară.
logice, cultural-educative crări ale artiştilor plas­ sada, Cîmpuri-Surduc, Got- lul pionieresc, parada „Trec fiind cucerite de autentice * Ci
ta ?
Adela
şi sportive din Valea Jiu­ tici hunedoreni Mircea hatea şi Uleş. Printre cei detaşamentele“ a iost prima talente — Craiovan, Huiica, An­ mun
Laurenţiu
tonia
lui s-a încheiat dumini­ a „Orăştic, vatră de Bâtcă, Gheorghe Pogan, ce se remarcă la întreţi­ probă la care pionierii au cu­ Pleşa, Mugurel Sarea, Aurel iiun
(primele
trei
basti
că. Lar Tulipstraţ din cultură românească". La Nicolae Adarn, Cornel nerea culturilor se numără les aprecieri ocupate de deta­ Velniciuc, Ion Pîryuceanu, G’ili
fiind
locuri
croni, numeroase forma­ Orăştie s-a deschis edi­ Florea, Maria MiertoiU, şamentele şcolilor generale iar „Carnavalul“ a fost o gin­ ern
din
bas­
ţii folclorice din Valea ţia a- XII-a a săptămînii Joan Şcu, Zoltan Szabo. — cum ne spunea pre­ nr. l, 5, 8 şl liceul pedago­ gaşă salbă de şi eroi multe, foar­ ,inti
copilăriei
mele
care
gic),
Jiului s-au reunit intr-un culturii şi educaţiei socia­ • Simpozion. La Chi- şedinta cooperativei — „Bucătarii după iscusiţi“, atelierele te multe flori, aşa cum au * t
„Pastel
izbutit Festival al artei liste organizată de Con­ mindia (Hărău) a avut Elena Circi, Victoria Luc, de vară“, „Orientare turisti­ oferit pionierii şcolilor gene­ scria /
în
rale nr. 5, 4, 3, 2 — şcoli pre­
populare momîrlăneşti. siliul orăşenesc de edu­ loc simpozionul pe tema: Laurica Mariş, Olivia Stă­ că“, „Cîntec, joc şl voie bu­ miate. N-a lipsit minifotba- Cu |
„Carnaval,
Au evoluat formaţii a- caţie politică şi cultură „întărirea proprietăţii so­ niş, Gligor Buna, Ioani- nă“, primit concurenţii. carnaval“ lul (şcolile generale nr. 6 şi PET
şi-au
Bu­
parţinînd Casei de cul­ socialistă. Pe platoul din cialiste, condiţie esenţia­ chie Crăciun, Sabin Moi- cătarii au fost mai mult de- 3), nici demonstraţia de aero- ca (
scrii 1
n-a
voia
tură a sindicatelor din faţa casei de cultură, fan­ lă a creşterii bunăstării sin, , Laurean Pavel şl cît iscusiţi, cei de la şcolile modele, şi dar recreaţia lipsit şi-au Copi
bună
care
Petroşani, cluburilor din farele întreprinderii chi­ poporului". Comunicările mulţi alţii. generale nr. 4, 5, 8 şi liceul demonstrat încă o dată, prin LUP
premiile
pedagogic
obţinînd
Vulcan, Lupeni, Uricani, mice şi casei pionierilor au fost urmărite cu inte­ pentru meniurile complexe, „Freamătul de codru“ de- mile
VUL
Anînoasa, precum şi un şi şoimilor patriei s-au res do cei prezenţi. în marginea unei tarlale diversificate, tradiţionale, ur­ vean rosturile educative. pă
ansamblu folcloric din întrecut intr-un frumos cultivate cu porumb, stăm mate îndeaproape do cel din LUCIA LICIU EON
Sebeşu de Jos (Sibiu). joci
TRII
S-a încheiat astfel o lu- ■ d i a l o g al muzicii ci siv
nă de manifestări care de promenadă. A urmat NIN<
au constituit o perioadă un spectacol folcloric Am tînjit după căldura firescului a li
prezentat de orchestrele URI(
de vîrf în spiritualitatea lipc
Văii Jiului şi a întregu­ şi soliştii de muzică La Haţeg, „tirgul" săp- n.n.), adică tricouri, blu­ ca amăgirea să fie com­ BRA
lui judeţ. populară ni casei de cul- producător şi de cei care toan
tâminal se fine lunea. Ca oferă vizele de specialita­ ze, cămăşi, sutiene, fuste, pletă mal pun şl apă in re i
RAB
in toate pieţele şi aici lu­ te pentru obiectele care pălărioare de soare cu in­ vază. Cestul e strigător la culai
me multă. Parcă mai mul­ urmează a fi valorificate. scripţii Big-Boiss, Marlbo­ cer prin nimicnicia lui, neru
tă decit in alte părţi. Ta­ Deci, de cel care crr tre­ ro, Rothmans şi, ca să nu dar se „poartă". geat;
rabele vinzătorilor ambu­ bui legic şi logic să o res­ se supere nimeni, şi cu Înfioraţi ne retragem Infic
CEO
lanţi constituie un adevă­ pecte l Implicaţiile pot U ,,Steaua", „Dinamo" etc. spre marginea „tirguldi", ochi
rat culoar, lung şi pestriţ, multiple, dar nimeni nu se Alături de aceştia şi de unde reuşim să găsim căl­ culţi
in care neavind încotro, gindeşte Ia ele. Nici mă- mulţi alţii pe care spaţiul dura firescului după care puri
BRA
te laşi „purtat" de val. tinjlsem atîta. Aici ¡1 in- CAL
„Reclama" e mare: „la tilnim pe Sorin Marc din iese
sim:
cutea, cu ea te duci la în piaţă, faţă-n faţă poleiala" Obirşa, cu obiectele sale elevă
coasă...", „Flanela - ori­ din ceramică, atît de a- ILIA
ginala - Addidas, Puma, şi autenticul predate în Festivalul na­ tla
Tuborg, Marlboro, Cam- ţional „Cintarea României", GIIE
Mun
bridge Universily...". De­ de specialişti din ţară şi rul).
verul pe măsură. Privln- car cel care admit intra­ nu ne permite să-i mai străinătate. Alături de ce­
du-i pe aceşti „maeştri" rea lor in piaţă. amintim, erau prezenţi şi ramica sa utilitară, de
(pe unii dintre ei I — n.n.) La Haţeg, Franclsc Do- hunedoreni. Unul dintre ghivece pentru flori, ul­
rămii impresionat de „ţi­ dor, din Braşov, vindea ei se numeşte Sebastian cioare, oale pentru sar­
nuta" cu bretele, „siguran­ liniştii tricouri, bluze cu Stoican din Simeria. Au­ male, cratiţe de fiert lapte Pe
ţa" şi nu în ultimul rînd aceste Inscripţii I „Ni s-a torizaţia pentru imprimeuri ne simţim iarăşi în am­ cont
de plinătatea lor. Vinzînd aprobat să le producem", o are semnată de consiliul bianţa şi căldura case Geru
noro
imprimeuri cu nume mal mărturiseşte el cu senină­ popular orăşenesc. Expune părinteşti. Şi ce înălţătoa­ vent
sus amintite, el sini insă tate. Neştiinţa in cazul intr-adevăr imprimeuri, re e liniştea casei părin­ însoţ
lui e un argument forte multe cu Tuborg etc., flori teşti ! Năvala kitsch-ulul lectr
in alara legii. Dispoziţia de plastic. Şi cit de fra­ grin,
Consiliului Culturii şi Edu­ in faţa căruia se „poto­ gili sînt in tentaţia lor e mare insă şi pare să o do ţ
lesc" chiar şi atitudinile copleşească. Chiar nu se păşi
caţiei Socialiste Bucureşti, cele mal hotărîte. unii cumpărători ? I In fo­ poate face nimic pentru va
instituţie centrală cu rang cul unei flori naturale, a- salvarea ei ? Noi credem secte
Nicolae Răducanu din slflci
de minister, nu este res­ Făget (Timiş) avea auto­ cum in anotimpul florilor, că da. Important e să in­ la 5i
pectată în acest caz. De rizaţie să producă „con­ preferă o floare de plas­ tervină consiliile populare turil
lapt, actul respectiv nu se fecţii săteşti" (aici parcă tic, de culoare ţipătoare, şi factorii culturali ! vor
şl 14
respectă nici de cei care şi numele obiectelor e ine­ pe care o aşază cu e- max
t
c ombinatul siderurgic Hunedoara. în laboratorul de dit, extrem de preţios — vlavie in vază. Şi pentru MINEL BODEA grad
analize spectrograiice, inginera Elena Jura şi laboranta Valeria eliberează autorizaţiile de serv
Vasil efectuează analiză unei probe finale de oţel.